Orașul Sibiu devine capitala baschetului românesc! Jucăm pentru calificare, la interval de trei zile, cu Cipru și cu Polonia
România, echipa națională de baschet feminin, s-a reunut joi la Sibiu pentru ultimele două meciuri pe teren propriu din „fereastra” a doua a calificărilor pentru FIBA Women’s EuroBasket 2027. Tichetele pentru meciurile de la Sibiu sunt disponibile pe platforma www.bilete.ro, iar partidele vor fi transmise live pe canalul oficial de YouTube al FIBA. Care e sistemul de calificare? La startul FIBA Women’s EuroBasket 2027 apar 38 de echipe și preliminariile se desfășoară în două faze. Prima rundă a înceut cu fereastra din noiembrie 2025 și acum, cea de a doua, în martie 2026, cu 27 de echipe împărțite în 6 grupe de câte 4 echipe și una de 3, care joacă în sistem tur-retur. Se califică în runda a doua câștigătoarele grupelor, locurile 2 și cele mai bune 3 echipe de pe locul 3 (17 echipe în total). Runda a doua se va disputa în noiembrie 2026 și februarie 2027, cu 24 de echipe (17 din prima rundă și 7 venite din calificările pentru Cupa Mondială). Acestea vor fi împărțite în 6 grupe de câte 4, iar primele două clasate din fiecare grupă vor obține calificarea la turneul final. EuroBasket 2027 va fi organizat de Belgia, Finlanda, Lituania și Suedia, echipe deja calificate. Ce se joacă la Sibiu? 11 martie, ora 19:00 – România – Cipru (Sala Transilvania, Sibiu) 14 martie, ora 19:00 – România – Polonia (Sala Transilvania, Sibiu) 17 martie, ora 19:00 – Slovacia – România (Bratislava) Ce lot are România? Baschetbaliste: Anamaria Virjoghe, Bianca Fota, Nicoleta Andreea Mititelu, Ioana David, Ioana Ghizila , Ecaterina Armanu, Ștefania Cătinean, Bianca Nan, Teodora Neagu, Nicolett Orban, Ana Ivan, Alexandra Bobar, Ioana Velcea Staff tehnic: Cătălin Tănase-antrenor principal, Alexandra Orbeanu-antrenor secund, Attila Nagy-preparator fizic, Alin Grosu-kinetoterapeut, Vlad Ristea-medic. Clasamentul Grupei C 1. Polonia – 3 victorii / 0 înfrângeri – 6 puncte 2. Slovacia – 2 victorii / 1 înfrângere – 5 puncte 3. România – 1 victorie / 2 înfrângeri – 4 puncte 4. Cipru – 0 victorii / 3 înfrângeri – 3 puncte Ce rezultate a avut România? Cipru – România 62–75 Polonia – România 86–41 România – Slovacia 56–88 La masculin am bătut dramatic Portugalia Naţionala României a învins luni, la Piteşti, reprezentativa Portugaliei, scor 101-96 (50-53), în al patrulea meci din grupa B, turul I al preliminariilor europene ale FIBA World Cup 2027. La finalul sfertului doi, antrenorul Mihai Silvăşan a fost descalificat, după comentarii vehemente la adresa unei decizii controversate de arbitraj. Echipa României a fost condusă până la final de secundul Ionuţ Bâscoveanu. În prima etapă, tricolorii au pierdut cu favorita grupei, Grecia, scor 64-91, după care au cedat şi cu Muntenegru, cu 75-80. În tur, cu Portugalia, au fost învinşi cu 99-82. După patru etape, România se află pe locul 4, cu 5 puncte, şi rămâne în cursa de calificare în turul II. Meciurile vor continua în vară, după programul: România – Grecia (2 iulie) şi Muntenegru – România (5 iulie).
Polonia primește cea mai mare sumă prin SAFE. Majoritatea fondurilor merg în industria poloneză
Suma a fost anunțată vineri de oficialii guvernamentali, care au recunoscut că, fără acest mecanism, Polonia nu ar putea accelera modernizarea armatei într-un interval atât de scurt. Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz – citat de Breaking Defense – a transmis că, pentru țara sa, SAFE „nu este un program politic, ci unul patriotic”. Dobândă avantajoasă prin UE Programul, lansat în luna mai 2025, funcționează printr-un sistem de împrumuturi: UE se finanțează de pe piețele internaționale și apoi împrumută statele membre în condiții avantajoase. Împrumuturile au o perioadă de rambursare de 45 de ani și un termen de grație de 10 ani pentru principal, ceea ce înseamnă că, în primul deceniu, bugetele naționale plătesc doar dobânda. Pentru Polonia, rata dobânzii este de 3,17%, un nivel apropiat de costul de finanțare al Uniunii Europene pe piețele internaționale. Practic, Polonia beneficiază de condițiile de împrumut ale UE, care se finanțează la costuri mai reduse decât multe state individuale. Artilerie, drone și infrastructură Potrivit guvernului polonez, banii vor fi cheltuiți în perioada 2026-2030 și vor fi direcționați către artilerie, apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme fără pilot și anti-dronă, muniție, sisteme de luptă terestră, transport aerian strategic, securitate cibernetică și soluții de inteligență artificială. O parte din fonduri vor sprijini și mobilitatea militară – modernizarea drumurilor și podurilor, precum și proiecte implementate de Poliție și Poliția de Frontieră. 89% din fonduri merg în industria poloneză Una dintre condițiile programului este ca cel puțin 65% din echipamentele finanțate să fie produse în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau Ucraina. Ministerul polonez al Apărării, care a prezentat estimările oficiale prin structura responsabilă de achizițiile militare, spune că aproximativ 89% din fonduri ar urma să ajungă la industria poloneză. Oficialii estimează că aproape 12.000 de companii din Polonia ar putea beneficia de aceste investiții. Restul sumei va fi folosit pentru achiziții externe, inclusiv din Statele Unite și Coreea de Sud. Mai mult armament cu aceiași bani Premierul Donald Tusk a prezentat programul ca pe o prioritate strategică pentru stat. „Țara noastră nu mai poate aștepta – este necesar să consolidăm rapid și decisiv securitatea statului”, a declarat acesta. „O Polonie bine înarmată, cât mai autosuficientă, cooperând modern cu aliații – aceasta este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi”. „Acest program eliberează fonduri semnificative și ne permite să cumpărăm mai mult echipament cu aceiași bani”, spun oficialii din apărare. Acordul ar putea fi blocat Programul SAFE nu este însă lipsit de controverse politice. Opoziția conservatoare a criticat inițiativa, susținând că ar putea afecta suveranitatea Poloniei și ar crește influența Bruxelles-ului asupra deciziilor interne. Președintele Karol Nawrocki și-a exprimat, la rândul său, rezervele, iar promulgarea nu este garantată, întrucât acesta a criticat public acordul și a sugerat că ar putea refuza semnarea. El a argumentat că, fiind un împrumut și nu un grant, programul ar putea împovăra bugetul pe termen lung. Tusk: banii rămân în Polonia Guvernul polonez respinge însă aceste critici. Tusk a explicat că Polonia a fost unul dintre principalii promotori ai programului la nivel european și a respins ideea că alte state ar beneficia disproporționat. „Peste 80% din fonduri vor merge către Polonia și companiile noastre”, a spus premierul. „Știți cât va beneficia industria germană din programul SAFE implementat în Polonia? Doar 0,37%!” Distribuția fondurilor SAFE Pe lângă Polonia, alte 17 state membre ale UE au accesat împrumuturi prin instrumentul SAFE. România va primi 16,7 miliarde de euro, în timp ce Franța și Ungaria câte 16,2 miliarde de euro fiecare. Italia va beneficia de aproape 15 miliarde de euro, iar Belgia de peste 8,3 miliarde de euro. Printre beneficiari se mai numără Lituania – cu 6,37 miliarde de euro, Portugalia – cu 5,84 miliarde de euro, Letonia – 3,49 miliarde de euro, Bulgaria – cu 3,26 miliarde de euro, Estonia – 2,34 miliarde de euro și Slovacia cu 2,31 miliarde de euro. Croația va primi 1,7 miliarde de euro, Cipru 1,18 miliarde de euro, Finlanda și Spania câte 1 miliard de euro fiecare, iar Grecia 787 de milioane de euro. Cea mai mică alocare o are Danemarca: 46,8 milioane de euro.
Promisiunea lui Bolojan că va crește natalitatea, o glumă proastă
Aflat în criză de imagine după confirmarea intrării României în recesiune și a datoriei publice istorice de peste 60% din PIB, premierul Bolojan a plusat, afirmând senin că în viitorul apropiat există șanse mari să crească natalitatea. O retorică imediat contrazisă de realitatea politicii sale de austeritate (care nu a ezitat să impoziteze mamele și să crească dramatic TVA la achiziționarea unei prime locuințe), cât și de o simplă comparație cu țările din fostul bloc comunist. Astfel, Ungaria, Serbia, Slovacia și Polonia au politici publice consecvente, gândite pe termen lung, de sprijinire a famililor tinere și implicit de stimulare a natalității. Mai mult, încă din 2015, Ungaria a transformat susținerea familiilor în obiectiv strategic național. În schimb, în anul 2025, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultimul secol. Deși declarativ România susține încurajarea natalității, în realitate politicile publice pentru familii sunt dezechilibrate și fragmentate, pe scurt falimentare. În 2025, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultimul secol. Mai mulți copii se nășteau în război Țara noastră este campioană la sporul demografic negativ. Potrivit celor mai recente statistici ale Institutului Național de Statistică (INS), din decembrie 2025, România a înregistrat în această lună un nou dezechilibru demografic, cu un număr al deceselor aproape dublu față de cel al nașterilor. Anul 2025 a marcat un nou prag critic pentru demografia României, cu aproximativ 145.000 de copii născuți, cel mai redus nivel din ultimul secol (detalii AICI). Cifrele oficiale semnalează o scădere accentuată a populației tinere și un dezechilibru tot mai vizibil între generații. Datele publicate de INS arată că natalitatea rămâne sub pragul necesar pentru înlocuirea generațiilor, în timp ce mortalitatea se menține la un nivel ridicat, amplificând declinul natural al populației. Ritmul de scădere este vizibil mai ales la grupele de vârstă mici. Pachetele fiscale ale Guvernului Bolojan erodează și mai mult criza demografică din România Mai mult, începând din 1 iulie 2025, natalitatea este lovită direct de măsurile fiscale aprobate de Guvernul Bolojan, care prevăd reținerea unui procent de 10% din indemnizația mamelor care beneficiau de concediu de creștere a copilului și care până atunci nu plăteau asigurare de sănătate. Premierul Ilie Bolojan sustine o conferinta de presa, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 30 decembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO În plus, tinerele familii interesate de achiziționarea unei locuințe sunt afectate în mod direct de creșterea TVA de la 19 la 21%, care impactează negativ accesul la programul guvernamental Prima Casă. Deși acesta a fost gândit special pentru tineri, creșterea TVA a afectat inevitabil prețul locuințelor, chiar dacă statul garantează în continuare un credit ipotecar luat de la bancă de către o familie aflată la început de drum. Ungaria a făcut din stimularea natalității un obiectiv strategic național În ultimul deceniu, Ungaria s-a poziționat ca lider regional la nivelul politicilor de sprijin pentru mame. La nivelul Europei de Est, Ungaria a făcut din sprijinirea mamelor un obiectiv strategic național. Politicile introduse începând cu 2010, accelerate prin Planul de Acțiune pentru Protecția Familiei din 2019, vizează în mod direct sprijinirea femeilor care aleg să aibă și să crească copii. Prin măsuri precum: „Împrumutul pentru bebeluși” destinat cuplurilor tinere căsătorite Programul de sprijin pentru locuințe CSOK Subvențiile pentru achiziția de mașini pentru familiile numeroase Scutirea pe viață de impozit pe venit pentru mamele cu 4 au mai mulți copii, guvernul de la Budapesta a transmis clar că vede în familie un tezaur național, potrivit site-ului About Hungary. Creditele fiscale familiale au crescut cu încă 50,000 de forinți net pentru gospodăriile cu 3 sau mai mulți copii, dacă venitul brut al părinților permite solicitarea integrală, scrie dailynewshungary. Sprijinul pentru accesul la locuințe în cazul familiilor tinere a devenit și mai accentuat. Astfel, statul oferă anual 1 milion de forinți (aproximativ 2.300 euro anual sau 83.000 forinți lunar), bani ce pot fi folosiți pentru rambursarea creditelor ipotecare sau pentru avans la credite noi. Tot în Ungaria, impozitul pe casă se calculează la valori modice pe metru pătrat, nu la valoarea de piață. Cuplurile cu copii sunt eligibile pentru un grant pentru nou-născuți în valoare de 10 milioane de forinți (aproximativ echivalentul a 5 ani de salariu minim). Familiile care aleg să aibă 3 sau mai mulți copii beneficiază de reduceri fiscale foarte mari și de ipoteci extrem de subvenționate. Scutiri de impozite și stimulente generoase pentru familii din 2026, anunță premierul Orban, care vizează un nou mandat Mai mult, guvernul condus de Viktor Orban, care vizează un nou mandat la scrutinul din aprilie 2026, a anunțat alte măsuri de sprijin, precum: Familiile cu copii vor beneficia de scutiri și deduceri fiscale mai generoase începând cu 2026. Astfel, Guvernul a anunțat majorarea deducerilor cu 50%. Mamele tinere vor fi scutite de impozitul pe venit, măsuri care urmăresc să sprijine veniturile familiilor și să încurajeze natalitatea. La rândul lor, și mamele sub 40 de ani cu doi copii vor fi scutite de impozitul pe venit, transmite MTI. Pentru cei cu salariu mediu, ultima măsură va însemna un plus de 109.000 de forinţi (circa 280 euro) în mână lunar, în timp ce mamele sub 30 de ani vor fi scutite complet de impozit pe întregul venit. „Guvernul naţional a ales o politică de reducere a impozitelor. Părinţii care lucrează se confruntă cu o povară mai mică, iar familiile pot păstra mai mulţi bani”, a notat ministrul Balazs Hanko. Premierul maghiar Viktor Orban Scutire totală de impozit pentru mamele maghiare Trebuie menționat, în context, că bugetul alocat de Ungaria sprijinului familial depășește 4% din PIB, fiind unul din cele mai mari din UE. Începând cu 1 octombrie 2024, mamele care cresc 3 copii sunt scutite complet de impozitul pe venit, indiferent de vârstă. De asemenea, mamele sub 30 de ani care au chiar și un singur copil vor beneficia de scutire totală de impozit pe venit, iar mamele cu 2 copii se vor alătura acestora treptat, până în 2026 și după. Budapesta este un oraș preferat de foarte mulți turiști / foto: Envato În același timp, indemnizația de maternitate, indemnizația pentru îngrijirea copilului și
După Germania, Polonia vizează și Rusia. Varșovia pregătește o cerere de despăgubiri pentru crimele din era sovietică
Bartosz Gondek, directorul unui institut creat la cererea premierului Donald Tusk pentru investigarea crimelor istorice rusești, spune că ancheta va fi mult mai amplă decât cea despre brutalitatea nazistă, având în vedere cele peste patru decenii din timpul Războiului Rece în care Polonia a rămas sub influență sovietică, informează Financial Times. Polonia, principala țintă a atacurilor cibernetice rusești O astfel de revendicare ar putea crește tensiunile cu Moscova, într-un moment în care Varșovia îl acuză pe Vladimir Putin că intensifică războiul hibrid. Guvernul lui Tusk mai susține că Polonia este, în prezent, cea mai vizată țară de atacuri cibernetice rusești și a reținut mai multe persoane suspectate că ar fi spionat pentru Rusia. Gondek afirmă că este „prematur” să se discute dacă suma cerută Rusiei ar putea depăși suma cerută Germaniei în 2022. El spune că echipa sa, formată din aproximativ 10 istorici și cercetători, se lovește de obstacole mai mari decât în cazul dosarului german și descrie ancheta ca „un proiect pe termen lung”. Istoricii polonezi nu au acces la arhive rusești considerate sensibile, iar multe documente ar fi fost falsificate sau distruse în perioada sovietică. PiS îl acuză pe Tusk de „stagnare” în negocierile cu Germania În paralel, cererea Poloniei către Germania rămâne nerezolvată și continuă să stârnească dispute, inclusiv în interiorul țării. Germania a susținut că problema despăgubirilor a fost închisă din punct de vedere juridic după al Doilea Război Mondial. Între timp, partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS) susține că Tusk nu a făcut suficient pentru a încerca să forțeze Berlinul să plătească. Coaliția pro-UE a lui Tusk a înlocuit PiS la guvernare în 2023. Arkadiusz Mularczyk, europarlamentar PiS care a coordonat revendicarea din 2022 împotriva Germaniei, a spus că partidul său a intenționat întotdeauna să formuleze la o dată ulterioară și o cerere împotriva Rusiei. Însă l-a acuzat pe Tusk că încearcă acum să folosească nemulțumirile față de Moscova pentru a abate atenția de la „stagnarea” discuțiilor cu Berlinul privind despăgubirile germane. „Ridicarea chestiunii despăgubirilor de la Rusia este, în esență, o încercare de a evita problema de fond: responsabilitatea încă nerezolvată a Germaniei”, a declarat Mularczyk pentru FT. „Având în vedere că Tusk a revendicat deja succesele PiS ca fiind ale lui, nu va fi nicio surpriză să-l vedem pe Tusk acumulând cinic capital politic, oriunde poate”, prin cererea de despăgubiri rusești, a adăugat el. Putin promovează o versiune revizionistă a istoriei Kremlinul a negat mult timp atrocități precum masacrul de la Katyn din 1940, în care aproximativ 22.000 de ofițeri ai armatei poloneze și civili au fost executați la scurt timp după ce Germania și Uniunea Sovietică au împărțit Polonia. Totuși, parlamentul Rusiei a recunoscut în cele din urmă, în 2010, că liderul sovietic Iosif Stalin a ordonat uciderile de la Katyn. După invazia Ucrainei, în 2022, Putin a promovat o versiune revizionistă a istoriei, care a vizat și Polonia. În 2023, președintele de atunci al parlamentului Rusiei, Viaceslav Volodin, a sugerat că Polonia ar trebui să plătească Rusiei 750 de miliarde de dolari pentru „eliberarea” de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Luna trecută, șeful arhivelor federale ale Rusiei, Andrei Artizov, a susținut că un studiu comandat de Putin ar arăta că Polonia ar fi subminat eforturile sovietice de a lucra cu Marea Britanie și Franța împotriva Germaniei, preveni izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Polonia respinge acuzația. Paweł Machcewicz, istoric polonez, spune că Tusk urmărește probabil două obiective politice prin solicitarea unui „raport estic” despre crimele sovietice. În primul rând, guvernul ar vrea să contracareze campania tot mai intensă de dezinformare a lui Putin împotriva Poloniei. În al doilea rând, Tusk ar încerca „să arate opiniei publice că nu doar dreapta și partidul Lege și Justiție se preocupă de interesele poloneze”, a spus Machcewicz. Nawrocki continuă presiunea asupra Berlinului De când a preluat funcția vara trecută, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a continuat să preseze Berlinul în privința despăgubirilor. „Până în ziua de azi, statul german nu a plătit despăgubiri Poloniei pentru răul provocat în cel de-al Doilea Război Mondial”, a spus Nawrocki luna trecută, într-un discurs la Auschwitz. Deși respinge cererea Poloniei, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a făcut recent câțiva pași de conciliere: a susținut ideea construirii unui memorial polonez la Berlin și a sprijinit returnarea unor artefacte poloneze jefuite. „Discutăm și alte posibilități pentru gesturi umanitare adecvate față de poporul polonez”, a spus Merz în decembrie, după o întâlnire cu Tusk. „Vă rog să înțelegeți că nu numim aici nicio sumă, dar vă rog să fiți siguri că guvernul german, pe care îl conduc, este pe deplin conștient de responsabilitatea sa istorică față de vecinul nostru Polonia”.
Franța vrea rachete antiaeriene Piorun din Polonia. O parte ajung în Ucraina
Franța este interesată să achiziționeze sisteme antiaeriene portabile Piorun din Polonia, în cadrul programului european SAFE, potrivit informațiilor publicate de Defence24.pl. Parisul devine astfel a doua mare țară din Uniunea Europeană, după Germania, care își exprimă intenția de a cumpăra acest tip de armament. Conform sursei citate, Franța ar urma să folosească împrumuturi din programul SAFE, în valoare de aproximativ 16,2 miliarde de euro. Cea mai mare parte a rachetelor achiziționate, în jur de 70% ar urma să ajungă la forțele armate ale Ucrainei, restul fiind destinate propriilor forțe. Sistemele Piorun sunt folosite de Ucraina din 2022 și au fost utilizate pentru doborârea unor avioane de luptă rusești, elicoptere, rachete de croazieră și drone. Pe lângă Polonia și Ucraina, aceste sisteme se află în dotarea unor state precum Belgia, Suedia, Estonia, Letonia, Norvegia și Republica Moldova și au fost exportate inclusiv în Statele Unite. Piorun este un sistem polonez de rachete antiaeriene cu rază foarte scurtă de acțiune, dezvoltat de compania Mesko, alături de CRW Telesystem-Mesko și Universitatea Tehnică Militară. Sistemul este proiectat pentru a lovi aeronave, elicoptere și drone la distanțe de până la 6,5 kilometri și la altitudini de până la 4 kilometri, fiind apreciat pentru rezistența la bruiaj și capacitatea de a ataca ținte cu semnătură termică redusă.
Dan Dungaciu: Au început scandalurile pe programul SAFE. Polonia a spus că nu se împrumută de bani ca să bage sume imense în industria Germaniei sau Franței
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a vorbit despre programul SAFE de înarmare și apărare, și motivele pentru care președintele Poloniei, Karol Nawrocki, refuză ca Polonia să ia parte la acesta. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre culisele programului SAFE, susținând că acesta ar avea ca scop salvarea economiei franceze și germane cu ajutorul țărilor contribuabile precum România, Bulgaria sau Polonia. Acesta ar fi motivul pentru care și președintele Poloniei și-a manifestat opoziția față de programul Bruxelles-ului, susține analistul politic. „În Polonia a început scandalul cu SAFE, pentru că programul SAFE, pe care noi l-am aplaudat atâta, Bulgaria l-a luat mai mult decât noi. Nawrocki a zis nu. Nu luăm acest program să înarmăm industria germană și industria franceză pe banii noștri. Pentru că, de fapt, ăla e tot jocul SAFE-ului. Și Tusk a spus ce? Nu se poate așa ceva, pentru că el, dacă nu contrasemnează președintele, acest proiect se duce în Parlament și Parlamentul are nevoie de trei cincimi ca să treacă. Și nu au. Au majoritate singură. În Polonia e un scandal cât casa. Și Nawrocki a zis foarte clar: Unde se duc banii ăștia? Se duc în industria poloneză să facem arme? Nu. Atunci ce facem? Cumpărăm de la nemți și de la francezi. E, hai, lăsați-mă. Cu banii ăștia, dacă e, mai bine cumpăr de la americani, măcar știu că fac o legătură.” În cazul în care România ar urma exemplul Poloniei și s-ar opune programului de împrumuturi pentru apărare, îndreptându-se către politicile Washingtonului printr-o mișcare de tip suveranist, afirmă profesorul Dungaciu, proiectul Bruxelles-ului nu ar mai putea fi realizat. „Deci, când Porsche a anunțat , în al Doilea Război Mondial, că ei vor avea creștere prin 2026, au anunțat-o din perspectiva contractelor deja semnate cu industria de apărare. Ăștia devin ca rușii. Își cresc economia prin industria de apărare. Cum fac rușii acum? Sau își mențin industria cu industria de apărare. Și nemții fac la fel, francezii o să facă la fel, pe banii noștri și ai polonezilor. Noi și polonezii am împrumutat cel mai mult. Ei având totuși o brumă de industrie militară, noi nu avem deloc. Și Nawrocki spune: Nu. Ne va fi imposibil. Dacă România pleacă la Washington sau dacă România rupe rândurile acestei coaliții și aduce la coaliție o mișcare suveranistă, s-a dus în cap tot proiectul Bruxelles-ului. Pentru că Bruxelles-ul acesta spune: Ne decuplăm de americani și scoatem cordonul sanitar, îl menținem în sensul în care suveraniștii să nu vină la putere. Ăsta este proiectul pe termen lung, proiectul pe termen scurt e să-i scoată din criza economică. Cu banii noștri.”
Polonia va furniza generatoare electrice Ucrainei pentru a rezista până la primăvară
În timp ce Ucraina traversează o perioadă dificilă pe durata valului de frig extrem și a penelor de curent cauzate de atacurile rusești asupra infrastructurii electrice ucrainene, Volodimir Zelenski l-a primit pe premierul polonez Donald Tusk, aflat în vizită la Kiev. Tusk a anunțat într-o conferință de presă că Polonia va furniza generatoare electrice Ucrainei pentru a rezista până la primăvară. Criza energetică s-a agravat în ultimele luni, iar Vladimir Putin și-a încălcat promisiunea făcută lui Donald Trump privind încetarea focului timp de o săptămână. „În acest moment critic, Ucraina nu poate fi lăsată singură”, a declarat Donald Tusk înainte de vizită. Premierul Poloniei a fost întâmpinat la gara centrală din Kiev de ministrul ucrainean de Externe Andrii Sybiha. „Polonia este un lider în sprijinirea Ucrainei, inclusiv în asistența energetică”, a spus Sybiha. În timpul conferinței de presă, liderul de la Kiev s-a declarat recunoscător premierului polonez pentru ajutorul făcut Ucrainei. „Ne-am întâlnit împreună cu Donald Tusk și cu reprezentanții presei. Am discutat detaliile negocierilor noastre și ne-am concentrat în primul rând pe problemele energetice și pe situația din Ucraina. Există proiecte pe care trebuie să le implementăm împreună cu Polonia. Mă aștept la o colaborare fructuoasă între ministerele energiei din țările noastre. Este important ca activitatea companiilor noastre din domeniul energiei să continue să fie una substanțială și, în ceea ce privește furnizarea de gaze către Europa și, în special, Ucraina, Polonia lucrează deja cu noi la acest lucru și vom mări volumele de furnizare a gazelor lichefiate. Sunt recunoscător societății poloneze pentru autorul acordat Ucrainei sub forma echipamentelor energetice necesare, în special a generatoarelor, care ajută Kievul și alte orașe”, a spus Zelenski. Autorul recomandă: Alertă în Ucraina. Curentul a căzut în toată țara în război. Probleme și peste Prut
Cel mai mare secret din Estul Europei: Oraș medieval ieftin, neaglomerat și necunoscut de mulți turiști
Din fericire, există locuri care au scăpat de această explozie turistică și care păstrează adevărata atmosferă medievală. Toruń, așezat pe malurile râului Vistula, în nord‑centrul Poloniei, este unul dintre cele mai bine păstrate orașe medievale din țară și rămâne o bijuterie ascunsă, aproape neatinsă de aglomerația turistică, scrie Traveloffpath.com. Pentru străinii care au auzit de Cracovia sau Varșovia, Toruń este o surpriză: o destinație încă autentică, cu străzi pietruite, clădiri istorice și monumente de secole. Fondat ca fortăreață de Cavalerii Teutoni în secolul al XIII-lea, orașul a prosperat de-a lungul timpului, păstrând zidurile medievale, casele cu frontoane și bisericile gotice care îi dau farmecul aparte. Toruń a scăpat practic neatins de distrugerile celui de‑al Doilea Război Mondial, ceea ce înseamnă că vizitatorii pot vedea structurile originale, nu reconstrucții moderne, și pot simți cu adevărat istoria ce pulsează prin fiecare stradă. În centrul său vechi, te poți plimba ore întregi printre clădiri autentice, simțind cum fiecare colț poartă amprenta secolelor. Catedrala Sf. Ioan impresionează prin vitralii spectaculoase, în timp ce Biserica Sf. Iacob, cu cele două turnuri unite la bază, te poartă direct în secolul XIV, iar Turnul Înclinat Krzywa Wieża amintește de cel celebru din Pisa, dar cu o poveste proprie, poloneză, care datează de peste șapte secole. Toruń este, de asemenea, locul de naștere al lui Nicolaus Copernic, omul care a demonstrat că Pământul orbitează în jurul Soarelui, iar casa natală a acestuia poate fi vizitată pentru a vedea cum se trăia într-un oraș medieval și cum geniul poate apărea din cele mai liniștite colțuri ale lumii. Piața centrală Rynek Staromiejski, dominată de Primăria Veche și înconjurată de case medievale colorate, este locul perfect pentru a savura o cafea, a observa arhitectura autentică și a simți pulsul unui oraș care, deși plin de istorie, rămâne în afara aglomerației turistice. Costurile pentru o vizită sunt mai mult decât accesibile. O masă completă într-un restaurant decent poate fi obținută cu 20–24 USD, un meniu tradițional într-un bar polonez costă aproximativ 9–10 USD, iar cazarea într-un hostel poate ajunge la 11 USD pe noapte. Pentru un hotel de trei stele situat chiar în centrul istoric, prețurile variază între 36 și 96 USD pe noapte, ceea ce face Toruń o destinație perfectă pentru cei care vor să experimenteze Europa autentică fără să-și golească portofelul. Maksym Harbar / Hepta Ceea ce face cu adevărat special Toruń este atmosfera sa relaxată și lipsa aglomerației. Poți explora centrul vechi fără să aștepți la cozi sau să te înghesui, poți rătăci printre străduțele pietruite, să descoperi monumente vechi de secole și să te simți ca într-o călătorie în timp, dar cu tot confortul lumii moderne la îndemână. Este o experiență completă, autentică, care combină istoria, cultura și liniștea unui oraș medieval polonez neatins de turismul de masă și care merită să fie descoperit.
Țara care rămâne precaută în fața euro. Decizia care intrigă Europa
Oficialul a anunțat că economia poloneză înregistrează o creștere mai rapidă decât majoritatea statelor din zona euro și că există argumente economice solide pentru a menține zlotul polonez ca monedă națională. „Economia noastră are în prezent performanțe clar mai bune decât majoritatea țărilor care au adoptat euro. Avem tot mai multe date, studii și argumente pentru a păstra zlotul polonez”, a declarat Domański. Potrivit legislației Uniunii Europene, toate statele membre trebuie să adopte euro după îndeplinirea criteriilor economice stabilite, dar Polonia a ales să amâne acest pas, preferând să monitorizeze evoluțiile economice și să evite posibile efecte negative asupra inflației. În contrast, Bulgaria a adoptat recent euro, după aderarea la spațiul Schengen, însă tranziția a generat un val semnificativ de scumpiri. În primele 48 de ore de la schimbul valutar, prețurile produselor de bază și ale serviciilor publice au crescut considerabil peste rata oficială de conversie. Pâinea, de exemplu, a crescut de la 0,89 leva la 1,19 leva, ceea ce reprezintă o majorare de 33%. În restaurante și magazine online, consumatorii au fost nevoiți să plătească facturi mai mari decât prețurile afișate, cauzate de erori tehnice și rotunjiri în favoarea comercianților. Experții atenționează că, deși legislația bulgară interzice scumpirile nejustificate, controalele rămân slabe, iar impactul direct resimțit de cetățeni este semnificativ. În Sofia, tarifele pentru parcare au crescut de la 2 leva pe oră la 2 euro, iar tarifele mai mici au fost convertite direct, fără ajustare. Polonia pare astfel să adopte o strategie precaută, evaluând riscurile economice și efectele asupra puterii de cumpărare înainte de a face pasul către euro, în timp ce Bulgaria oferă un exemplu concret al provocărilor imediate generate de trecerea la moneda unică.
Pfizer: România și Polonia nu și-au achitat vaccinurile din pandemie, în timp ce compania și-a îndeplinit scrupulos obligațiile / Cîți bani vrea Pfizer de la România
Compania farmaceutică Pfizer a depus săptămâna aceasta o cerere la tribunalul civil din Bruxelles pentru a obliga Polonia și România la plata a 1,8 miliarde de euro, relatează publicația belgiană demorgen.be. Compania farmaceutică a livrat milioane de doze de vaccinuri împotriva virusului SARS-CoV-2 și a variantelor sale, însă reprezentanții companiei spun că încă nu și-a încasat factura. Furnizarea vaccinurilor a fost convenită printr-un contract semnat la 20 mai 2021 între Comisia Europeană și compania farmaceutică. România are de achitat 615 milioane de euro plus dobânzi Pfizer cere Poloniei 1,248 de miliarde de euro plus dobânzi pentru 88 de milioane de doze de vaccin. De asemenea, solicită României 615 milioane de euro, plus dobânzi, pentru 40 de milioane de doze, au explicat miercuri avocații companiei farmaceutice în fața instanței de la Bruxelles, în prima dintre cele șase ședințe de judecată privind acest caz. Din perspectiva companiei, Polonia și România „și-au încălcat obligațiile contractuale”, prin neplata vaccinurilor convenite în cel de-al treilea contract dintre Comisia Europeană și Pfizer. „Consilierul juridic al companiei, Hakim Boularbah, spune că instituția pe care o reprezintă „și-a îndeplinit scrupulos obligațiile” și că, din toată Uniunea Europeană, doar Polonia și România nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale. Potrivit publicației citate, instanța a avut o părere neclară despre livrarea vaccinurilor. Boularbah a declarat că, dacă cele două țări doresc în continuare dozele convenite, Pfizer le poate distribui pe parcursul următorilor trei ani, dar doar după efectuarea plății. Informații de context: Contractele pentru livrarea vaccinurilor anti-COVID au fost negociate de Comisia Europeană în numele statelor-membre ale UE în 2021, într-un efort de a asigura acces rapid la vaccinuri, în contextul pandemiei de COVID. Aceste acorduri stipulau cantități mari de doze (miliarde, în total), cu opțiuni de livrare pentru perioada 2022 – 2023 și posibilitatea extinderii până în 2026. Pe măsură ce cererea a scăzut și stocurile au crescut, UE și producătorii au convenit la unele modificări în contracte, inclusiv reducerea cantităților cumpărate și amânarea unor livrări. În Polonia, autoritățile au invocat surplusul de doze neutilizate și presiunile bugetare și logistice și au notificat oficial că nu vor mai primi sau plăti pentru mai multe vaccinuri contractate. În 2023, Polonia a invocat caz de forță majoră și a refuzat livrările și plățile, ceea ce a generat un conflict juridic cu Pfizer. Și România a refuzat anumite livrări, din cauza stocurilor deja existente și nefolosite. Litigiile lansate de Pfizer au generat discuții pe tema transparenței contractelor și a costurilor generate de pandemie. Există discuții publice și pe tema gestionării achiziționării de vaccinuri. Litigiile Pfizer pot avea consecințe bugetare semnificative pentru țările vizate.