MAE avertisment: Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania
Ministerul Afacerilor Externe avertizează că românii aflați în tranzit sau care au intenția să călătorească în Polonia trebuie să ia în calcul că vor sta mai mult la punctele de trecere a frontierei. Autoritățile poloneze au prelungit până pe anul viitor controalele temporare la frontiera cu Germania și Lituania. Măsura a intrat în vigoare din 7 iulie 2025 cu scopul să reducă intrarea ilegală a imigranților în țară. Autoritățile poloneze au decis să prelungească controalele la frontierele cu Germania și Lituania cu încă 6 luni, mai precis până pe 30 martie 2027. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat cetățenii că timpii de așteptare pot crește la punctele de trecere a frontierei cu cele două țări. Măsura a fost instituită pe 7 iulie 2025 și ar avea ca scop reducerea migrației ilegale și creșterea securității naționale. Măsurile vor intra în vigoare din 2 octombrie Ministerul de Interne din Polonia a relatat că măsurile intră în vigoare din 2 octombrie. În urma unor controale, autoritățile poloneze au verificat 4,5 milioane de persoane și 2,3 milioane de vehicule. Guvernul polonez a anunțat că peste 1.300 de persoane nu au avut voie să intre în țară și peste 100 au fost reținute pentru trecerea ilegală a frontierei. „În total, aproape 118.000 de persoane au fost implicate în activitățile de control, dintre care aproape 41.000 de ofițeri ai Poliției de Frontieră, peste 6.000 de ofițeri de poliție și peste 69.000 de militari”, a transmis ministerul din Polonia. Ce fac românii care au probleme la graniță Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Varșovia. Apelurile vor fi redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate și preluate de operatorii call center în regim de permanență: +48 22 628 31 56; +48 22 622 25 70. Loading … Cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție numărul de telefon de permanență al Ambasadei României la Varșovia: +48 694 486 683. Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet varsovia.mae.ro și www.mae.ro și reamintește cetățenilor români care călătoresc că au la dispoziție aplicația „Călătorește informat”, care oferă informații și sfaturi de călătorie. Polonia și Lituania pregătesc un plan pentru evacuarea civililor din statele baltice în cazul unei crize Polonia și Lituania licrează la un plan comun de evacuare a civililor în cazul unei crize majore sau al unei amenințări militare. Planul ar permite, dacă va fi nevoie, evacuarea unor locuitori din Lituania, Estonia și Letonia către Polonia. Autoritățile de la Vilnius și Varșovia analizează în prezent procedurile de logistică și capacitatea infrastructurii. Un plan detaliat urmează să fie elaborat după ce cele două țări vor ajunge la un acord, potrivit Euronews. Pregătirile au loc în cadrul exercițiilor „Vyčio Skliautas 2026”, începute pe 25 septembrie în Lituania. Exercițiile, care se desfășoară până pe 3 octombrie, au ca scop testarea sistemului național de mobilizare și a modului în care instituțiile ar coopera în cazul unei crize.
General polonez: Rusia nu poate invada NATO, dar escaladează constant prin operațiuni hibride
Rusia nu are în acest moment capacitatea militară de a invada un stat NATO, însă Rusia „escaladează constant” prin operațiuni hibride care vizează țările occidentale, a declarat joi locotenent-generalul polonez Piotr Błazeusz. Tensiunile de pe flancul estic al NATO au crescut din cauza suspiciunilor privind acte de sabotaj și atacuri cibernetice legate de Rusia în mai multe țări europene. Totodată, Rusia a lansat atacuri cu rachete și drone în apropierea granițelor NATO. Aceste incidente au crescut temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde și în statele NATO. Błazeusz, reprezentantul militar al Poloniei în comitetele militare ale NATO și UE, spune că rezistența Ucrainei a slăbit capacitatea Rusiei de a porni un război împotriva unui stat membru al Alianței. „În acest moment, datorită forțelor ucrainene, Rusia nu este capabilă să lanseze o invazie împotriva unei țări NATO. Pur și simplu nu este capabilă să facă acest lucru”, a spus generalul. Rusia a suferit pierderi mari de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, dar a obținut în schimb mai multe câștiguri teritoriale. Kievul estimează că peste 1,5 milioane de militari ruși au fost uciși sau răniți de la începutul războiului. „Asta ar însemna activarea Articolului 5” Declarațiile generalului polonez vin după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că fabricile europene care produc arme pentru Ucraina sunt „ținte militare potențiale pentru Rusia”. Comisarul UE pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat joi pentru TVP World că un atac rusesc asupra unei astfel de fabrici aflate pe teritoriul NATO ar trebui să ducă la activarea Articolului 5. „Aș spune că, dacă Rusia lovește fabricile noastre de pe teritoriul european, acest lucru ar însemna activarea Articolului 5”, a afirmat Kubilius. Articolul 5 prevede că un atac asupra unui stat NATO este considerat un atac asupra tuturor membrilor Alianței. Acesta avertizează, de asemenea, că Rusia poate continua să provoace statele occidentale fără să ajungă la un război efectiv. „Rusia escaladează constant. Urcă lent pe această scară a escaladării și desfășoară ceea ce eu descriu drept operațiuni hibride”, a spus el. Coridorul Suwałki, un punct sensibil Generalul a făcut declarațiile la Bruxelles, înaintea unei reuniuni cu ușile închise a Comisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului European, dedicată Coridorului Suwałki. Coridorul are aproximativ 65 de kilometri și face legătura terestră între Polonia și Lituania. Este important pentru legătura dintre statele baltice și restul NATO. Zona este mărginită la vest de exclava rusă Kaliningrad, foarte militarizată, iar la est de Belarus, aliat al Moscovei. Din acest motiv, Coridorul Suwałki este un punct sensibil în cazul unui conflict între Rusia și NATO. El spune că amenințarea la adresa coridorului este „constantă și recunoscută”, dar NATO are planuri de apărare care pot fi adaptate rapid în cazul unei amenințări mai mari.
Plan de urgență pe flancul estic al NATO: Cum ar fi evacuați civilii din țările baltice în cazul unei crize majore
Un rol esențial în acest scenariu îl are coridorul Suwałki, una dintre cele mai sensibile zone de pe flancul estic al NATO, potrivit Euronews. Civili din trei state baltice ar putea fi evacuați prin Polonia Planul aflat în pregătire ar putea fi utilizat, la nevoie, pentru evacuarea unei părți a populației din Lituania, Letonia și Estonia către Polonia, relatează Euronews. Vilmantas Vitkauskas, șeful Centrului Național de Management al Crizelor din Lituania, a anunțat că specialiști din cele două țări analizează deja procedurile care ar trebui aplicate, logistica necesară și capacitatea infrastructurii. Planul detaliat ar urma să fie elaborat după ce autoritățile poloneze și lituaniene vor ajunge la un acord privind mecanismul comun de intervenție. Pregătirile au loc în cadrul exercițiilor „Vyčio Skliautas 2026”, începute în Lituania pe 25 septembrie și programate să continue până pe 3 octombrie. Mii de oficiali și voluntari participă la exerciții Aproximativ 3.000 de funcționari, membri ai serviciilor de intervenție și reprezentanți ai instituțiilor, administrațiilor locale, companiilor și organizațiilor neguvernamentale participă la exerciții. Lor li se adaugă circa 1.000 de voluntari. În Lituania a ajuns și o delegație de aproximativ 20 de reprezentanți ai unor instituții poloneze. Sunt testate sistemele de avertizare a populației, amenajarea punctelor de adunare și înregistrare, transportul civililor și transferarea evacuaților dintr-o regiune în alta. Autoritățile lituaniene subliniază că exercițiile au caracter preventiv și sunt destinate verificării capacității de reacție în situații de criză, fără să indice existența unei amenințări militare iminente. Coridorul Suwałki, punct strategic pentru NATO O atenție specială este acordată coridorului Suwałki, fâșia de teritoriu de la frontiera dintre Polonia și Lituania care asigură legătura terestră dintre statele baltice și ceilalți membri NATO și UE. Regiunea este deosebit de importantă atât pentru deplasarea forțelor și a echipamentelor militare, cât și pentru transportul civililor în cazul unei situații grave. „Coridorul Suwałki are o importanță uriașă, atât militară, cât și logistică”, a declarat Vitkauskas. Polonia pregătește infrastructura pentru primirea evacuaților Varșovia analizează, la rândul său, modul în care ar putea primi persoane evacuate din statele baltice. Reprezentanți ai Lituaniei și Letoniei au vizitat Polonia în septembrie pentru discuții privind evacuările în masă, protecția civilă și organizarea centrelor de primire și cazare. Lituania dispune deja de un plan național pentru evacuarea populației în eventualitatea unei amenințări militare sau a unei crize majore. Una dintre principalele rute pornește din Vilnius spre frontiera poloneză. Autoritățile din voievodatul polonez Podlaskie se pregătesc astfel pentru posibilitatea ca regiunea să devină un coridor de tranzit pentru civilii evacuați din țările baltice. Pregătirile se înscriu în contextul mai larg al consolidării rezilienței civile pe flancul estic al NATO, din care face parte și țara noastră, pe fondul preocupărilor europene privind capacitatea statelor de a gestiona simultan situații de criză militară și evacuări de amploare.
Polonia a interceptat un avion rusesc de recunoaștere în Marea Baltică. Nu este un incident izolat
Incidentul are loc pe fondul unei serii de activități ale aviației militare ruse în apropierea flancului estic al NATO. „Rusia testează în mod regulat flancul estic al NATO. Astăzi, din nou, deasupra Mării Baltice”, a transmis Kosiniak-Kamysz. Oficialul polonez a precizat că aeronava rusească Il-20 a fost interceptată de avioanele poloneze la aproximativ 40 de kilometri de litoralul țării, scrie TVP World. Polonia interceptează avionul rusesc în Marea Baltică Ministrul polonez al Apărării a descris incidentul drept parte a unui fenomen mai amplu și a susținut că nu este vorba despre un caz izolat. „Acestea nu sunt incidente izolate, ci fac parte dintr-un tipar de presiune susținut”, a afirmat Kosiniak-Kamysz, adăugând că spațiul aerian polonez este monitorizat permanent, iar armata țării rămâne în stare de alertă. Incidente similare au avut loc în ultimele luni în zona Mării Baltice. Avioane poloneze și ale aliaților au interceptat în mai multe rânduri aeronave militare rusești care operau în apropierea granițelor NATO. Într-un incident anterior, un avion Il-20 rusesc a fost interceptat în apropierea coastei poloneze, fără ca acesta să intre în spațiul aerian al Poloniei. Polonia și NATO, în alertă după incidentele din Marea Baltică Noua interceptare are loc la scurt timp după ce pe o plajă de pe litoralul polonez al Mării Baltice a fost găsită o dronă de fabricație rusească. Procurorii militari polonezi au anunțat că aparatul avea o încărcătură explozivă și un detonator, care au fost neutralizate de militari. Incidentul cu avionul rusesc are loc și în contextul unor măsuri de securitate sporite adoptate de Polonia în urma activităților militare ruse din regiune. În septembrie, autoritățile poloneze au desfășurat operațiuni de aviație militară preventivă ca reacție la atacurile rusești asupra Ucrainei, menținând în stare de alertă sistemele terestre de apărare aeriană și unitățile de recunoaștere radar. Polonia avertizează asupra presiunii exercitate de Rusia Premierul polonez Donald Tusk a cerut săptămâna trecută creșterea nivelului de alertă în Europa, după ce a declarat că evaluări ale serviciilor de informații indicau posibilitatea unor atacuri hibride cu drone și rachete din partea Rusiei împotriva unor state care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia. În același timp, autoritățile poloneze au precizat în cazurile anterioare că interceptarea aeronavelor rusești nu a însemnat automat încălcarea spațiului aerian național. În mai multe situații, avioanele rusești au operat în spațiul aerian internațional, iar aeronavele NATO au fost trimise pentru identificare și monitorizare.
Grupul de la Vișegrad blochează politicile de mediu de la Bruxelles, care au dus la scumpirea energiei
Politica energetică este un nou capitol la care România face notă separată față de țările din blocul estic, în special Polonia, Ungaria, Cehia și Republica Cehă. Săptămâna trecută, premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Grupul de la Vișegrad (V4) care reunește aceste țări va căuta să blocheze prin orice mijloace legale politicile climatice decise de Uniunea Europeană care, în opinia acesor țări membre, scumpesc accelerat prețurile la energie, sărăcind cetățenii. La polul opus, România este în mod oficial țara membră UE cu cea mai scumpă energie și un exces de zel în implementarea programului Green Deal. care s-a soldat cu închiderea majorității centralelor pe cărbune și criza energetică de proporții din această vară. Grupul de la Visegrád (V4) reunește în mod tradițional 4 țări ale Europei Centrale și de Est care au făcut o politică disidentă încă din perioada Blocului sovietic. Este vorba de Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă. Loading … În ultimele luni, Polonia și alte câteva state membre au făcut demersuri pentru „îmblânzirea” acordului privind emisiile de carbon sau EU Emissions Trading System (ETS), o schemă lansată în 2005 care le solicită poluatorilor o taxă pentru emisiile de carbon din sectoare ca generarea de electricitate și industria grea. În luna iulie, ministrul Mediului din Polonia, Paulina Hennig-Kloska, a reușit o primă victorie în acest sens. Kloska a creat o coaliție de 10 țări care au cerut la Bruxelles reforma ETS și o metodă mai realistă de reducere a emisiilor. Comisia Europeană a răspuns parțial pozitiv acestui demers. În cadrul unei conferințe de presă susținută la Bratislava alături de ceilalți premieri din grupul V4, precum și de premierul Irlandei, Micheál Martin, premierul polonez Donald Tusk a anunțat linii concrete de acțiune ale celor 4 țări prezente în grupul de la Vișegrad. Tusk, avertisment tranșant către Bruxelles Premierii celor 4 țări prezente la eveniment au reușit o amânare a introducerii taxei pe emisiile de carbon, care urmează să taxeze emisiile generate de transportul rutier și clădiri. “Indiferent că vorbim de ETS1, ETS2 sau de alte propuneri, tot ce va aduce un risde energie mai scumpă va fi blocat de noi”, a declarat Tusk joia trecută, la o conferință de presă susținută la Bratislava alături de ceilalți premieri din grupul V4, precum și de premierul Irlandei, Micheál Martin. Deși cunoscut ca un pro-european convins, Tusk a subliniat că aceste țări nu pot accepta politicile decise de la Bruxelles care slăbesc competitivitatea economică, în contextul în care țările membre se confruntă deja cu costuri foarte mari la electricitate și gaze, relatează publicația NotesfromPoland. “Polonia și (țările din) V4 nu vor permite nicio modificare sau propunere din partea instituțiilor europene sau a altor țări care ar putea înrăutăți situația energetică din țările noastre. Prețurile la energie în această regiune trebuie să scadă”, a completat acesta la reuniunea amintită. Tusk a argumentat că scumpirea energiei reprezintă o amenințare nu numai pentru economiile din Europa Centrală, ci și pentru starea economică a UE în ansamblu. “Putem uita de visele de a concura cu China sau Statele Unite dacă prețurile la energie rămân la nivelul de acuma”, a mai comentat Donald Tusk. Fico anunță lobby la instituțiile europene pentru ieftinirea energiei La rândul său, premierul slovac Robert Fico a punctat că țările din V4 sunt unite în abordarea lor comună privind sistemul de taxare a emisiilor poluante. Premierul slovac Robert Fico “Vom fi foarte activi și, de asemenea, ne vom angaja în discuții în afara întâlnirilor oficiale de la Consiliul Europen și Consiliul Europei pentru a discuta etapele prin care să ieftinim prețurile la energie”, a afirmat Fico la conferința de la Bratislava din 10 septembrie. Pe de altă parte, premierul Republicii Cehe, Andrej Babiš, a reamintit că Bruxelles-ul și-a încălcat angajamentul din cadrul politicilor climatice. “Toți din regiunea noastră industrială dăm foarte mulți bani pentru taxele pe emisii de carbon. Ce ne-a spus Comisia (Europeană) în 2020? Că prețul acestei taxe va fi în 2030 26.50 €. Ei bine, chiar acum este de 80€”, a punctat premieul ceh. România plătește cea mai scumpă energie din Europa, fiind urmată de Polonia Potrivit datelor Eurostat, gospodăriile poloneze au plătit 27.09 € per 100 kWh, inclusiv taxe și alte costuri pentru electricitate în a doua jumătate a lui 2025. Asta înseamnă al 11-lea cost din UE și sub media de 28.96 € din cadrul blocului umanitar. Totuși, raportat la puterea de cumpărare (PPS), care arată diferențele la nivelul costurilor vieții de zi cu zi, gospodăriile din Polonia se află pe locul 2 ca preț la energie, la 37.15 PPS per 100 kWh, fiind devansată de România (49.52 PPS) și Republica Cehă (39.16 PPS). Nawrocki a cerut referendum național pe energie Efectele taxei ETS asupra facturilor la electricitate s-au mutat chiar în centrul dezbaterii politice în acest an, după ce principalul partid de opoziție, național-conservatorii Lege și Justiție (PiS), a cerut ca Polonia să se retragă din sistemul european, reclamând că aceasta “transformă Polonia într-o mașină de cash pentru politica climatică absurdă a UE”. Karol Nawrocki, președintele Poloniei / Foto – Profimedia Images Inclusiv președintele conservator Karol Nawrocki a declarat că va convoca un referendum național pentru respingerea politicilor climatice ale UE, argumentând că acestea sunt prea scumpe pentru polonezi. În final, propunerea sa a fost respinsă de majoritatea guvernamentală din Parlament. Însă, deși guvernul de la Varșovia a respins ideea de retragere din acordul ETS – care ar fi venit cu amenzi mari contra Poloniei – Executivul a făcut demersuri pentru o serie de reforme în sistem. Bruxelles-ul a cedat parțial la solicitările Poloniei În iulie, Comisia Europeană a acceptat propunerile de ameliorare a taxei ETS, ca răspuns la presiunile venite din țări ca Polonia, permițând industriilor din aceste țări să continue emisiiile de CO2. De asemenea, Bruxelles-ul a promis mai mult sprijin financiar pentru investiții în tehnologii curate. Chiar înainte ca Bruxelles-ul să anunțe aprobarea propunerii poloneze, ministrul Mediului din această țară, Paulina Hennig-Kloska, a reușit să creeze o coaliție de 10 țări care au cerut reforma ETS și o metodă mai realistă de reducere
Rezerva de aur a Poloniei a atins 640 de tone
Banca Națională a Poloniei a raportat că rezerva sa de aur a ajuns la 640,2 tone de aur. Polonia a devenit a zecea țară din lume cu cea mai mare rezervă de aur din lume și a depășit Banca Centrală Europeană, care deține în rezervele sale 506 tone de aur. Între timp, Banca Națională a României deține 103,6 tone de aur, iar din 2001, n-au mai fost efectuate achiziții de amploare. Aurul a fost obținut prin achiziții efectuate sub coordonarea guvernatorului bancar Adam Glapinski, care a stabilit ca obiectiv să achiziționeze 700 de tone, fiind una dintre temele prezentate miniștrilor de finanțe și șefilor de bănci centrale din G20 la summitul de la Asheville. Loading … Cu toate că Polonia nu face parte din G20, se încadrează, fiind una dintre cele mai puternice economii emergente din Europa și din lume. PIB-ul Poloniei a trecut de borna istorică de 1 trilion de dolari. Glapinski speră că povestea sa cu aurul polonez face parte din eforturile de a promova stabilitatea financiară. Participanții de la summitul de la Asheville l-au întâmpinat cu aprecieri și mare interes. Guvernatorul bancar polonez a participat la summitul G20 de anul acesta, la invitația Statelor Unite, care dețin președinția prin rotație a grupului. Polonia este membră a G10. Potrivit Ziarul Financiar , Polonia a efectuat o operațiune pentru repatrierea metalului prețios. În 2019, banca a achiziționat și transporat 100 de tone de aur din Marea Britanie în Polonia. Glapinski spune că o altă opperațiune de acest tip este în pregătire logistică și juridică. „Acum câteva luni am recomandat consiliului de administraţie un proiect de rezoluţie prin care să aducem în continuare cantităţi mari de aur în Polonia, fără a încălca regula de distribuire a aurului în trei locaţii (Polonia, Londra, New York – n.r.). O cantitate excepţional de mare s-a acumulat la Londra. Noi ne îndreptăm spre 700 de tone, aşa că vom aduce un lot mare de aur în Polonia. În cele din urmă, rezervele vor sta într-o clădire aflată acum în construcţie, care va găzdui un seif de ultimă generaţie“, a declarat Glapinski la o conferinţă din martie. Banca națională poloneză a deținut 104,7 tone de aur în Polonia și 195 de tone la New York, potrivit raportului anual pe 2025. La finalul lunii iulie, rezerva de aur polonez a ajusn la 640 de tone. La Londra, unde banca face achiziții, ar putea fi depozitate 340 de tone de aur. Când obiectivul de 700 de tone va fi atins, o nouă cantitate de aur va fi adusă în Polonia. Sursa Foto: Banca Națională a Poloniei
Polonia s-a săturat de ucraineni? Compasiunea de după război s-a transformat în dispreț
O analiză publicată de The Guardian explică de ce relația dintre Polonia și Ucraina s-a stricat atât de mult. La începutul invaziei ruse, polonezii de rând și-au deschis casele pentru milioane de refugiați ucraineni. Chiar și partidul populist „Legea și Justiție”, aflat atunci la guvernare, a fost nevoit să susțină acest efort. Relația părea, la acel moment, una fără precedent istoric. Situația s-a schimbat rapid. Un sondaj CBOS făcut luna trecută arată că 52% dintre polonezi se opun acum primirii refugiaților ucraineni. Tot mai mulți polonezi de dreapta susțin că transferurile de arme au slăbit capacitatea de apărare a țării. Disputele istorice au adâncit tensiunile. Volodimir Zelenski a numit o unitate militară după Armata Insurgentă Ucraineană. Aceasta a masacrat aproximativ 100.000 de polonezi în 1943. Președintele Karol Nawrocki a revocat, în replică, cea mai înaltă distincție de stat acordată liderului ucrainean. Propaganda rusă a exploatat acest climat tensionat pe rețelele sociale poloneze. Narațiuni false despre refugiați care ar profita de ajutoare sociale au alimentat episoade de violență. Pe 26 iulie, un cuplu tânăr de ucraineni a fost atacat în fața unui magazin din Wrocław. Analiza consideră că eșecul de fond aparține ambelor guverne. Polonia nu a pregătit populația să accepte refugiații ca membri deplini ai societății. Ucraina, la rândul ei, a evoluat rapid pe scena internațională. A trecut de la statutul de beneficiar al ajutorului occidental la cel de exportator de tehnologie militară. Autorul avertizează că Ucraina se va apropia tot mai mult de economiile europene. Ea va deveni concurent direct pentru state precum Franța sau Germania. Restul Europei ar trebui să se pregătească din timp pentru această schimbare de echilibru.
O țară din apropierea României va amplasa lansatoare capabile să trimită rachete până la Moscova
Polonia este pregătită să amplaseze rachete care pot ajunge până la Moscova. Potrivit Nexta, ministrul polonez Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că, în cadrul programului „Scutul de Est”, Varșovia intenționează să amplaseze rachete capabile să lovească ținte la o distanță de până la 1000 de kilometri. O parte din aceste arme cu rază lungă de acțiune, inclusiv sistemele Homar-A, sunt deja în dotarea armatei poloneze. În plus, dacă este necesar, Polonia poate închide complet punctele de frontieră de la granița de est. Polonia și Rusia, o istorie agitată Relațiile dintre Polonia și Rusia sunt extrem de tensionate. În ultima perioadă, acestea au ajuns la un nivel minim istoric din cauza sprijinului acordat Ucrainei de către Varșovia. De asemenea, Polonia a sprijinit sancțiunile impuse Moscovei ca urmare a declanșării războiului din Ucraina. Tensiunile au și motive istorice care includ, printre altele, secole de dispute și împărțiri teritoriale, și dominația sovietică de după al Doilea Război Mondial.
Tranzacție de 1 miliard de euro pentru Deutsche Telekom
O nouă dezvoltare pe piața de telecomunicații din Europa. Deutsche Telekom, care se află în spatele brandului Telekom România, face o tranzacție de aproximativ 1 miliard de euro pe piața telecom din Polonia. Compania cumpără două afaceri și, prin această tranzacție, își consolidează poziția în regiune. Deutsche Telekom va cumpăra operatorul polonez Fiberhost și furnizorul de internet și televiziune Inea. Tranzacția, realizată de la Macquarie Asset Management, valorează aproximativ 1 miliard de euro, potrivit Reuters. Achiziția va transforma T-Mobile Polska într-un operator telecom integrat. Compania își va extinde serviciile dincolo de telefonia mobilă, către internet fix și televiziune. Loading … Tranzacție de 1 miliard de euro pe piața telecom din Europa. Deutsche Telekom, în centrul afacerii. Sursă foto: Shutterstock Însă, mai întâi, această tranzacție trebuie să fie aprobată de autoritățile poloneze de concurență. Finalizarea tranzacției este estimată pentru sfârșitul anului 2026. Achiziția ar urma să aducă T-Mobile Polska peste 300.000 de clienți Inea, iar rețeaua Fiberhost acoperă peste 1,4 milioane de locuințe. Deutsche Telekom estimează că tranzacția va accelera creșterea companiei. „Mulțumim ambelor echipe de management pentru parteneriatul lor și așteptăm cu nerăbdare să vedem cum ambele companii continuă să construiască pe această fundație solidă sub conducerea Deutsche Telekom”, a declarat Cord von Lewinski, director general al Macquarie Asset Management. Schimbarea de pe piața telecom din România Piața telecom din România s-a schimbat semnificativ în 2025, după vânzarea Telekom România Mobile, fostul Cosmote. Tranzacția a valorat aproximativ 70 de milioane de euro. Activele și operațiunile companiei au fost împărțite între Vodafone România și Digi România. Tranzacția a fost finalizată la 1 octombrie 2025, după obținerea aprobărilor necesare. Vânzarea a încheiat prezența Deutsche Telekom pe piața mobilă din România prin Telekom România. Prezența companiei Deutsche Telekom este consolidată, acum, în Europa. Grupul urmărește să combine serviciile mobile cu internetul fix și infrastructura de fibră. În Polonia, T-Mobile Polska își extinde astfel oferta către internet și televiziune. Sursă foto: Shutterstock
Miruță, despre amenințarea cu bombă din Constanța: Apelul, transmis de pe numere din Polonia și Ucraina
„Prin telefon a fost semnalizată o alertă cu bombă. Pe două numere de telefon din afara României, un număr de telefon cu prefix de Ucraina și un număr de telefon cu prefix de Polonia, se fac investigații cu privire la aceste numere de telefon”, a informat Radu Miruță. Radu Miruță precizează că mesajul telefonic a fost transmis în limba română și a fost general cu ajutorul Inteligenței Artificiale. „A fost transmis prin aceste telefoane un mesaj audio în limba română, pe care specialiștii noștri îl apreciază că este compus, generat cu inteligență artificială. Având în vedere că există acest anunț și această procedură demarată, se fac toate verificările de către instituțiile de la fața locului”, a informat Radu Miruță. Aceasta precizează că portul nu a fost închis, ci doar câteva clădiri au fost evacuate de SRI. Potrivit ministrului, Portul Constanța nu a fost închis. Miercuri la amiază, o alertă cu bombă a fost declanșată la terminalul de pasageri a Portului Constanța. Alerta a fost semnalată la 112 de un angajat al Autorității Navale Române, care ar fi recepționat un apel în limba română, ce anunța existența unor bombe.