Țara care a comis cea mai mare eroare de politică monetară: ambiția i-a determinat să tipărească bani în mod necontrolat pentru a finanța războaie
Ascensiunea Imperiului Mongol a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria omenirii. În vastele stepe eurasiatice, mii de triburi de călăreți trăiau prinse într-un cerc vicios de război, sânge și devastare care a durat secole. În aceste câmpii din Asia Centrală nu existau mari resurse, ci doar strictul necesar pentru supraviețuire. Nu existau orașe, nimeni nu aparținea unui loc anume, se trăia pe spatele calului, iar singura lege și singura cale de a supraviețui era forța, notează El Economista. În acest context, un om pe nume Temujin, care a pornit singur și exilat din propriul clan încă din adolescență, a reușit, după decenii de lupte, să unească toate triburile și să se ridice ca Ginghis Han („cel care conduce totul sub cer”). Conducând hoardele nomade, a cucerit mare parte din China și întreaga Persie, precum și teritorii vaste din stepă. Fiii săi au guvernat un imperiu care se întindea de la coastele Coreei până în Rusia și Ucraina și de la Bagdad și actualul Ormuz până în Siberia. În apogeu, au pornit spre cucerirea Europei și, după ce i-au învins pe polonezi, unguri și duci germani, doar moartea „regelui regilor” i-a împiedicat să-și atingă obiectivul. A fost cel mai mare imperiu pe care lumea îl cunoscuse până atunci și al doilea ca întindere din istorie, depășit doar de Imperiul Britanic. Cum a putut cădea un asemenea imperiu? Răspunsul este că nu a fost învins de sabie, ci de o simplă bucată de hârtie. Mongolii, care au învins aproape toți adversarii, au colapsat dintr-o serie de motive, însă totul indică faptul că un factor decisiv a fost ambiția economică legată de o invenție chineză pe care au dus-o la extrem: moneda de hârtie. Adică ceea ce astăzi numim bancnote și care, la acea vreme, era de neimaginat în mare parte a lumii. Marea rută comercială Totul a început când Imperiul Mongol se afla la apogeu. Existau zeci de regate independente (ilhanate), dar toate îi erau supuse lui Kublai Han, marele lider care conducea lumea din China. Nepotul lui Temujin a înțeles că mongolii deveniseră stăpânii Drumului Mătăsii, cea mai importantă rută comercială din istoria omenirii, care lega industria chineză de piețele occidentale. Cu un singur conducător asupra întregii rute, comerțul a înflorit ca niciodată, iar Drumul Mătăsii a intrat în epoca sa de aur, cunoscută drept Pax Mongolica. În această perioadă de siguranță și prosperitate, Europa descoperă Asia, iar un călător precum Marco Polo vizitează China și petrece ani în curtea Marelui Han Kublai. Unul dintre marile avantaje care le-au permis mongolilor să treacă de la statutul de stăpâni tribali ai stepei la cucerirea lumii a fost capacitatea lor de a identifica și valorifica inovațiile popoarelor cucerite. De aceea, când au ajuns în China, au fost fascinați de o invenție care exista de secole, dar care nu se răspândise aproape deloc în restul lumii: moneda de hârtie. Există dovezi că în China, încă din secolul al VII-lea, se foloseau „jiaozi”, un fel de titluri de plată care funcționau în practică drept bani fără valoare intrinsecă în aur, argint sau cupru. La început erau utilizate rar, dar în timpul dinastiei Song, unul dintre regatele cucerite ulterior de mongoli, sistemul a fost instituționalizat. Comercianții locali au descoperit că era mult mai util să transporte aceste hârtii decât să călătorească cu aur, argint și cupru. Statul a înțeles riscurile de a lăsa acest sistem în mâini private și a decis că doar guvernul poate emite această monedă. În teorie, valoarea ei era echivalentă cu metalele prețioase, însă tentația de a tipări mai mult în momente de nevoie a dus la apariția inflației. Utilizarea obligatorie a bancnotelor După secole de utilizare, sistemul funcționa, cu suișuri și coborâșuri. În plus, nu era obligatoriu, oamenii puteau folosi în continuare monede și lingouri. Bancnotele erau mai degrabă o soluție comodă pentru comerțul la distanță. Însă mongolii au fost fascinați de ideea de a crea bogăție bazată doar pe voință și încredere. Kublai Han, confruntat cu cheltuieli tot mai mari pentru războaie, a decis să transforme această idee într-un sistem central. A lansat „chao”, o monedă unică pe bază de hârtie, obligatorie în întreg imperiul. Toate tranzacțiile comerciale, plățile oficiale și taxele trebuiau realizate în această monedă. Orice comerciant care refuza era pedepsit, uneori chiar cu moartea. Deși metalele continuau să circule în mediul rural, dominația bancnotelor era totală în economie. Falsul sprijin în aur, argint și cupru Teoretic, valoarea era legată de metale prețioase, însă în realitate era stabilită de stat. Nu exista convertibilitate liberă. Sistemul funcționa pentru că toți primeau salariile în hârtie și o foloseau în schimburi. Marco Polo descria fascinat acest sistem, subliniind că toate plățile se făceau în hârtie și că nimeni nu putea folosi altă monedă. El observa că Marele Han putea crea oricât „bani” dorea. În practică, statul putea tipări peste valoarea reală fără consecințe imediate. Cheltuielile erau uriașe, iar tentația de a emite bani a crescut constant. Deși inițial sistemul a stimulat comerțul, o criză latentă începea să se contureze. Criza din Persia Ideea s-a răspândit rapid în întreg imperiul. Gaykhatu, conducătorul Ilhanatului Persiei, confruntat cu cheltuieli mari și o criză agravată de o epidemie, a decis să adopte sistemul chinezesc. A ordonat tipărirea masivă de bancnote și a interzis utilizarea aurului și argintului. Cei care refuzau erau executați. Astfel, întreaga populație a fost obligată să folosească moneda de hârtie. Rezultatul a fost devastator și imediat. În acel moment, lumea a înțeles că un astfel de sistem se bazează pe încredere. Un mecanism fără rezerve în metale prețioase, impus peste noapte și susținut doar de teama de moarte, a fost pus sub semnul întrebării chiar din clipa în care a fost decretat. Populația și comercianții au refuzat să își schimbe aurul și argintul valoros pe hârtie, interpretând măsura ca pe o confiscare. Pentru a evita pedeapsa capitală, supușii Ilhanatului au ales să își abandoneze activitățile. Oamenii au ascuns tot ce avea valoare, și-au închis prăvăliile, au încetat să mai vândă și au revenit la troc, întorcându-se cu sute
BNR menține dobânda-cheie, în condițiile incertitudinilor deosebit de ridicate. Estimările băncii centrale privind evoluția INFLAȚIEI
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a hotărât, în ședința de vineri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, „în condițiile incertitudinilor deosebit de ridicate”, conform comunicatului băncii centrale după ședința de politică monetară. Totodată, CA al BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Perioada electorală prelungită și tensiunile politice în creștere au inversat mișcările de capital de pe piața financiară locală, a transmis, vineri, CA al BNR, după ședința de politică monetară, în cadrul căreia a decis menținerea actualelor rate. „În ultima perioadă, ieșirile de capital au crescut semnificativ, sub diverse forme. Aceste schimbări au avut un impact major asupra lichidității și ratelor dobânzilor de pe piața monetară, precum și asupra raportului cerere-ofertă pe piața valutară, a rezervelor valutare ale României și a cursului de schimb al leului”, arată oficialii BNR. Conducerea băncii centrale a trecut în revistă cele mai recente evoluții ale economiei și a aprobat și raportul asupra inflației, care va fi făcut public pe larg săptămîna viitoare. Rata anuală a inflației s-a redus, dar mai puțin decât s-a anticipat Rata anuală a inflației s-a redus la 4,86% în martie 2025, de la 5,02% în februarie, ca urmare a ieftinirii combustibililor și energiei, al cărei impact l-a devansat pe cel generat de accelerarea creșterii prețurilor alimentelor. Pe ansamblul trimestrului I 2025, rata anuală a inflației s-a redus mai puțin decât s-a anticipat, de la nivelul de 5,14% atins în decembrie 2024, arată bancherii centrali, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele combustibili și produse din tutun, împreună cu cele de la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază, au fost contrabalansate parțial ca impact de accelerarea creșterii prețurilor energiei, prețurilor administrate și a prețurilor alimentelor procesate. Potrivit BNR, ăn luna aprilie 2025, rata anuală a inflației s-a menținut la 4,85%, în contextul influențelor divergente venite, pe de o parte, din noile scăderi de dinamică consemnate pe segmentele combustibili și produse din tutun, precum și la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază, și, pe de altă parte, din continuarea accelerării creșterii prețurilor alimentelor și a prețurilor energiei, inclusiv pe seama unui efect de bază nefavorabil. Astfel, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut în aprilie 2025 la 4,9%, de la 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s a redus la 5,0% în aprilie, de la 5,6% în decembrie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în aprilie 2025 la 5,3%, de la 5,8% în decembrie 2024. „Datele preliminare indică o stagnare a activității economice în trimestrul I 2025, față de avansul ușor anticipat în februarie, precum și scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,2%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024, în condițiile unor evoluții mixte la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore, după cum sugerează indicatorii cu frecvență ridicată”, precizează BNR. Astfel, vânzările cu amănuntul și-au încetinit considerabil creșterea în termeni anuali pe ansamblul trimestrului I 2025, iar serviciile prestate populației au înregistrat o scădere în ianuarie-februarie, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a urcat mult în teritoriul pozitiv în primele două luni ale anului de la valoarea puternic negativă din trimestrul precedent, în principal ca urmare a inflexiunilor majore produse pe segmentul rezidențial și pe cel al construcțiilor inginerești. În același timp, producția industrială a suferit o contracție accentuată în trimestrul I 2025, după ușoara redresare din trimestrul precedent, iar variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit semnificativ decalajul negativ față de cea a importurilor, care a crescut mult mai pronunțat în raport cu trimestrul IV 2024. „Drept urmare, deficitul comercial și-a reaccelerat puternic creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut în primul trimestru al anului curent, iar deficitul de cont curent a continuat să-și mărească ritmul înalt de creștere în termeni anuali”, arată BNR. În ceea ce privește piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a accelerat creșterea în intervalul ianuarie-februarie 2025 în raport cu trimestrul precedent, iar rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) s-a redus pe ansamblul primelor trei luni ale anului curent, după ce a urcat și s-a menținut la o valoare medie de 5,7% în semestrul II 2024. Dinamica anuală a salariului brut nominal și-a încetinit descreșterea în trimestrul I 2025, rămânând la un nivel de două cifre, iar cea a costului salarial unitar nominal din industrie s-a mărit la 16,6% pe ansamblul intervalului, după scăderea considerabilă consemnată în trimestrul IV 2024. Sondajele de specialitate din luna aprilie indică însă o slăbire a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o scădere semnificativă a deficitului de forță de muncă raportat de companii, față de nivelurile în creștere atinse de cei doi indicatori în trimestrul I 2025, potrivit BNR. Condițiile de pe piața financiară, „puternic afectate de contextul electoral” CA al BNR apreciază că piața financiară a fost puternic influențate de contextul electoral recent. „Condițiile de pe piața financiară au rămas relativ stabile în aprilie, pentru ca apoi să fie puternic afectate de contextul electoral și de tensionarea pe acest fond a mediului politic intern, de natură să genereze mari incertitudini și să amplifice îngrijorările investitorilor legate de perspectiva consolidării bugetare și a situației macroeconomice în ansamblul ei. Astfel, după ce s-au menținut practic constante în luna aprilie, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat creșteri considerabile în zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale, iar randamentele titlurilor de stat au urcat relativ abrupt, îndeosebi pe maturitățile mai scurte. Totodată, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o creștere semnificativă și a tins să rămână apoi pe noul palier, iar raportul leu/USD