Polonia își consolidează rezervele de aur, depășind Banca Centrală Europeană
Președintele NBP, Adam Glapiński, subliniază de mult timp rolul vital al aurului în structura rezervelor naționale. Potrivit acestuia, aurul este un activ sigur, fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri majore, arată Euronews. Valoarea actuală a rezervelor de aur ale Poloniei depășește 63 de miliarde de euro. Obiectivul băncii centrale este să ajungă la 700 de tone, ceea ce ar însemna aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro). Creștere accelerată pe fondul tensiunilor internaționale Statisticile oficiale arată o evoluție rapidă: ponderea aurului în rezervele valutare ale Poloniei a crescut de la 16,86% în 2024 la 28,22% la finalul lui 2025 – una dintre cele mai mari creșteri la nivel mondial. Cea mai intensă perioadă de achiziții a fost în ultimele luni din 2025, când volatilitatea piețelor și tensiunile geopolitice au fost pronunțate. Conform World Gold Council, anul 2025 a confirmat interesul crescut al băncilor centrale pentru aur. 95% dintre instituțiile chestionate se așteaptă ca rezervele globale să continue să crească în următorul an. „Aurul oferă independență față de politicile monetare și reduce dependența de dolar sau alte valute”, afirmă Marta Bassani-Prusik, director de produse investiționale la Monetăria Poloniei. Critici asupra strategiei Unii economiști consideră că fondurile investite în aur ar fi putut fi direcționate către active generatoare de venit, cum ar fi obligațiunile. Spre deosebire de acestea, aurul nu produce dobândă, ceea ce poate limita flexibilitatea în administrarea rezervelor. Achizițiile Poloniei au avut loc în contextul unor valori istorice ale aurului. Previziunile marilor instituții financiare pentru 2026 rămân optimiste: ING: 4.150 USD/uncie Deutsche Bank: 4.450 USD/uncie Goldman Sachs: 4.900 USD/uncie J.P. Morgan: până la 5.300 USD/uncie în scenarii de cerere ridicată Specialiștii consideră că, în perioade de incertitudine, aurul își păstrează statutul de „refugiu sigur” pentru state și investitori. Pentru Polonia, aurul nu este doar o investiție, ci parte dintr-un plan de securitate financiară pe termen lung. Anunțurile privind noi achiziții indică faptul că această politică va continua. Într-o lume în care structura economică globală se transformă, Polonia își propune să fie un jucător de prim-plan în noua arhitectură financiară.
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Polonia cere despăgubiri Rusiei pentru crimele și distrugerile din perioada URSS
O instituție publică istorică poloneză a început catalogarea daunelor, potrivit presei de la Varșovia, într-un demers care ar putea amplifica tensiunile deja ridicate dintre cele două state. Vice-ministrul de externe Władysław Teofil Bartoszewski a declarat pentru cotidianul Rzeczpospolita că „guvernul polonez nu a recunoscut niciodată ca fiind încheiată problema reparațiilor de război” pentru pierderile personale și materiale cauzate de agresiunea URSS și de crimele staliniste. Potrivit oficialului, subiectul a fost ridicat în mod repetat în relația cu Moscova, însă fără rezultate concrete. Polonia cere despăgubiri Rusiei după demersuri similare față de Germania Inițiativa vine la câțiva ani după ce Varșovia a cerut Germaniei despăgubiri pentru distrugerile din al Doilea Război Mondial, prezentând în 2022 o evaluare de aproximativ 1,4 trilioane de euro. Acea campanie, susținută de actualul președinte Karol Nawrocki, a tensionat relațiile polono-germane și a readus în prim-plan tema responsabilității istorice. Institutul Pierderilor de Război intră în acțiune Directorul Institutului Pierderilor de Război, Bartosz Gondek, a precizat că cercetările vizează daunele suferite „ca urmare a agresiunii URSS din septembrie 1939, a ocupării provinciilor estice și a consecințelor economice și sociale ale dominației sovietice”. Opt cercetători lucrează în prezent la acest proiect, însă finalizarea raportului este estimată a dura mai mulți ani. Gondek a avertizat că documentarea este dificilă, întrucât o mare parte din arhive au fost distruse, falsificate sau ascunse, iar accesul la arhivele din Rusia este limitat. Materialele din Belarus și Ucraina sunt, de asemenea, greu de obținut. Uniunea Sovietică a invadat estul Poloniei la 17 septembrie 1939, la două săptămâni după atacul Germaniei naziste. După război, Polonia a intrat sub influența Moscovei și a pierdut teritorii istorice cunoscute sub numele de Kresy, aflate astăzi în Lituania, Ucraina și Belarus. Guvernul polonez susține că nu a renunțat niciodată oficial la dreptul său la despăgubiri și că nici URSS, nici Federația Rusă nu au rezolvat această chestiune. Demersul riscă să adâncească ruptura diplomatică dintre Varșovia și Moscova, deja afectată de invazia Rusiei în Ucraina și de acuzațiile privind atacuri hibride asupra Poloniei. Deși autoritățile poloneze nu intenționează să numească un trimis special pentru acest dosar, mesajul transmis este clar: responsabilitatea istorică trebuie asumată. „A sosit momentul să fie abordată această parte a istoriei Poloniei, neglijată mult timp”, a declarat Gondek, avertizând că nu doar Germania, ci și moștenitorii politici ai URSS trebuie să răspundă pentru trecut.
Prigoana lui Bolojan. Taxe și impozite în România vs. Ungaria și Polonia
Crize economice similare, abordări diferite. România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB și cu cea mai mare inflație din Europa. Ungaria are de asemenea un deficit alarmant și o datorie publică uriașă, iar Polonia a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice în ultimul an. Ce au însă în comun Ungaria și Polonia, iar România face notă discordantă? Dacă Guvernul Bolojan a ales soluția cea mai simplă, și anume să pună povara crizei economice și a deficitului record pe umerii populației (inclusiv categoriile vulnerabile), Ungaria și Polonia sunt mult mai atente la nevoile cetățenilor săi, astfel că povara fiscală a acestora este mult mai blândă. Guvernele de la Budapesta și cel de Varșovia acordă o serie de scutiri de taxe și creșteri de salarii și pensii sau diferite stimulente pentru familii. Mai mult, Varșovia a crescut taxele pe proprietate, dar la niveluri decente și a mărit taxele băncilor – nederanjate niciodată serios în România – cu 30%. Ungaria și-a aprobat bugetul pentru 2026 încă din iunie 2025, buget care include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o măsură-cheie a guvernului condus de Viktor Orban. Noi nici în ianuarie 2026 nu avem încă buget. Deși se confruntă cu un deficit record, ca și România, Guvernul Orban a tăiat impozitele, spre deosebire de Guvernul Bolojan 2026 este un an electoral important pentru premierul Viktor Orban, care vizează un nou mandat. Documentul aprobat încă din vara trecută include reduceri semnificative de taxe pentru familii, o categorie-cheie vizată de partidul de guvernământ Fidesz, notează Reuters. Bugetul țării vecine pe 2026 promite continuarea programului de reducere a impozitelor, pe lângă diverse beneficii familiale. Guvernul de la Budapesta a inclus în planul său și reforma impozitelor locale, gestionarea deficitului bugetar și a fondurilor UE fiind, de asemenea, esențiale. Elementele cheie ale bugetului maghiar sunt: Viktor Orban – Foto: Profimedia images ajutoarele familiale (de exemplu, rambursările de impozit pe venit) stimularea creării de locuri de muncă și menținerea creșterii economice prin reduceri de impozite. Deși Ungaria se confruntă, la fel ca țara noastră, cu o datorie publică colosală și un deficit record la finalul lui 2025 de 5.739 miliarde de forinți (Detalii AICI), guvernul Orban are o strategie fiscală radical opusă celei a Guvernului Bolojan. Astfel, cabinetul de la Budapesta nu a mizat pe creșterea drastică a TVA și a taxelor și impozitelor, ci dimpotrivă, pe reduceri de impozite, investiții cheie și dezvoltare economică. Este vorba de cel mai mare deficit al țării din ultimii ani, scrie publicația telex.hu. Pe de altă parte, un element major pentru echilibrarea deficitului maghiar vizează atragerea susținută de fonduri europene. Deduceri și scutiri fiscale pentru familii. A 14-a pensie în Ungaria Reduceri de impozite: Anunțul guvernului privind unul dintre cele mai mari programe de reducere a impozitelor din Europa, care încurajează ocuparea forței de muncă, continuă. Prestații familiale: Bugetul asigură funcționarea sistemului de prestații familiale (de exemplu, rambursarea impozitului pe venit, cu scopul de a sprijini economiile familiilor maghiare. Creșterea cu 10% a salariilor cadrelor didactice. Profesorii care predau copiilor defavorizaţi au primit şi o creştere suplimentară de 20%, iar în septembrie a fost introdus şi un spor salarial pentru condiţii speciale de muncă A 14-a pensie. Pe finalul lui 2025, Parlamentul maghiar a anunțat o măsură populistă pentru pensionari. De notat că a 13-a şi a 14-a pensie se acordă tuturor beneficiarilor, adică persoanelor care au dreptul la pensie pentru limită de vârstă sau de urmaş ori la renta cuvenită foştilor membri ai cooperativelor agricole de producţie. Parlamentul ungar a adoptat legea privind acordarea celei de-a 14-a pensii lunare. Prestaţia va fi introdusă treptat, pensionarii urmând să primească un sfert din cuantumul total al pensiei lunare în februarie 2026, anunța pe 10 decembrie 2025 agenția de presă Hirado. ”În conformitate cu noua lege, anul viitor, pensionarii vor primi şi o a 14-a pensie, în plus faţă de pensia din luna februarie şi cea de-a 13-a pensie. În primul an al acordării celei de-a 14-a pensii, aceasta va reprezenta 25% din suma prestaţiei lunare, iar potrivit deciziei Guvernului, până în anul 2030, ar trebui să atingă nivelul de 100% din cuantumul prestaţiei lunare”, mai explică sursa citată. Facilități fiscale și stimulente pentru mame Stimulente pentru mame. De la 1 ianuarie 2026, mamele cu doi copii și cu vârsta sub 40 de ani vor beneficia de scutire integrală de la plata impozitului pe veniturile din salarii. În plus, toate mamele sub 30 de ani vor beneficia de scutirea integrală de la plata impozitului pe venit. Piața muncii: Bugetul își propune să mențină o societate bazată pe muncă (ocuparea forței de muncă record). Deduceri și scutiri fiscale Impozite locale: Este planificată o reformă a sistemului fiscal local, parțial în consultare cu Comisia Europeană (PNRR), pentru a îmbunătăți ratele de colectare. În concluzie, bugetul pe 2026 al Ungariei mizează pe susținerea locurilor de muncă și a familiilor și își propune să stimuleze economia prin reduceri de impozite și reforme fiscale, în timp ce controlul deficitului și fondurile UE sunt, de asemenea, decisive pentru succesul programului fiscal. Polonia a crescut impozitele pe proprietate, ca și România, însă la valori moderate În Polonia, guvernul de la Varșovia a decis creșterea taxelor pe proprietate cu maximul permis de lege, de 4.5% de la 1 ianuarie 2026, comparativ cu anul anterior, notează vgdpoland.pl. Totuși, această valoare maximă exista în anumite localități de câțiva ani. De asemenea, anul 2026 le aduce polonezilor noi impozite pentru clădirile rezidențiale, clădirile și terenurile utilizate în scop de afaceri. Guvernul premierului Donald Tusk (foto sus) a trecut la creșterea generalizată a taxelor și impozitelor pentru noile locuințe. De notat totuși că este vorba de valori decente (maximul de 4.5% permis de lege), spre deosebire de creșterile decise la București, când au existat cazuri de cetățeni români cu impozite pe clădiri sau anexe mai mari chiar și de 20 de ori. Președintele Nawrocki a promulgat legea impozitului zero pentru familii Tot la Varșovia este semnalată o abordare total diferită a guvernului în materie de taxare a băncilor. Astfel,
Un curier polonez a refuzat să livreze un colet de Revelion. Motivul, „Pur și simplu mi-a fost milă de…”
Un curier dintr-o localitate rurală din Polonia a stârnit o dezbatere aprinsă pe internet, chiar înainte de Revelion, după ce a refuzat să livreze un colet cu artificii unui cunoscut. Motivația lui: animalele care, spune el, ajung să sufere în fiecare an din cauza zgomotelor puternice. Povestea, spusă chiar de curier pe rețelele sociale, a adunat mii de reacții și opinii pro și contra. Întâmplarea a fost relatată pe un grup de Facebook cunoscut în Polonia pentru povești din culisele muncii de curier. De data aceasta, nu a fost vorba despre proceduri sau clienți dificili, ci despre o alegere personală, motivată de empatie față de animale, scrie Onet Kobieta . Postarea a strâns aproape 2.000 de comentarii, preia Observator. Autorul spune că lucrează ca livrator în mai multe sate din zonă, inclusiv în localitatea în care s-a născut și a crescut. Locul exact nu a fost făcut public. „Locuiesc aici de 24 de ani. Mai întâi am stat cu părinții, iar acum m-am mutat în casa bunicii. Toată lumea mă cunoaște”, a scris acesta. „Mi-a scris dacă ajung cu coletul. Comandase artificii” Bărbatul spune că este obișnuit ca foști colegi de liceu sau cunoștințe să îl contacteze direct atunci când știu că el le va livra comenzile. „Mai am prieteni din liceu care, atunci când comandă ceva prin firma la care lucrez, îmi scriu pe Messenger să mă întrebe la ce oră ajung. Azi mi-a scris Kamil dacă vin cu coletul lui, pentru că își comandase artificii de Revelion”, a povestit curierul. Problema a apărut în momentul în care s-a gândit la animalele din gospodăria prietenului său. Spune că știe foarte bine cum sunt ținuți câinii acestuia: în cuști sau legați, iar în noaptea de Revelion nu sunt aduși în casă. „Sunt împotriva acestui lucru, pentru că știu cât de tare se sperie”, explică el. Coletul nu a ajuns la timp la destinaţie Decizia a fost una clară: curierul a refuzat să livreze coletul. „I-am scris că nu îi aduc artificiile. El a crezut că glumesc, dar nu. Pur și simplu mi-a fost milă de animale”, a spus acesta. Gestul său a devenit rapid subiect de discuție atât în comunitatea locală, cât și online. Unii l-au lăudat pentru empatie și pentru faptul că a ales să ia atitudine, în timp ce alții l-au acuzat că și-a depășit atribuțiile și că a amestecat convingerile personale cu munca. Recomandarea autorului: Motivul pentru care un oraș din Germania a INTERZIS artificiile în apropierea refugiaților
O țară NATO investește 2 miliarde de euro în sisteme anti-drone, pe fondul amenințărilor Rusiei
Polonia intenționează să finalizeze un sistem anti-drone de-a lungul frontierelor sale estice în termen de doi ani, a declarat un înalt oficial din domeniul apărării. Decizia vine după o incursiune masivă a vehiculelor aeriene de luptă ruse fără pilot în spațiul aerian polonez la începutul acestui an. „Ne așteptăm să avem primele capacități ale sistemului în aproximativ șase luni, poate chiar mai devreme. Iar sistemul complet va fi finalizat în 24 de luni”, a declarat ministrul adjunct al apărării, Cezary Tomczyk, pentru The Guardian. Noile sisteme de apărare aeriană vor fi finanțate în mare parte din fonduri europene în cadrul programului de împrumuturi pentru apărare SAFE (Security Action for Europe), precum și din contribuții la bugetul de stat. În plus, acestea vor fi integrate într-o linie de protecție mai veche, care a fost construită acum zece ani. Această mobilizare vine ca răspuns la incursiunile repetate ale dronelor rusești în spațiul aerian polonez pe parcursul acestui an. De asemenea, Polonia a început să construiască garduri la granița cu Belarus pentru a combate migrația ilegală. Au fost instalate garduri din sârmă ghimpată, urmând mai apoi să fie înlocuite cu garduri de oțel cu o înălțime de 5,5 metri. În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a riscurilor militare directe, Polonia a trecut la fortificarea de tip militar și a început să construiască șanțuri antitanc, bariere de beton de tip „dinți de dragon”, zone cu sârmă ghimpată și a fortificat podurile pentru a susține vehiculele grele. Polonia și-a majorat cheltuielile pentru apărare la 4,7% din PIB, pe fondul temerilor continue legate de operațiunile hibride ale Rusiei și de potențialele amenințări militare la adresa țării.
Polonia analizează un posibil schimb de MiG-29 pentru tehnologia dronelor din Ucraina
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a spus vineri că este deschis unei înțelegeri prin care Ucraina ar primi avioane de luptă MiG-29, iar Polonia ar avea acces la expertiza ucraineană în domeniul dronelor. Declarația președintelui polonez a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Karol Nawrocki a precizat că această propunere „nu contrazice politica noastră”, adăugând că discuțiile se poartă în limitele intereselor naționale ale Poloniei, scrie Kyiv Post. Întâlnirea cu președintele Volodimir Zelenski a fost prima dintre cei doi lideri după victoria electorală a lui Karol Nawrocki din luna august. Președintele polonez a spus și că este nevoie de un echilibru în relațiile cu Kievul și a cerut un „parteneriat simetric” între cele două țări. El a precizat că are o mare responsabilitate față de armata poloneză și față de soldații care folosesc în prezent aceste aeronave. „Vreau să vă reamintesc că domeniul meu de responsabilități este să am grijă de interesele soldaților polonezi, în special ale celor din Malbork, care se întreabă ce se va întâmpla cu MiG-urile”, a spus Nawrocki, conform anunțului publicat de presa de stat ucraineană Ukrinform. În același context, Karol Nawrocki a declarat că relația dintre Polonia și Ucraina se bazează pe cooperare și interese comune. „În schimb, în această dependență în care ne aflăm – iar această întâlnire este o dovadă a acestui lucru – căutăm un parteneriat strategic, simetric.”, a mai spus acesta. Președintele polonez Karol Nawrocki nu a oferit o aprobare pentru acord, însă a lăsat să se înțeleagă că problema are șanse să fie soluționată. „Acest schimb de MiG-uri pentru sisteme anti-drone nu contrazice politica noastră. Așadar, după rezolvarea problemelor formale, cred că această problemă va fi rezolvată”, a declarat el. La începutul lunii decembrie, conducerea militară a Poloniei a anunțat că analizează posibilitatea de a oferi Ucrainei avioane MiG-29 retrase din uz. În schimb, Varșovia ar primi acces la tehnologii ucrainene din domeniul dronelor și rachetelor. Acordul ar include între șase și opt avioane, provenite din perioada comunistă. Ucraina dispune în prezent de aproximativ 40 de avioane MiG-29. De la începutul invaziei ruse din 2022, Kievul a primit deja 14 astfel de aeronave din Polonia și 13 din Slovacia. Aceste avioane ar întări rapid flota aeriană ucraineană, din simplul fapt că piloții sunt deja instruiți pentru acest tip de aparat. Polonia plănuiește să își acopere necesarul de apărare aeriană prin utilizarea avioanelor F-16 din Statele Unite și FA-50 din Coreea de Sud, în cazul în care MiG-29 ajung în Ucraina.
Un student polonez a fost arestat pentru un presupus plan de atac terorist asupra unui târg de Crăciun
Anunțul a fost făcut de Ministerul Serviciilor Speciale de la Varșovia prin vocea purtătorului de cuvânt, Jacek Dobrzynski. Acesta a transmis, marți, printr-un mesaj publicat pe platforma X: „Ofițerii Agenției de Securitate Internă l-au reținut pe Mateusz W., student la Universitatea Catolică din Lublin, sub suspiciunea de planificare a unui atac în masă la un târg de Crăciun, pe care plănuia să-l comită folosind explozibili”. Oficialul a continuat, declarând că acțiune plănuită avea scopul de a sprijini Statul Islamic, precizând că suspectul voia să primească sprijin în demersul său prin intrarea într-o organizație teroristă. „De asemenea, plănuia să se alăture unei organizații teroriste pentru a primi asistență în desfășurarea activităților sale. Scopul infracțiunii era de a intimida numeroase persoane și de a sprijini Statul Islamic”, se arată în mesajul publicat de Dobrzynski. Procuratura l-a acuzat de „întreprinderea de acțiuni pregătitoare pentru comiterea unui atac terorist care ar fi putut duce la moartea sau vătămarea gravă a mai multor persoane”, notează Reuters. Ancheta este în desfășurare, iar suspectul a fost plasat în arest preventiv pentru o perioadă de trei luni.
Nou tunel secret pentru migranți ilegali, descoperit în Polonia, la granița cu Belarus
Un alt tunel secret a fost descoperit în Polonia, folosit de migranți să intre ilegal în țară prin Belarus. Poliția de frontieră poloneză suspectează că aproximativ 180 de persoane au reușit să folosească acest tunel. 150 au fost reținute, iar restul a fugit. Tunelul, descoperit în apropiere de satul Narewka din voievodatul Podlaskie, avea o înălțime de aproximativ 1,5 metri și fusese săpat pe sub gardul de frontieră și drumul tehnic adiacent. Intrarea era ascunsă într-o pădure la aproximativ 50 de metri de partea belarusă a frontierei, iar ieșirea se afla la doar 10 metri de bariera poloneză, relatează rador.ro. Printre migranții reținuți se numără cetățeni din Afghanistan, Pakistan, India, Nepal și Bangladesh. În plus, doi bărbați — un polonez de 69 de ani și un lituanian de 49 de ani — au fost arestați pentru că ar fi intenționat să transporte persoanele în alte părți ale Europei. Polonia suspectează rețele organizate de migranți Guvernul de la Varșovia investighează implicarea unor rețele organizate, însă atât Belarus, cât și Rusia neagă orice rol în aceste operațiuni. Tunelul descoperit sunt un exemplu limpede al eforturilor migranților de a ocoli barierele fizice și supravegherea electronică instalată de partea poloneză, parte a unui val intens de traversări ilegale care continuă să pună presiune pe frontiera estică a Uniunii Europene. Aceste descoperiri pun în lumină complexitatea crizei migrației la granița UE cu Belarus, unde încercările de trecere ilegală rămân ridicate, iar metodele folosite — inclusiv tuneluri subterane — indică determinarea persoanelor de a intra în spațiul comunitar cu orice preț. Polonia acuză Belarus că vrea să destabilizeze țara Polonia, membră a UE și NATO, se confruntă de multă vreme cu o adevărată criză a migranților ilegali, la granița cu Belarus – din 2021. Guvernul de la Varșovia acuză Minskul, un aliat-cheie al Moscovei, că vrea să destabilizeze țara prin trimiterea deliberată de migranți peste graniță, în principal din Orientul Mijlociu și Africa.
Polonia ia fața tuturor: devine principalul hub de aprovizionare cu GNL a Europei, dezvăluie Bloomberg
De la invazia rusă a Ucrainei, aproape toate statele membre ale Uniunii Europene au renunțat să mai cumpere gaz de la ruși (în mod direct). Între timp, Polonia încearcă să devină principalul punct de intrare din Europa de Est pentru gazul natural lichefiat furnizat la nivel internațional. Polonia încearcă să profite de reducerea livrărilor de gaze naturale către UE. Este o oportunitate care se întâmplă odată la un secol: Polonia ar putea deveni un jucător economic la nivel european dacă va reuși să-și realizeze obiectivele propuse. Pe termen lung ar putea să depășească chiar și Germania. Manevra aceasta ar putea remodela fluxul de combustibil în Europa. Statele învecinate ar putea avea o alternativă mai stabilă spre deosebire de Ungaria care încă cumpără cu dificultăți gaz de la ruși sau alte țări care îl importă de la Azerbaidjan sau Turcia. Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei Polonia ar putea deveni un jucător economic pe scena europeană Potrivit Bloomberg, Polonia condusă de președintele Karol Nawrocki are în vedere construirea unei noi infrastructuri de gaze. Aceasta ar viza și construirea unui terminal în Marea Baltică. Poziția geografică îi va permite Poloniei să conecteze mai multe rute cheie de aprovizionare. Deja operează un terminal cu o capacitate de 8,3 miliarde de metri cubi în orașul portuar Swinoujscie. Iar construcția unui nou terminal plutitor cu o capacitate de 6,1 miliarde de metri cubi este programată să fie finalizată în 2028. Rusia ar putea înceta să mai furnizeze gaz Europei din toamna anului 2027 Polonia remodelează „harta energetică” a Europei/ Rusia este scoasă din joc Prin construirea terminalului suplimentar, Polonia ar putea atrage noi cumpărători internaționali. De asemenea, Varșovia ar putea furniza gaz natural lichefiat de la Statele Unite către țările fără ieșire la mare, profitând din plin de momentul după ce Gazprom a redus furnizarea în 2022. Directorul executiv Slawomir Hinc de la Gaz-System a declarat într-un interviu recent: „Este un interes crescut pentru gazul natural lichefiat, atât în Polonia și în alte țări din regiunea noastră.” Acestea sunt: Republica Cehă Slovacia Ungaria „Polonia are deja avantaje structurale – dar cel mai important aspect îl reprezintă accesul pe care îl are la mare”, a declarat analistul Mykhailo Svyshcho. „De câteva decenii, întreaga regiune depindea de conductele cu gaz ale Rusiei și s-au făcut eforturi limitate în diversificare. În contrast, Polonia și-a dezvoltat propria infrastructură și asta o pune într-o poziție mai întărită. Polonia i-a livrat Ucrainei gaz într-o cantitate de 600 milioane de metri cubi în acest an. Anul următor ar putea să-i furnizeze 1 miliard de metri cubi. Între timp, 14 companii autohtone și străine și-au exprimat interesul pentru instalația planificată a Poloniei. Cererea prognozată pentru 2031-2032 ar putea să crească de 4 ori, a declarat operatorul polonez de gazoducte Gaz-System. În timp ce Polonia ar putea reconfigura „harta economică a Europei”, premierul Ungariei se încăpățânează să cumpere gaz de la ruși în continuare Europa ar putea renunța definitiv la gazul rusesc din 2027 Polonia deja furnizează gaz natural lichefiat Ucrainei și este în discuții cu Slovacia guvernată de Robert Fico. Pe 3 decembrie, Consiliul Uniunii Europene a ajuns la un acord preliminar pentru reducerea treptată a importurilor de gaze rusești. La finalul anului 2026 va intra în vigoare o interdicție completă a importului de gaz natural lichefiat din Rusia. Livrarea de gaze prin conducte ar putea înceta definitiv din toamna anului 2027. Însă, Ungaria și Slovacia guvernate de Viktor Orban și Robert Fico s-au opus interdicției. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cum vrea cel mai bogat mogul al Kievului, Rinat Ahmetov, să salveze Ucraina în această iarnă