Polonia alocă o mare parte din SAFE companiilor poloneze, România celor franco-germane
Polonia și România sunt primele două țări din UE ca valoare a alocărilor din cadrul programului european de înarmare strategică SAFE. Între cele două state există însă o abordare radical diferită: dacă țara vecină alocă cea mai mare parte a bugetului primit de la Bruxelles (89%) producției locale de armament, în România lucrurile stau exact invers. Diferența de nuanță este una majoră: dacă polonezii au decretat în Parlament SAFE drept “un program patriotic“, în care au fost implicate 12.000 de companii poloneze, în România programul nu a fost dezbătut și votat în Parlament, ci a fost aprobat foarte discret în comisiile de specialitate ale celor două Camere. În realitate, așa cum arată raportul prezentat ieri în comisii, SAFE umple vistieria complexului industrial franco-german. Mai mult, contractele au fost atribuite direct, fără licitație, către companiile franco-germane, invocându-se faptul că țara noastră nu mai are fabrici de armament. Astfel, s-a ratat oportunitatea unor negocieri mai bune în prețul final al contractelor. Polonia și România sunt principalele țări câștigătoare ale mecanismului european SAFE, cel puțin. Însă, în privința șansei de revitalizare a propriei industrii de armament și de întoarcere a banilor în economie pe verticală și pe orizontală, cu ajutorul acestor sume imense (aproape 44 miliarde de euro Polonia, respectiv aproape 17 miliarde de euro România), lucrurile stau exact invers. Cum se împart banii SAFE și care este mecanismul Program SAFE Pe lângă Polonia și România, și alte state UE sunt incluse în granturile SAFE: Franța și Ungaria (16.2 miliarde euro fiecare) Italia (aproape 15 miliarde euro) Belgia (peste 8.3 miliarde euro) Lituania (6.37 miliarde euro) Portugalia (5.84 miliarde) Letonia (3.49 miliarde) Bulgaria (3.26 miliarde) Estonia (2.34 miliarde) Slovacia (2.31 miliarde) Croația (1.7 miliarde) Cipru (1.18 miliarde) Finlanda și Spania (1 miliard de euro fiecare) Grecia (787 milioane euro) Danemarca (46.8 milioane euro). Este important de spus că mecanismul SAFE, creat pe 29 mai 2025, combină două tipuri de împrumuturi. Pe de o parte, Uniunea Europeană împrumută capital din piețele internaționale, apoi îl împrumută din nou țărilor membre. Creditele oferite statelor membre au o perioadă scadentă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani asupra plății principale. Concret, pentru prima decadă, bugetul statelor creditate nu va suporta dobândă. Mai mult de jumătate din împrumutul acordat României va finanța companii din Franța și Germania Mecanismul prevede ca minim 65% din valoarea componentelor de echipament finanțat să provină din UE , zona Economică Europeană sau Ucraina. În 2026, Polonia va primi prima tranșă din bani sub forma a 15% (aproximativ 6.5 miliarde), iar rata dobânzii este de 3.17%. În cazul României, dobânda este aproape similară, de 3%. 10 din cele aproape 17 miliarde de euro destinate României vor pleca spre Franța și Germania. Cel mai mare contract de achiziție este cu nemții de la Rheinmetall, de aproape 6 miliarde de euro. O cotă importantă îi revine și Franței, cu peste 1 miliard de euro destinat înzestrării cu aeronave Airbus. Însă francezii mai beneficiază și de alte contracte mai mici, care duc suma totală alocată Franței la o valoare mai mare. Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Mai trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Așa cum arată raportul obținut de Gândul, suma totală de 16,6 miliarde de euro alocate României cuprinde 35 de programe prin hotărârea CSAT 138/2025. Dintre care 21 de programe revin Ministerului Apărării. Guvernul se scuză spunând că nu mai există industrie locală de armament, însă “a uitat“ să facă licitații În general, SAFE România alocă o parte infimă producției românești. Raportul complet poate fi citit Proiectul arată că singurele investiții pur românești vor fi la IAR Ghimbav și la Șantierul Naval Mangalia, care, ne asigură ministrul Apărării Radu Miruță, va fi salvat de la faliment. Mai grav este că aceste contracte au fost atribuite direct, fără licitație și deci fără oportunitatea de a se negocia un preț final mai avantajos. Deja au început să apară primele contestații, miercuri compania italiană Beretta acuzând guvernul României de practici netrasparente (Detalii AICI). Rheinmetall va lua o treime din banii alocați României prin SAFE Din 17 miliarde de euro alocate României prin programuil SAFe, gigantul german Rheinmetall AG are de luat aproape mai bine de o treime. Pachetul integrat Rheinmetall AG: 5,69 miliarde euro pentru 6 programe (vehicule de luptă a infanteriei Lynx, două nave de patrulare maritimă, două vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium, muniție 35 mm). Potrivit autorităților, negocierea condusă direct de Prim-ministrul Ilie Bolojan cu CEO-uI Rheinmetall (foto) a redus prețul cu aproximativ 820 milioane euro față de oferta de listă din martie 2026 (6,51 miliarde euro). Polonezii au decis în Parlament că SAFE este „un program patriotic” Spre comparație, Polonia va primi peste 43.7 miliarde de euro în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe). Este cea mai mare valoarea alocată unui membru al Uniunii Europene. Cel mai interesant aspect în cazul țării vecine este faptul că producția de armament va fi realizată aproape în totalitate în fabricile locale. Anunțul a fost făcut în luna februarie, în Parlamentul de la Varșovia (Sejm), care a adoptat în Senat amendamentele la proiectul de lege de implementare a SAFE. Potrivit guvernului polonez, banii, care vor fi cheltuiți între 2026 și 2030, vor acoperi o largă varietate de sisteme de apărare, inclusiv artilerie, cybersecuritate, lupte terestre și altele. 12.000 de companii poloneze vor împărți cele 44 de miliarde de euro “O Polonie bine înarmată, auto-suficientă pe cât posibil, va coopera simultan cu aliații săi într-o modalitate modernă —este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi. Fiecare lună, săptămână și oră vor impacta nivelul de securitate pentru noi, pentru regiune, pentru întreaga lume”, a declarat premierul Donald Tusk în momentul aprobării proiectului de lege, invocând rolul Poloniei de frontieră cheie a Uniunii Europene la granița cu Federația Rusă. “SAFE is not a political program, but a patriotic one. It is a zone of security and development that fulfills the dreams
Ministrul de Externe polonez vrea forță de reacție rapidă finanțată de UE pentru crizele de vecinătate
„UE ar trebui să fie mai capabilă să acționeze în vecinătatea sa imediată”, a declarat Sikorski, conform postării Ministerului de Externe de pe platforma de socializare X, după o conferință de presă cu ministrul irlandez de externe, Helen McEntee. „Fie în Balcani, fie, de exemplu, dacă situația din Libia s-ar înrăutăți”, a spus el. Sikorski a declarat că dorește ca forțele de reacție rapidă „pe care teoretic le avem deja” să fie finanțate din bugetul UE, să poată fi desfășurate conform unor reguli de angajament convenite și să fie deschise voluntarilor din statele membre, scrie Anadolu. De asemenea, el a susținut că Europa ar trebui să poată gestiona operațiuni de securitate limitate fără a se baza excesiv pe aliați. „Statele Unite au dreptate să spună că, în imediata lor vecinătate, descurajarea lui Putin este o sarcină a NATO în ansamblu, dar în operațiuni la scară mai mică, ar trebui să fim capabili să ne asigurăm propria securitate fără a ne impune constant altora sau a cere ajutor”, a declarat Sikorski într-o altă postare a ministerului. El a spus că niște capacități de apărare europene mai puternice ar face din bloc „un aliat mai credibil pentru SUA și un continent mai credibil pentru concurenții și prietenii noștri”.
Radu Miruță a discutat cu șeful Statului Major al Armatei Poloniei despre securitatea flancului estic
„În cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte referitoare la evoluțiile de securitate din regiune, la măsurile pentru consolidarea cooperării dintre România și Polonia în cadrul NATO, cu accent pe întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic”, a transmis Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat. Potrivit MApN, Radu Miruță a propus identificarea unei soluții unitare între cele două țări la riscurile comune, pentru utilizarea eficientă a resurselor și pentru a spori capacitatea de descurajare a Alianței. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a subliniat importanța parteneriatului strategic dintre România și Polonia, arătând că acesta se reflectă „în prezența reciprocă de forțe, participarea la structuri multinaționale și desfășurarea de exerciții și activități de instruire în comun, contribuind la consolidarea securității pe întregul flanc estic al Alianței, de la Marea Baltică la Marea Neagră”. Programul vizitei delegației poloneze include depunerea unei coroane de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, precum și o deplasare la Craiova, unde sunt programate o ceremonie militară la Brigada Multinațională Sud-Est și activități de instruire în comun ale militarilor români și polonezi.
Radoslaw Sikorski: Polonia trebuie să pregătească un plan B în contextul amenințării lui Trump privind ieșirea din NATO
Ministrul de externe Radoslaw Sikorski a spus într-o declarație că remarcile președintelui SUA, Donald Trump, din această săptămână despre luarea în considerare a unei ieșiri din alianța de securitate ar trebui luate în serios, scrie Strypes.com. „Ar trebui să tratăm (retragerea SUA din NATO) ca pe un scenariu posibil și să o luăm în serios — noi, în Polonia, mai ales pe flancul estic, și toți, din întreg spectrul politic”, a spus Sikorski pe X. Polonia are nevoie de diferite „polițe de asigurare” în loc să se bazeze în întregime pe NATO, a spus el fără a detalia cum ar arăta o abordare diferită a alianței. Țara „trebuie să ia în considerare alternative”, a adăugat. „Desigur, NATO este piatra de temelie a securității noastre”, a spus Sikorski. „Desigur, vrem să fim un aliat bun și loial al Statelor Unite, dar nu putem pretinde că președintele SUA nu spune ceea ce spune.” Trump a zguduit în această săptămână aliații sugerând că SUA s-ar putea retrage din alianța pe care a fondat-o în urmă cu aproape 80 de ani pentru a contracara Uniunea Sovietică. Trump a invocat frustrarea sa față de Europa din cauza a ceea ce consideră a fi lipsa de sprijin pentru războiul de o lună dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Secretarul NATO se va întâlni cu Trump Săptămâna viitoare, secretarul general al NATO, Mark Rutte, se va deplasa la Washington pentru o întâlnire cu Trump. Deși vizita, relatată pentru prima dată de The Wall Street Journal, a fost planificată anterior, comentariile lui Trump despre apartenența SUA la alianță sunt probabil să fie pe agendă. Secretarul de stat Marco Rubio a atras, de asemenea, atenția în această săptămână când a criticat țări precum Spania pentru refuzul de a permite accesul SUA la bazele și spațiul său aerian pentru operațiuni legate de Iran. Relația dintre SUA și Europa ar trebui reevaluată după conflictul cu Iranul, a spus Rubio. Pentru Polonia, dezvoltarea unor legături militare mai strânse cu Statele Unite a fost de mult timp o prioritate de top. De-a lungul anilor, Varșovia a crescut achizițiile de echipamente militare produse în SUA, investind totodată în infrastructura utilizată de forțele americane în țară. Polonia este, de asemenea, printre cele mai mari state din NATO în ceea ce privește cheltuielile de apărare pe cap de locuitor, ceea ce a ajutat țara să câștige bunăvoința administrației Trump. În timpul unei întâlniri din septembrie la Casa Albă cu președintele polonez Karol Nawrocki, Trump a spus că este deschis ideii de a desfășura mai multe trupe în țară. „Vom trimite mai multe acolo dacă vor”, a spus Trump, adăugând: „Suntem alături de Polonia până la capăt și vom ajuta Polonia să se protejeze.”
Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece
Una din componentele cheie ale bogăției naționale, terenurile agricole, se înstrăinează pe zi ce trece. Străinii cumpără pe bandă rulantă teren agricol în România. Investiția în terenuri agricole, mai ales cele arabile, pare un activ profitabil. S-a ajuns ca cifre impresionate de sute de mii de hectare să ajungă în portofolii deținute de alte țări, și asta doar la nivel de persoane fizice. Datele despre terenurile deținute de persoane juridice străine sunt secrete. În același timp, țări vecine precum Polonia și Ungaria, dar și alte țări europene reglementează foarte strict accesul străinilor la terenurile agricole, considerându-le o resursă strategică națională. În doar 4 ani, suprafața agricolă deținută de străini a crescut cu 33% Chiar și în plină criză economică gobală, străinii continuă să cumpere teren agricol în România. Compania daneză FirstFarms A/S, de exemplu, își consolidează poziția pe piața agricolă din România. A anunțat, acum câteva zile, noi investiții pentru 2026. Danezii sunt interesați în mod special de achiziția de terenuri agricole dotate cu sisteme de irigații funcționale, notează economica.net. FOTO – Caracter ilustrativ: colaj Shutterstock În prezent, compania exploatează aproximativ 7.400 de hectare în România. Dintre acestea, peste 5.100 de hectare sunt în proprietate, plasând danezii printre investitorii străini majori din sectorul agricol local. Acest trend al achiziției de terenuri de către cetăţenii străini datează de mai mulți ani. De subliniat că, în doar 4 ani, suprafaţa de teren deţinută de persoane fizice din afara ţării a crescut cu 33%. Însă, datele privind investitorii persoane juridice nu sunt furnizate de autorități. Persoanele juridice străine care au cumpărat teren sunt un mister Instituția vizată, Agenţia Naţională de Cadastru, susține însă că nu are date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice controlate de investitori străini. În țara noastră, cetăţenii străini deţin pe persoană fizică peste 28.000 de hectare de teren, o suprafaţă echivalentă cu două oraşe mari precum Timişoara sau Cluj-Napoca, sau chiar Bucureştiul şi o comună de lângă el, arată o analiză ZF pe baza datelor Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Agenţia nu are însă date privind suprafeţele de teren agricol deţinute de persoane juridice controlate de investitori străini. 0,27% din terenul nostru agricol este deţinut de străini persoane fizice Acum 5 ani, în anul 2021, străinii dețineau în România 21.050 de hectare în total. Acum,cifrele arată o expansiune accelerată, datorată inclusiv accesului mai facil la resursele funciare, care conturează un fel de oraş „invizibil“, potrivit ZF. În total, în România sunt 13,4 milioane de imobile şi 10,6 milioane de hectare cu categoria de folosinţă „teren agricol“. Din această cifre, 33.940 de imobile sunt deţinute de cetăţeni străini, alături de 28.363 de hectare. Practic, 0,27% din terenul agricol românesc este deţinut de străini pe persoană fizică, mai arată datele de la ANCPI. Ungaria interzice prin Constituție cumpărarea de teren, văzut ca „avere națională” Ungaria este unul dintre cele mai ferme exemple din Uniunea Europeană referitoare la dreptul de proprietate asupra activelor sale. Constituția și legislația subsecventă din țara vecină definesc terenul agricol drept „avere națională”. În consecință, străinii nu pot cumpăra teren agricol. Inclusiv cetățenii UE pot achiziționa doar dacă îndeplinesc condiții stricte: rezidență, activitate agricolă reală, limite de suprafață și control administrativ sever. Scopul acestor restricții este evident: blocarea speculei și păstrarea pământului în proprietatea maghiară. Premierul ungar Viktor Orban. Foto: Marton Monus/-/dpa Polonia – control prin autorizații și drept de preempțiune Un alt caz relevant este Polonia. Proaspăt intrată în G20, țara cu un PIB care a depășit în 2025 un trilion de dolari permite achizițiile doar în cazuri excepționale, cu aprobări guvernamentale. Statul are drept de preempțiune, dând prioritate fermierilor locali. De notat că piața agricolă poloneză este atent monitorizată pentru a preveni concentrarea terenurilor în portofolii externe și intrarea masivă a capitalului străin. Președintele Karol Nawrocki este un mare susținător al prorprietății statului. Foto: Profimedia Germania și Austria pot bloca vânzările excesive În Germania, – mult timp cea mai bogată țară europeană -, autoritățile regionale au dreptul de a bloca vânzările care duc la speculă sau concentrare excesivă. Și Austria aplică un sistem similar nemților. Astfel, fiecare land are competența de a aproba sau refuza tranzacțiile, care implică criterii de interes public și echilibru rural, potrivit Revista-ferma. Elveția interzice aproape complet achizițiile de terenuri Alte țări din nordul Europei precum Danemarca sau Norvegia, dar și Elveția, care nu e membră UE, condiționează achizițiile de terenuri de statutul de rezidență al solicitantului în țara respectivă, precum și de cunoștințe de agricultură sau legături cu acest domeniu. Norvegia pune condiții stricte pentru achiziția de terenuri / sursa foto: Profimedia Elveția interzice aproape complet străinilor să cumpere teren agricol. Norvegia permite statului să blocheze vânzările considerate că ar pune în pericol interesul național. România vede terenurile ca pe o marfă, nu ca pe un bun strategic Prin simpla comparația a legislației, se poate observa imediat că țara noastră este una dintre cele mai permisive piețe de teren agricol la nivel european. Astfel, spre deosebire de Ungaria sau Polonia, România nu vede în terenul agricol o resursă strategică, ci pur și simplu o marfă inclusă în mecanismul pieței libere ca oricare alta. Sursa acestei situații paradoxale are legătură, în ceea ce privește România, cu aderarea la Uniunea Europeană. Însă, cu toate că și Ungaria și Polonia sunt membre depline UE, acestea au avut grijă să reglementeze strict accesul străinilor la resursa agricolă. De la aderarea la UE, țara noastră a dat acces neîngrădit la cumpărare După expirarea perioadelor de tranziție post-aderare la UE, România le-a permis cetățenilor străini și entităților juridice străine să cumpere teren agricol, mai scrie sursa citată anterior. Deși Legea nr. 17/2014 a introdus mecanisme precum dreptul de preempțiune, condiții de rezidență sau obligația de a desfășura activitate agricolă, aceste bariere sunt relativ ușor de ocolit prin firme, structuri juridice sau intermediari. În consecință, sute de mii de hectare de teren agricol sunt controlate de investitori străini sau fonduri internaționale. Ca efect direct, prețul pământului a crescut peste capacitatea fermierilor români. Concentrarea terenurilor a accelerat. Micii agricultori sunt tot mai
Polonia obligată să respecte contractul vaccinurilor COVID cu Pfizer. Miliarde de zloți și milioane de doze distruse
Tribunalul de primă instanță de la Bruxelles a hotărât că Varșovia trebuie să accepte și să plătească doze de vaccin în valoare de peste 5,6 miliarde de zloți, echivalentul a aproximativ 1,3 miliarde de euro, scrie TVPWorld. Decizia vine după ce Polonia a refuzat, în aprilie 2022, să mai preia o parte din vaccinurile comandate, invocând schimbarea contextului pandemic, impactul economic al războiului din Ucraina și riscul dominării pieței de către un singur producător. Impactul bugetar al contractului vaccinurilor COVID cu Pfizer Ministrul polonez al Sănătății, Jolanta Sobierańska-Grenda, a declarat că aproximativ 64 de milioane de doze de vaccin COVID-19 vor trebui distruse, deoarece nu mai pot fi utilizate. Oficialul a subliniat că suma pe care Polonia este obligată să o plătească reprezintă o povară uriașă pentru sistemul public de sănătate. Potrivit acesteia, cele aproape 6 miliarde de zloți ar putea acoperi costul anual al medicamentelor oncologice sau al formării medicilor rezidenți. În prezent, Fondul Național de Sănătate (NFZ) se confruntă deja cu un deficit major, estimat la aproximativ 5,4 miliarde de euro pentru anul 2026, iar autoritățile au anunțat reduceri de finanțare pentru investigații medicale esențiale, precum colonoscopiile și RMN-urile. Responsabilități politice în cazul contractului vaccinurilor COVID cu Pfizer Contractul vaccinurilor COVID cu Pfizer a fost negociat la nivelul Uniunii Europene și acceptat inițial de guvernul conservator condus de Mateusz Morawiecki. Actualul executiv de centru, condus de Donald Tusk, susține însă că numărul de doze a fost supraestimat și că au existat nereguli administrative grave în Ministerul Sănătății. Ministrul Finanțelor, Andrzej Domański, a calificat situația drept rezultatul „incompetenței” fostului guvern și a anunțat că au fost transmise deja mai multe sesizări către parchet, în urma unor rapoarte ale Oficiului Național de Audit. Reprezentanții fostului partid de guvernământ susțin, la rândul lor, că Polonia a fost supusă unor presiuni intense din partea Uniunii Europene și a marilor companii farmaceutice pentru a accepta condițiile contractuale. Aceștia afirmă că alternativele au fost limitate în contextul incertitudinii pandemice. Hotărârea instanței nu este definitivă, iar autoritățile poloneze au anunțat că vor formula apel în termenul legal de 60 de zile, analizând toate opțiunile pentru a reduce impactul financiar asupra populației.
Polonia reduce TVA și accizele la combustibil, Bolojan așteaptă până săptămâna viitoare
Premierul polonez Donald Tusk a anunțat o serie de măsuri menite să reducă prețurile combustibililor, pe fondul creșterii costurilor cu energia, în urma conflictului din Iran, conform Reuters. În contrast, premierul Ilie Bolojan susține că nu poate să scadă TVA pentru că ar declanșa o procedură de infringement. Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală și de Est, a decis să scadă TVA-ul la combustibil de la 23% la 8% și va reduce accizele la nivelul minim permis conform reglementărilor Uniunii Europene. Astfel, prețurile ar urma să scadă cu aproximativ 1,2 zloți (0,28 euro) pe litru la toate tipurile de combustibil, a declarat Donald Tusk la o conferință de presă. Oficialul a adăugat că Guvernul va introduce prețuri maxime la combustibil pe litru, care va fi stabilit zilnic de Ministrul Energiei. Tusk: Vom monitoriza situația și vom lua măsuri De asemenea, Tusk a informat că Executivul polonez ar putea impune o taxă excepțională pe porfiturile companiilor petroliere. După anunțul premierului, acțiunile rafinăriei de stat Orlen au scăzut cu peste 6%, iar acesta a declarat că Polonia va acționa dacă va fi necesar pentru a opri șoferii străini să profite de pe urma reducerilor de prețuri și va analiza sistemul din Slovacia, în care mașinile înmatriculate în afara țării plătesc mai mult decât cele locale la benzinării. „Nu vom ezita să folosim astfel de instrumente dacă va fi necesar. Vom monitoriza situaţia în aceste zile şi dacă va fi necesar vom lua măsuri”, a afirmat Donald Tusk. De asemenea, ministrul de Finanţe, Andrzej Domanski, a anunţat că decizia Poloniei de a scădea TVA la combustibil ar urma să coste 900 milioane zloţi, 210 milioane eruo, pe lună, iar costurile reducerii accizelor sunt estimate la 700 milioane zloţi pe lună. Bolojan anunță scăderea accizei la carburanți săptămâna viitoare În paralel, premierul României a anunțat într-un interviu pentru G4Media că săptămâna viitoare guvernul va analiza un nou set de măsuri pentru a opri creșterea prețului la carburanți. Ilie Bolojan a spus că „foarte probabil” va adopta soluția scăderii accizelor, dat fiind că scăderea TVA ar putea declanșa o procedură de infringement din partea Comisiei Europene. Premierul Ilie Bolojan „Din punct de vedere al accizelor este cea mai facilă soluție și foarte probabil ne vom duce pe acest aspect. Există două ipoteze de lucru care vor fi analizate în zilele următoare în așa fel încât, pe de o parte, să putem estima care ar fi capacitatea de reducere a accizei pe care statul român o poate suporta, atât din punct de vedere al duratei în care s-ar aplica această schemă – pentru că, din păcate, nu avem o predictibilitate vizavi de durata războiului din Iran”, a declarat Ilie Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ordonanța defectă pe carburanți. Limitarea adaosului comercial, „frecție la un picior de lemn”. Economist: ”Să nu ne facem iluzii, prețul nu se va opri din creștere/Statul poate face noi abuzuri” Bulgaria intervine în forță pe piața energetică. Ce măsuri ia pentru a atenua creșterea rapidă a prețurilor la carburanți Bolojan anunță scăderea accizei la carburanți săptămâna viitoare: „Este cea mai facilă soluție”
Cum a devenit Polonia una dintre cele mai mari 20 de economii ale lumii
La sfârșitul anilor ’80, economia Poloniei era într-o situație critică. Produse de bază precum zahărul sau făina erau raționalizate, iar veniturile cetățenilor erau de aproximativ o zecime din salariile din Germania de Vest. După căderea comunismului în 1989, Polonia a trecut printr-un proces amplu de reforme economice. În 2025, PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la aproximativ 55.000 de dolari, echivalentul a 85% din media Uniunii Europene, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional, arată AP. Aderarea la Uniunea Europeană a accelerat creșterea Un moment decisiv pentru dezvoltarea economică a Poloniei a fost aderarea la Uniunea Europeană în 2004. De atunci, economia țării a crescut în medie cu 3,8% pe an, aproape dublu față de media europeană. Accesul la piața unică europeană, libera circulație a bunurilor și investițiile masive din fonduri europene au contribuit semnificativ la modernizarea infrastructurii și la dezvoltarea sectorului privat. Economiștii subliniază că succesul economic al Poloniei nu se datorează unui singur factor, ci unei combinații de reforme și politici publice. Un rol important l-a avut construirea rapidă a unui cadru instituțional solid, cu tribunale independente, autorități de concurență eficiente și reguli clare pentru sistemul bancar. Aceste instituții au contribuit la evitarea fenomenelor de corupție și la prevenirea apariției oligarhilor care au dominat economiile altor state post-comuniste. Polonia: Educația și antreprenoriatul au alimentat dezvoltarea Un alt element cheie al succesului economic al Poloniei a fost investiția în educație. Astăzi, aproximativ jumătate dintre tinerii polonezi au studii superioare, un procent ridicat în Europa. Această forță de muncă bine pregătită, combinată cu costuri mai reduse decât în Europa Occidentală, a atras numeroase investiții străine. În același timp, antreprenoriatul local a contribuit la dezvoltarea unor companii competitive la nivel european. Un exemplu al succesului economic polonez este compania Solaris, fondată în 1996 în orașul Poznań. Firma a devenit unul dintre cei mai mari producători de autobuze electrice din Europa, cu o cotă de piață de aproximativ 15%. Decizia de a investi devreme în tehnologia vehiculelor electrice a permis companiei să devină lider într-un sector aflat în plină dezvoltare. În ciuda succesului economic, Polonia se confruntă în continuare cu unele provocări. Populația îmbătrânește rapid, iar rata natalității este scăzută, ceea ce ar putea reduce numărul de persoane active pe piața muncii. De asemenea, salariile rămân mai mici decât media Uniunii Europene. Economia Poloniei trebuie să continue tranziția către industrii cu valoare adăugată mai mare și către inovație tehnologică. Un model de transformare economică Transformarea Poloniei dintr-o economie afectată de tranziția post-comunistă într-una dintre cele mai dinamice economii ale Europei este considerată de economiști un exemplu de succes. După mai bine de trei decenii de reforme și investiții, Polonia continuă să urce în ierarhia economiilor globale și să își consolideze poziția ca unul dintre principalele motoare economice ale Europei Centrale.
Nawrocki blochează participarea Poloniei în programul SAFE. Tusk: A ratat ocazia de a acționa ca un patriot
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, s-a opus unei legi care ar fi asigurat miliarde de euro din fondurile UE pentru apărarea țării sale. Acesta a pus decizia sa pe seama faptului că securitatea țării sale nu trebuie să depindă de influența actorilor străini. „Securitatea Poloniei nu trebuie să depindă de decizii străine. Numai un popor care reușește să-și asigure propria securitate rămâne cu adevărat liber”, a declarat Nawrocki, potrivit publicației germane, FAZ. Uniunea Europeană oferă împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 150 de miliarde de euro prin programul SAFE, pentru îmbunătățirea capacităților de apărare a statelor membre. Polonia urma să fie cel mai mare beneficiar, primind aproape 44 de miliarde de euro. La sfârșitul lunii februarie, parlamentul Poloniei a aprobat legea care urma să implementeze finanțarea prin SAFE. Legea a trecut datorită voturilor din partea coaliției de centru-stânga a premierului Donald Tusk. La acea vreme, Tusk a subliniat că mai mult de 80% din fonduri urmau să fie investite în contracte cu firmele polone de apărare, contracte de ar fi beneficiat 12.000 de firme din țară. Cu toate acestea, președintele Nawrocki, cunoscut pentru poziționarea sa eurosceptică, s-a opus legii. „Președintele a ratat ocazia de a acționa ca un patriot”, a comentat Tusk, într-o postare pe X, cu privire la veto-ul exprimat de Nawrocki. Tusk a convocat o ședință extraordinară a cabinetului de miniștri, programată să aibă loc, vineri dimineață. Disputa evidențiază polarizarea de la Varșovia, care a început încă de la alegerea lui Nawrocki ca președinte în 2025. De atunci, Polonia, ca stat membru de o mare importanță în UE, dar și în NATO, nu și-a mai exprimat opinia cu aceeași voce în ceea ce privește chestiunile de importanță strategică, afirmă publicația citată. Motivul este acela că președintele este susținut de partidul conservator de dreapta PiS, în timp ce premierul Donald Tusk se bucură de sprijinul unei tabere politice opuse. Săptămâni în șir, liderul partidului PiS, Jaroslaw Kaczynski, a făcut campanie împotriva programului SAFE, răspândind o narațiune anti-germană. Oficialul conservator acuză că programul de înarmare al UE ar fi un plan de a cultiva relații mai strânse cu UE, sub influența germană. Oficialul susține că producătorii germani de armament ar fi beneficiarii primari. „Ei propun o Polonie aflată sub dominație germană și respingem această dominație germană”, susținea Kaczynski. Propunerea alternativă a lui Nawrocki, respinsă „din fașă” de Guvernul Tusk Pentru a putea refuza împrumuturile UE, dar să poată investi în continuare în consolidarea armatei poloneze, Nawrocki a prezentat recent un plan alternativ numit „SAFE 0%”, alături de guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski. Planul propune finanțarea unui program de înarmare echivalent cu cel al UE, însă fără dobândă, din rezervele valutare și de aur ale Băncii Naționale. Detaliile rămân neclare, iar experții financiari au avertizat că programul prezintă riscuri. Cu toate acestea, în discursul său, președintele Nawrocki afirma că proiectul „înseamnă o armată puternică, fără datorii, pentru generațiile viitoare”. Acesta i-a îndemnat pe miniștrii polonezi să susțină programul, însă punerea în aplicare a proiectului necesită aprobarea guvernului Tusk, care deja a anunțat că nu va da curs acestei propuneri.
O mare capitală europeană interzice vânzarea de alcool în timpul nopții
Noua interdicție vine după programe pilot derulate în două districte din Varșovia, inclusiv în centrul orașului, unde vânzarea de alcool în magazine și la benzinării a fost interzisă între orele 22:00 și 06:00, relatează AFP. „Răspundem unei probleme reale, și anume zgomotul, tulburările de ordine publică, intervențiile serviciilor și nopțile nedormite pentru locuitori”, a declarat primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski. Restricțiile privind vânzarea de alcool pe timp de noapte devin tot mai răspândite în Polonia, aproximativ 180 de municipalități introducând astfel de măsuri între 2018 și 2024. Multe dintre cele mai mari orașe ale țării, inclusiv Cracovia, Wrocław, Szczecin și Łódź, au implementat măsuri similare. Cracovia, în special, a observat o reducere semnificativă a incidentelor nocturne după introducerea interdicției. În 2025, poliția a intervenit de 52 de ori pentru consum excesiv de alcool, mult mai puțin decât în 2022, cu un an înainte de introducerea interdicției, când au fost 350 de intervenții. Potrivit datelor Eurostat din 2022, Polonia se afla pe locul al doilea în UE în ceea ce privește decesele legate de alcool, fiind depășită doar de Slovacia. Dacă interdicția adoptată la Varșovia nu va fi contestată de guvernul regional, aceasta va intra în vigoare la 1 iunie. Vânzarea de alcool pe timp de noapte va rămâne permisă în restaurante, baruri, locuri de divertisment și în magazinele duty-free de pe aeroportul Chopin din Varșovia.