Prețuri plafonate la carburanți în Polonia. Șoferii din țările vecine vin să alimenteze mai ieftin
Potrivit economiștilor de la PKO Bank Polski SA, tot mai mulți șoferi din statele vecine traversează frontiera pentru a alimenta la benzinăriile poloneze, unde combustibilul este considerabil mai ieftin decât în alte țări europene, scrie Bloomberg. Datele publicate luni arată că vânzările de combustibil din Polonia au crescut cu 13,4% în aprilie comparativ cu luna martie. În același timp, tranzacțiile efectuate cu cardurile personale la benzinării au rămas aproape neschimbate, ceea ce indică faptul că majorarea consumului nu vine din partea populației locale. Economiștii conduși de Piotr Bujak susțin că această creștere a fost alimentată, cel mai probabil, de cererea venită din partea companiilor și a cetățenilor străini care profită de prețurile reduse la pompă. Prețuri plafonate la carburanți în Polonia după reducerea taxelor Autoritățile poloneze au introdus de la începutul lunii aprilie un pachet de măsuri destinat protejării consumatorilor de efectele conflictului din Iran asupra pieței energetice. Printre acestea se numără reducerea taxelor aplicate carburanților și plafonarea zilnică a prețurilor la pompă. Ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domanski, a declarat că există șanse mari ca programul să fie prelungit și în perioada următoare, în contextul presiunilor economice generate de volatilitatea pieței internaționale a petrolului. Programul de sprijin implică însă costuri importante pentru bugetul de stat. Conform estimărilor oficiale, măsurile costă aproximativ 1,6 miliarde de zloți pe lună, echivalentul a circa 380 de milioane de euro. Unele dintre cele mai mici tarife din UE Conform celor mai recente date ale Comisiei Europene, un litru de benzină Eurosuper 95 costa în medie 1,49 euro săptămâna trecută în Polonia. Acesta este unul dintre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, fiind depășit doar de Malta. Compania Orlen SA, cel mai mare retailer de combustibil din Polonia, a transmis că fluxul suplimentar de clienți străini nu a avut un impact major asupra activității sale comerciale până în acest moment. Reprezentanții companiei au anunțat că vor prezenta o analiză mai detaliată după publicarea rezultatelor financiare din primul trimestru, programată pentru 28 mai. Specialiștii avertizează însă că menținerea unor prețuri plafonate la carburanți în Polonia pe termen lung poate pune presiune suplimentară pe bugetul public și poate influența piața regională a combustibililor.
Coșmar pentru o familie care și-a pus panouri solare: facturile au explodat: Nu eram nebuni Panouri solare facturi electricitate contor defect
Familia poloneză a instalat panouri solare de 7.500 de dolari și s-a trezit cu facturi la electricitate din ce în ce mai mari. Deși producția de energie era ridicată și obiceiurile de consum nu se schimbaseră, nimeni nu putea explica cifrele. Răspunsul a venit după testarea contorului la un laborator independent, conform en.as.com. Sistemul funcționa, facturile creșteau În primii ani, instalația fotovoltaică a funcționat fără probleme. Familia estima recuperarea investiției în mai puțin de zece ani. Apoi facturile au început să crească fără nicio explicație. Trecerea la facturarea bimestrială a scos la iveală o sumă de peste 650 de dolari pentru doar patru luni, mai mult decât plătiseră în unii ani întregi. Nimeni nu știa nimic Familia a sunat în repetate rânduri la compania de electricitate și la operatorul de rețea. Niciuna dintre părți nu a oferit o explicație. „Era ca și cum am fi vorbit cu pereții. Toți dădeau vina unul pe altul”, a declarat proprietarul. Soluția: un laborator independent O cunoștință a sugerat testarea contorului de către un laborator independent. Furnizorul a avertizat că, dacă aparatul se dovedea funcțional, familia suporta costul testului, aproximativ 75 de dolari. Au riscat. Tehnicieni independenți au demontat contorul și au instalat unul nou. Factura pentru următoarele două luni: aproximativ 35 de dolari, din care doar 19 reprezentau consum real. Diferența față de sutele de dolari facturate anterior era zdrobitoare. Laboratorul a confirmat oficial: contorul era defect. Compania de utilități a acceptat recalcularea facturilor anterioare. „A fost o luptă lungă, dar a meritat. Acum știm că nu eram nebuni”, a declarat familia.
Două femei din Polonia, înmormântate împreună în secolul XIII. Legătura dintre ele rămâne un mister
Cele două femei au fost îngropate în urmă cu opt secole, într-o biserică importantă din Polonia. Acum, o nouă analiză ADN, relevă că cele două schelete cele două schelete găsite îmbrățișate aparțineau unor femei, care nu erau înrudite genetic, potrivit Live Science. Descoperirea este prima înmormântare dublă între persoane de același sex, cunoscută în Polonia medievală. Potrivit cercetătorilor, descoperirea ridică semne de întrebare cu privire la relația dintre cele două femei, înmormântate împreună, acum 800 de ani. „Descoperirea unui mormânt atipic într-un cadru atât de unic a ridicat, în mod firesc, întrebări cu privire la natura relației dintre persoanele îngropate împreună într-un singur mormânt”, a precizat pentru Live Science, Agata Cieślik, antropolog biolog la Institutul „Ludwik Hirszfeld” de Imunologie și Terapie Experimentală din Polonia. Schelele datează din secolul al XIII-lea Scheletele au fost descoperite în cadrul unor săpături arheologice, în perioada 2022 – 2025, la Catedrala Înălțării Sfintei Cruci din Opole, Polonia. Schelete celor două femei datează din secolul al XIII-lea. Una dintre ele fusese îngropată conform riturilor creștine pentru acea perioadă: întinsă pe spate, cu brațele așezate de-a lungul corpului. Cealaltă femeie a fost așezată pe o parte, cu un braț sub capul primei persoane, ca și cum ar fi îmbrățișat-o. Din poziția în care au fost găsite, cercetătorii consideră că ele au fost îngropate simultan. Two skeletons found in an embrace next to a 13th-century Polish cathedral were both women, but their relationship remains a mystery. https://t.co/ijkKi9MVWC — Live Science (@LiveScience) May 21, 2026 De obicei, mormintele duble ale adulților sunt interpretate ca aparținând unor cupluri căsătorite. Cu toate acestea, presupunerile bazate pe poziția corpului și estimarea sexului pot fi înșelătoare. Într-un studiu recent, publicat în luna septembrie în „Journal of Archaeological Science: Reports”, cercetătoarea Cieślik și colegii săi au analizat ADN-ul celor două schelete pentru a înțelege mai bine relația dintre ele. Cercetătorii au extras ADN-ul celor două femei din oase. Ei au secvențiat aceste fragmente și au folosit „instrumente computationale pentru a reconstitui părți din codul genetic”, după cum a explicat co-autoarea studiului, Joanna Romeyer-Dherbey. Ea a comparat acest proces cu „încercarea de a reconstitui o carte după ce a fost sfâșiată bucăți mici”. Motivul rămâne necunoscut Astfel, cercetătorii au făcut deosebita descoperire legată de cele două femei. Totuși, motivul pentru care ele au fost îngropate împreună nu este cunoscut. Unele înmormântări atipice din perioada medievală aveau scopul ritualic de a împiedica morții să revină și să provoace rău. Persoanele care erau temute, erau de obicei, îngropate izolate, pe pământ nesfințit. Adesea, erau decapitate și împovărate cu pietre. Totuși, cele două femei au fost găsite lângă zidurile catedralei, într-o locație rezervată regilor sau persoanelor influente în societate, importante pentru comunitățile locale din acel secol. În plus, lipsa ritualurilor de protecție sugerează că nu erau marginalizate de societate. Cu toate acestea, sursele judiciare și religioase de la acea vreme condamnau aspru relațiile între persoane de același sex, pedepsindu-le adesea cu execuția. Dacă aceste femei ar fi fost suspectate că erau iubite, nu li s-ar fi acordat un mormânt atât de proeminent, au afirmat cercetătorii în studiu. Deși legătura dintre cele două femei rămâne un mister și în trecut au existat relații de diverse forme. „Este posibil ca oamenii să fi fost legați prin religie, gospodării comune, aspecte economice sau muncă, ceea ce cercetătorii numesc «rudenie fictivă». Aceste legături recunoscute social funcționau în moduri similare cu legăturile de familie și s-ar putea să se fi reflectat în practicile funerare”, a precizat cercetăroarea Agata Cieślik.
Toți ochii pe București: Nicușor Dan găzduiește summitul B9. Cine participă și ce teme sunt pe agendă
Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO. Printre participanți se află secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei și Slovaciei, dar și reprezentanți ai Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională. Formatul București 9 a fost lansat în 2015, la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare pentru statele NATO de pe Flancul Estic, în contextul deteriorării situației de securitate după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Din 2022, după invazia rusă în Ucraina, formatul a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul pentru Kiev. Agenda zilei Agenda zilei începe la ora 10:30, cu primirea oficială a șefilor de delegație, urmată la ora 11:00 de sesiunea plenară a summitului. În deschidere vor vorbi Nicușor Dan și Karol Nawrocki. Programul mai include fotografia de familie la 14:20, un dejun de lucru la 14:30 și declarații comune de presă, la ora 17:00, ale președintelui României, președintelui Poloniei și secretarului general al NATO. Miza principală a reuniunii este pregătirea pozițiilor înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026. Pe agenda discuțiilor se află creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei transatlantice de apărare, coordonarea de la Marea Baltică la Marea Neagră, sprijinul pentru Ucraina și o distribuire mai echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO. În ajunul reuniunii, Nicușor Dan a avut o întâlnire de lucru cu Mark Rutte și Karol Nawrocki, în pregătirea summitului. Șeful statului a transmis că obiectivul reuniunii este o contribuție concretă la succesul viitorului summit NATO de la Ankara, în special prin respectarea angajamentelor privind cheltuielile de apărare și continuarea asistenței pentru Ucraina. El a subliniat, de asemenea, importanța strategică a Mării Negre și nevoia unor acțiuni mai ferme pentru contracararea comportamentului agresiv al Rusiei. Nicușor Dan a vorbit și despre prezența militară americană în România, afirmând că Bucureștiul își dorește „oricât de mulți soldați americani” și că România este „o gazdă bună” pentru trupele SUA. Președintele a menționat că în prezent sunt aproximativ 1.500 de militari americani în România și a amintit investiția etapizată de patru miliarde de euro în baza de la Mihail Kogălniceanu. Volodimir Zelenski prezent la București Un alt punct important al zilei îl reprezintă prezența lui Volodimir Zelenski la București. Nicușor Dan urmează să aibă și o întâlnire bilaterală cu președintele ucrainean, iar printre temele posibile se numără cooperarea în industria de apărare, producția comună de drone și proiectele energetice regionale. România găzduiește pentru a patra oară un summit B9, după ediția inaugurală din 2015, reuniunea în format hibrid din 2021 și cea din 2022. Actuala ediție vine într-un context tensionat, marcat de presiunea Rusiei asupra Ucrainei, de amenințări hibride la adresa statelor de pe Flancul Estic și de dezbaterile din NATO privind nivelul cheltuielilor de apărare și rolul Europei în propria securitate.
Trump sugerează că soldații americani retrași din Germania ar putea fi relocați în Polonia
Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat vineri că ia în considerare relocarea soldaților americani din Germania în Polonia, lăudându-l din nou pe președintele polonez. „Polonia ar dori asta. Avem relații excelente cu Polonia, am relații excelente cu președintele (Nawrocki). Amintiți-vă, l-am susținut, iar el a câștigat chiar dacă era cu mult în urmă. Este un luptător extraordinar și un tip grozav, îmi place foarte mult de el, așa că este posibil”, a spus Trump în timpul unei conversații cu jurnaliștii înainte de a pleca spre terenul său de golf din Virginia. Întrebat dacă ar face acest lucru, Trump a răspuns că „ar putea” să o facă, potrivit TV Republika. Afirmația liderului de la Casa Albă vine după ce Pentagonul a anunțat recent că intenționează să retragă aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania. El a avertizat că vor fi retrași chiar mai mulți soldați decât numărul anunțat acum. Reducerea efectivelor americane este preconizată în „următoarele șase până la douăsprezece luni” și reprezintă aproximativ 15% din cei 36.000 de soldați staționați în Germania, unde prezența acestora joacă un rol crucial pentru securitate și pentru economia locală. Miercuri, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că țara sa este pregătită să găzduiască trupele americane retrase din Germania și că va încerca să îl convingă pe Donald Trump să le relocheze în estul Europei. „Dacă președintele Donald Trump decide să reducă prezența militară americană în Germania, atunci noi, în Polonia, suntem pregătiți să primim soldați americani”, a declarat Nawrocki în timpul unor exerciții NATO din Lituania.
Polonia contestă Mercosur la Curtea de Justiție a UE
Polonia va contesta acordul comercial al Uniunii Europene cu blocul sud-american Mercosur la Curtea de Justiție a UE (CJUE). Scopul este cu scopul de a proteja fermierii polonezi, a declarat miercuri viceprim-ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, potrivit Anadolu. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare. Kosiniak-Kamysz a declarat că guvernul polonez a aprobat o moțiune privind depunerea unei plângeri la instanța supremă a UE. Anunțul vine după ce ministrul polonez al agriculturii a declarat în aprilie că Varșovia se opune modului în care acordul a fost finalizat. Varșovia se teme de America de Sud Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la impactul potențial al acordului asupra agriculturii europene, securității alimentare și standardelor de producție. Polonia a făcut lobby pentru garanții suplimentare pentru fermierii polonezi, comunică Mediafax. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și MERCOSUR a intrat în vigoare vineri, marcând începutul uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Aplicarea provizorie are loc în timp ce legalitatea sa este încă disputată în instanțele europene, potrivit AFP, citată de France24. Împreună, cele două blocuri economice reprezintă aproximativ 30% din PIB-ul mondial și peste 700 de milioane de consumatori. Acordul prevede eliminarea tarifelor pentru peste 90% din comerțul dintre cele două părți. Recomandarea autorului: Guvernul a desecretizat memorandumul SAFE de 16,7 miliarde € dintre România și Comisia Europeană chiar în timpul dezbaterilor pe moțiunea de cenzură
Ana Blandiana, distinsă în Polonia cu Premiul Herbert 2026 pentru Poezie
Ana Blandiana este laureata din acest an a Premiului Literar Internațional „Zbigniew Herbert”, acordat de Fundația Herbert unui autor în viață pentru întreaga sa operă. Este a doua distincție cu care opera poetică a Anei Blandiana este recunoscută în Polonia, după ce în 2016, orașul Gdańsk i-a acordat Premiul „Poetul European al Libertății” pentru volumul Patria mea A4, anunță Institutul Cultural Român (ICR). „Nu este prima oară când iau un premiu și nu este nici măcar primul premiu polonez pe care îl iau, dar este prima oară când mi se întâmplă ca premiul să poarte numele și să fie închinat memoriei unui poet, și încă a unui poet de care mă simt apropiată prin destin. Aflat în timp la distanţă mai mare de o generație, Zbigniew Herbert a urcat golgota luptei cu cenzura înaintea mea şi pe o pantă poate mai abruptă, dar mecanismele estetice ale rezistenței au fost aceleaşi, ca şi formele de represiune care nu au reușit să ne înfrângă. Emoţia acestui premiu se leagă pentru mine nu numai de poezie, ci şi de istorie”, a spus Ana Blandiana la primirea veștii privind acest nou premiu. Distincția este acordată de Fundația Herbert începând din anul 2013 și vizează să onoreze realizările artistice și intelectuale care rezonează cu valorile care au marcat opera lui Zbigniew Herbert (1924-1998). Prin operele sale, dar și prin opoziția deschisă față de regimul comunist din Polonia, Zbigniew Herbert a fost un reper moral pentru generația sindicatului „Solidaritatea”. Opera sa poetică a fost tradusă încă din 1976 în România, iar cea mai recentă antologie – Labirint cu pereții sparți – se deschide cu o prefață semnată chiar de Ana Blandiana. Membrii juriului din acest an sunt: Krystyna Dąbrowska (poetă, eseistă și traducătoare poloneză), Edward Hirsch (poet, eseist și critic literar american), Michael Krüger (publicist, traducător și critic literar german), Mercedes Monmany (critic literar, traducătoare și una dintre cele mai importante personalități ale vieții editoriale spaniole) și Aleš Šteger (poet și prozator sloven), secretarul juriului fiind Mikołaj Nowak-Rogoziński (editor și istoric de artă). Se face liniște în mine – al treilea volum al poetei tradus în poloneză Potrivit ICR, Fundația Herbert sprijină, totodată, apariția volumului de versuri bilingv „Se face liniște în mine”, care include și 56 de poeme semnate de Ana Blandiana, din publicația românească omonimă (2024) și din tomul „Variațiuni pe o temă dată” (2018). Versiunea poloneză va apărea la Editura Pogranicze, fiind al treilea volum de versuri al autoarei tradus în polonă după „Călcâiul vulnerabil și alte versuri” și Patria mea A4. Ceremonia de decernare a Premiului Literar Internațional „Zbigniew Herbert” va avea loc la Biblioteca Națională din Varșovia în data de 27 mai 2026.
Polonia alocă o mare parte din SAFE companiilor poloneze, România celor franco-germane
Polonia și România sunt primele două țări din UE ca valoare a alocărilor din cadrul programului european de înarmare strategică SAFE. Între cele două state există însă o abordare radical diferită: dacă țara vecină alocă cea mai mare parte a bugetului primit de la Bruxelles (89%) producției locale de armament, în România lucrurile stau exact invers. Diferența de nuanță este una majoră: dacă polonezii au decretat în Parlament SAFE drept “un program patriotic“, în care au fost implicate 12.000 de companii poloneze, în România programul nu a fost dezbătut și votat în Parlament, ci a fost aprobat foarte discret în comisiile de specialitate ale celor două Camere. În realitate, așa cum arată raportul prezentat ieri în comisii, SAFE umple vistieria complexului industrial franco-german. Mai mult, contractele au fost atribuite direct, fără licitație, către companiile franco-germane, invocându-se faptul că țara noastră nu mai are fabrici de armament. Astfel, s-a ratat oportunitatea unor negocieri mai bune în prețul final al contractelor. Polonia și România sunt principalele țări câștigătoare ale mecanismului european SAFE, cel puțin. Însă, în privința șansei de revitalizare a propriei industrii de armament și de întoarcere a banilor în economie pe verticală și pe orizontală, cu ajutorul acestor sume imense (aproape 44 miliarde de euro Polonia, respectiv aproape 17 miliarde de euro România), lucrurile stau exact invers. Cum se împart banii SAFE și care este mecanismul Program SAFE Pe lângă Polonia și România, și alte state UE sunt incluse în granturile SAFE: Franța și Ungaria (16.2 miliarde euro fiecare) Italia (aproape 15 miliarde euro) Belgia (peste 8.3 miliarde euro) Lituania (6.37 miliarde euro) Portugalia (5.84 miliarde) Letonia (3.49 miliarde) Bulgaria (3.26 miliarde) Estonia (2.34 miliarde) Slovacia (2.31 miliarde) Croația (1.7 miliarde) Cipru (1.18 miliarde) Finlanda și Spania (1 miliard de euro fiecare) Grecia (787 milioane euro) Danemarca (46.8 milioane euro). Este important de spus că mecanismul SAFE, creat pe 29 mai 2025, combină două tipuri de împrumuturi. Pe de o parte, Uniunea Europeană împrumută capital din piețele internaționale, apoi îl împrumută din nou țărilor membre. Creditele oferite statelor membre au o perioadă scadentă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani asupra plății principale. Concret, pentru prima decadă, bugetul statelor creditate nu va suporta dobândă. Mai mult de jumătate din împrumutul acordat României va finanța companii din Franța și Germania Mecanismul prevede ca minim 65% din valoarea componentelor de echipament finanțat să provină din UE , zona Economică Europeană sau Ucraina. În 2026, Polonia va primi prima tranșă din bani sub forma a 15% (aproximativ 6.5 miliarde), iar rata dobânzii este de 3.17%. În cazul României, dobânda este aproape similară, de 3%. 10 din cele aproape 17 miliarde de euro destinate României vor pleca spre Franța și Germania. Cel mai mare contract de achiziție este cu nemții de la Rheinmetall, de aproape 6 miliarde de euro. O cotă importantă îi revine și Franței, cu peste 1 miliard de euro destinat înzestrării cu aeronave Airbus. Însă francezii mai beneficiază și de alte contracte mai mici, care duc suma totală alocată Franței la o valoare mai mare. Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Mai trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Așa cum arată raportul obținut de Gândul, suma totală de 16,6 miliarde de euro alocate României cuprinde 35 de programe prin hotărârea CSAT 138/2025. Dintre care 21 de programe revin Ministerului Apărării. Guvernul se scuză spunând că nu mai există industrie locală de armament, însă “a uitat“ să facă licitații În general, SAFE România alocă o parte infimă producției românești. Raportul complet poate fi citit Proiectul arată că singurele investiții pur românești vor fi la IAR Ghimbav și la Șantierul Naval Mangalia, care, ne asigură ministrul Apărării Radu Miruță, va fi salvat de la faliment. Mai grav este că aceste contracte au fost atribuite direct, fără licitație și deci fără oportunitatea de a se negocia un preț final mai avantajos. Deja au început să apară primele contestații, miercuri compania italiană Beretta acuzând guvernul României de practici netrasparente (Detalii AICI). Rheinmetall va lua o treime din banii alocați României prin SAFE Din 17 miliarde de euro alocate României prin programuil SAFe, gigantul german Rheinmetall AG are de luat aproape mai bine de o treime. Pachetul integrat Rheinmetall AG: 5,69 miliarde euro pentru 6 programe (vehicule de luptă a infanteriei Lynx, două nave de patrulare maritimă, două vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium, muniție 35 mm). Potrivit autorităților, negocierea condusă direct de Prim-ministrul Ilie Bolojan cu CEO-uI Rheinmetall (foto) a redus prețul cu aproximativ 820 milioane euro față de oferta de listă din martie 2026 (6,51 miliarde euro). Polonezii au decis în Parlament că SAFE este „un program patriotic” Spre comparație, Polonia va primi peste 43.7 miliarde de euro în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe). Este cea mai mare valoarea alocată unui membru al Uniunii Europene. Cel mai interesant aspect în cazul țării vecine este faptul că producția de armament va fi realizată aproape în totalitate în fabricile locale. Anunțul a fost făcut în luna februarie, în Parlamentul de la Varșovia (Sejm), care a adoptat în Senat amendamentele la proiectul de lege de implementare a SAFE. Potrivit guvernului polonez, banii, care vor fi cheltuiți între 2026 și 2030, vor acoperi o largă varietate de sisteme de apărare, inclusiv artilerie, cybersecuritate, lupte terestre și altele. 12.000 de companii poloneze vor împărți cele 44 de miliarde de euro “O Polonie bine înarmată, auto-suficientă pe cât posibil, va coopera simultan cu aliații săi într-o modalitate modernă —este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi. Fiecare lună, săptămână și oră vor impacta nivelul de securitate pentru noi, pentru regiune, pentru întreaga lume”, a declarat premierul Donald Tusk în momentul aprobării proiectului de lege, invocând rolul Poloniei de frontieră cheie a Uniunii Europene la granița cu Federația Rusă. “SAFE is not a political program, but a patriotic one. It is a zone of security and development that fulfills the dreams
Ministrul de Externe polonez vrea forță de reacție rapidă finanțată de UE pentru crizele de vecinătate
„UE ar trebui să fie mai capabilă să acționeze în vecinătatea sa imediată”, a declarat Sikorski, conform postării Ministerului de Externe de pe platforma de socializare X, după o conferință de presă cu ministrul irlandez de externe, Helen McEntee. „Fie în Balcani, fie, de exemplu, dacă situația din Libia s-ar înrăutăți”, a spus el. Sikorski a declarat că dorește ca forțele de reacție rapidă „pe care teoretic le avem deja” să fie finanțate din bugetul UE, să poată fi desfășurate conform unor reguli de angajament convenite și să fie deschise voluntarilor din statele membre, scrie Anadolu. De asemenea, el a susținut că Europa ar trebui să poată gestiona operațiuni de securitate limitate fără a se baza excesiv pe aliați. „Statele Unite au dreptate să spună că, în imediata lor vecinătate, descurajarea lui Putin este o sarcină a NATO în ansamblu, dar în operațiuni la scară mai mică, ar trebui să fim capabili să ne asigurăm propria securitate fără a ne impune constant altora sau a cere ajutor”, a declarat Sikorski într-o altă postare a ministerului. El a spus că niște capacități de apărare europene mai puternice ar face din bloc „un aliat mai credibil pentru SUA și un continent mai credibil pentru concurenții și prietenii noștri”.
Radu Miruță a discutat cu șeful Statului Major al Armatei Poloniei despre securitatea flancului estic
„În cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte referitoare la evoluțiile de securitate din regiune, la măsurile pentru consolidarea cooperării dintre România și Polonia în cadrul NATO, cu accent pe întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic”, a transmis Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat. Potrivit MApN, Radu Miruță a propus identificarea unei soluții unitare între cele două țări la riscurile comune, pentru utilizarea eficientă a resurselor și pentru a spori capacitatea de descurajare a Alianței. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a subliniat importanța parteneriatului strategic dintre România și Polonia, arătând că acesta se reflectă „în prezența reciprocă de forțe, participarea la structuri multinaționale și desfășurarea de exerciții și activități de instruire în comun, contribuind la consolidarea securității pe întregul flanc estic al Alianței, de la Marea Baltică la Marea Neagră”. Programul vizitei delegației poloneze include depunerea unei coroane de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, precum și o deplasare la Craiova, unde sunt programate o ceremonie militară la Brigada Multinațională Sud-Est și activități de instruire în comun ale militarilor români și polonezi.