Cine ar fi fost de vină pentru atacul cu drone din Polonia, dar și incidentul din România? Declarațiile unui oficial rus
Potrivit senatorului rus Sergei Muratov, membru al Consiliului de Securitate al Rusiei, a precizat pentru Gazeta.ru „Incidentul cu drona rusă, care se presupune că a ajuns în spațiul aerian polonez, ridică în sine mari semne de întrebare. Propunerea ulterioară de a crea o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei nu face decât să confirme că totul este o mare provocare creată artificial. Țările UE inițiază în mod deliberat astfel de cazuri, deoarece înțeleg că astăzi situația de pe câmpul de luptă din Ucraina nu le este favorabilă și trebuie să obțină cumva un avantaj”, a declarat oficialul rus. Sergei Muratov a acuzat că țările europene nu știu să lupte „în mod onest și, prin urmare, recurg la astfel de trucuri pentru a înscena Rusia”. Oficialul nu a exclus posibilitatea ca toate incidentele cu drone rusești care ar fi ajuns în spațiul aerian al țărilor UE „să fi fost inițiate în mod special de serviciul de informații britanic MI6” pentru a promova ideea unei zone de interdicție aeriană. „Rusia va continua să domine spațiul aerian al Ucrainei, așa cum a făcut-o până acum. Nicio zonă de interdicție aeriană nu ne va împiedica să continuăm operațiunile militare (n.r. – denumirea rusă pentru Războiul din Ucraina) în conformitate cu planul adoptat. Însăși posibilitatea instituirii unei astfel de zone ridică semne de întrebare în ceea ce privește punerea în aplicare”, a concluzionat Sergei Muratov. În contextul atacului cu drone rusești din Polonia, ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a propus crearea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei.
Polonia: Un avion a ratat aterizarea și a ieșit de pe pistă pe aeroportul din Cracovia
Un avion al companiei aeriene poloneze Enter Air, care a decolat din Turcia spre Polonia, a derapat de pe pistă la aterizarea pe aeroportul internațional din orașul Cracovia. Pasagerii au fost evacuați în siguranță, iar zborurile au fost suspendate, potrivit polskieradio24.pl. Zborul Enter Air a decolat duminică din Antalya, din sudul Turciei, puțin după ora locală 12:00. Când a ajuns la aeroportul Balice din Cracovia, în jurul orei 14:00, avionul a derapat de pe pistă în timpul aterizării și s-a oprit pe o zonă cu iarbă adiacentă pistei, potrivit oficialilor aeroportului, relatează polskieradio24.pl. Runway excursion in Kraków today — a 737 slid off the tarmac. Now the real challenge begins: digging her out. Big day ahead for the recovery crew. 👷♂️🚜 pic.twitter.com/LJgmdUC6bY — Easy Money Landing 🛬 (@autopilot_chill) September 14, 2025 Operațiunile de zbor au fost suspendate temporar La bord se aflau aproximativ 190 de persoane. Toți pasagerii au fost evacuați și duși la terminalul aeroportului. Oficialii aeroportului nu au raportat răniți. Purtătoarea de cuvânt a aeroportului, Monika Chylaszek, a declarat că operațiunile de zbor au fost suspendate pentru aproximativ două ore. Zborurile sosite din Zurich, Veneția, Palermo, Memmingen și Basel au fost redirecționate către aeroportul din orașul Katowice, situat în apropiere.
Furie în Ucraina, după ce România nu a doborât drona rusească depistată în spațiul său aerian
Sentimente de furie s-au aprins nu doar în Ucraina, ci și în alte țări ale spațiului european, după ce avioanele românești nu au doborât drona rusească ce a fost detectată pe 13 septembrie în spațiul aerian al României, iar aceasta s-a întors înapoi în Ucraina, pentru a o bombarda. Presa ucraineană îl citează pe ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, care a explicat, într-o emisiune televizată că „avioanele au urmărit drona până când aceasta a dispărut de pe radar, la 20 km sud-est de localitatea Chilia Veche”. „Aeronavele au decolat și au reperat-o, erau foarte aproape de a o doborî. Drona zbura foarte jos și, la un moment dat, s-a întors spre Ucraina”, a spus acesta, citat de Kiev Independent. Polonia a calificat incidentul dronelor drept „o lovitură deliberată” Potrivit președintelui Zelensky, drona intrase în România în timpul unui atac rusesc și a înaintat în spațiul nostru aerian 10 km. De asemenea, aceasta a rămas în spațiul românesc (spațiul NATO) aproximativ 50 de minute, într-un eveniment aerian care are un precedent periculos, cele 19 drone rusești detectate în spațiul aerian al Poloniei, cu câteva zile înainte. De altfel, oficialii polonezi au catalogat incidentul petrecut în spațiul lor drept „o lovitură deliberată”, de provocare, și, pentru prima dată, forțele aeriene poloneze, alături de aliați NATO, au decis să doboare cel puțin trei dintre drone. Zelensky: „Rutele lor sunt mereu calculate, aceasta nu poate fi o coincidență” Acest lucru nu s-a întâmplat și în incidentul din România, deși două avioane de vânătoare F-16 au fost ridicate pentru interceptare și deși România are legislație care permite armatei să doboare dronele neautorizate care intră în spațiul său aerian, dar nu are reguli de aplicare. Președintele Zelensky a spus că armata rusă știe foarte clar încotro se îndreaptă dronele sale și ce autonomie au. „Rutele lor sunt mereu calculate”,a spus acesta, „Aceasta nu poate fi o coincidență, o greșeală sau inițiativa unor comandanți e rang inferior, este o extindere evidentă a războiului de către Rusia – și exact așa acționează”. „Mulțumesc pentru nimic, România”! Rețelele de scoializare ucrainene, germane, poloneze au luat foc la lipsa de reacție a României față de drona rusească detectată în spațiul său. O utilizatoare Facebook comentează: „Nu pot să înțeleg de ce aceste drone și rachete „rătăcite” nu sunt doborâte imediat. Este deja destul de jenant că Europa nici măcar nu apără cerul Ucrainei”, iar un altul postează sarcastic: „Mulțumesc pentru nimic, România!”. „Au dreptul să o doboare. Singurul motiv moral pentru a nu face asta ar fi dacă există riscul să fie loviți oameni la sol când se prăbușește. A permite întoarcerea ei în Ucraina înseamnă a permite să ucidă oameni acolo”, scrie un alt utilizator. „Deci chiar dacă Ucraina ar fi în NATO, țările-membre NATO nu ar trimite trupe pentru că le e frică de un al Treilea Război Mondial”, a scris altcineva. „E ridicol. Dacă a intrat în spațiu românesc, mesajul ar fi trebuit să fie clar și lipsit de ambiguitate: este data jos. Fără „dacă”, ”parcă” sau „poate”. Lumea e prea lașă când vine vorba de Putin”, a scris un alt utilizator. O utilizatoare mai nervoasă a scris pe X o postare mult mai vehementă: „Ai naibii români nu au doborât drona, ci au lăsat-o să „dispară” în spațiul ucrainean. Merităm tot ceea ce urmează. Și noi, și alții. Pentru mine, NATO a murit astăzi, împreună cu toate valorile occidentale”. Informații de context: Dronele de atac rusești au încălcat spațiul aerian polonez și românesc săptămâna care se încheie – pe 10 septembrie în Polonia și pe 13 septembrie în România. Polonia a doborât trei dintre cele 19 drone care au fost depistate în spațiul său aerian, dar, preventiv, a desfășurat avioane de vânătoare la granița cu Ucraina și a închis aeroportul din Lublin, cel mai mare oraș din estul țării. România a urmărit drona depistată sâmbătă, până când aceasta și-a modificat traiectoria înapoi spre Ucraina și după ce a stat în spațiul său aproximativ 50 de minute iar două avioane au fost ridicate de la sol.
Statele Unite califică drept inacceptabilă incursiunea dronelor rusești în Polonia
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat sâmbătă că pătrunderea dronelor rusești în spațiul aerian al Poloniei este „inacceptabilă și periculoasă”, notează Reuters. Afirmațiile oficialului american vin după ce Polonia a doborât drone rusești care i-au încălcat spațiul aerian, marcând primul caz în care un stat NATO a deschis focul împotriva unor aparate de zbor rusești de la începutul războiului din Ucraina. „Considerăm că este o evoluție inacceptabilă, nefericită și periculoasă. Fără îndoială: dronele au fost lansate intenționat. Întrebarea este dacă dronele au fost vizate în mod specific în Polonia. Polonia a respins ipoteza că incursiunea ar fi fost accidentală Există și o serie de alte posibilități, dar cred că am dori să avem toate datele și să ne consultăm cu aliații noștri înainte de a lua decizii”, a declarat Marco Rubio. Polonia a respins ipoteza că incursiunea ar fi fost accidentală, iar ministrul de Externe de la Varșovia a susținut că și-ar fi dorit ca Statele Unite să demonstreze solidaritate. La ONU, Statele Unite au calificat încălcările spațiului aerian al Poloniei drept „alarmante” și au reafirmat angajamentul de a „apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”.
Avioane poloneze și aliate au fost desfășurate, preventiv, sâmbătă de Polonia / Aeroportul din Lublin, cel mai mare oraș estic al țării, a fost închis
Avioane poloneze și aliate au fost desfășurate sâmbătă pentru a proteja spațiul aerian al Poloniei din cauza amenințării unor atacuri cu drone în Ucraina vecină, iar aeroportul din orașul Lublin, cel mai mare oraș din estul Poloniei, a fost închis, au anunțat autoritățile poloneze, citate de Reuters. Potrivit Comandamentului Operațional al forțelor armate poloneze, avioanele au participat la o operațiune lângă granița cu Ucraina „pentru a asigura securitatea spațiului nostru aerian”. Acest lucru se întâmplă la trei zile după ce Polonia a doborât drone rusești în spațiul său aerian, cu sprijinul avioanelor militare ale aliaților NATO. „Aceste acțiuni au un caracter preventiv și urmăresc asigurarea securității spațiului aerian și protecția cetățenilor, în special în zonele adiacente zonei amenințate”, a declarat Comandamentul într-un comunicat. În comunicat nu se menționează nicio încălcare actuală a spațiului aerian polonez. Informații de context Polonia a declarat că spațiul său aerian a fost încălcat de drone rusești în noaptea de marți spre miercuri, în timp ce Rusia a atacat Ucraina, unde războiul continuă din februarie 2022. Rusia a susținut că nu a vizat Polonia. Agenția Poloneză pentru Navigație Aeriană a informat că aeroportul din Lublin și o zonă controlată în jurul aeroportului au fost închise pentru operațiuni de zbor sâmbătă.
Angel Tîlvăr, decorat de preşedintele Poloniei pentru contribuţia la securitatea regională
Tîlvăr a declarat că primeşte această recunoaştere „cu emoţie şi responsabilitate”, subliniind că este un semn al aprecierii nu doar personale, ci şi al eforturilor României de a fi un aliat de încredere şi un partener strategic pentru Polonia şi întreaga regiune. În mandatul său la Ministerul Apărării (2023-2025), Tîlvăr a coordonat proiecte majore de securitate într-un context marcat de războiul din Ucraina şi de tensiunile de pe Flancul Estic al NATO. Printre realizările invocate de acesta se numără inaugurarea Centrului European de Instruire F-16 de la Feteşti, sprijinul pentru instruirea piloţilor ucraineni, lansarea iniţiativei comune România–Bulgaria–Turcia pentru siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, achiziţia de avioane F-16 şi F-35, modernizarea cadrului legislativ în domeniul apărării şi programe de sprijin pentru personalul militar. De asemenea, Tîlvăr afirmă că a avut un rol activ în diplomaţia militară, prin participarea la reuniuni internaţionale şi consolidarea parteneriatelor României cu SUA, Canada, Coreea de Sud, Turcia şi Republica Moldova, precum şi prin coordonarea reuniunilor formatului B9. „Această distincţie mă onorează, dar mai ales mă responsabilizează. Ea confirmă că România şi Polonia rămân unite în prima linie a securităţii europene şi euroatlantice, pe temelia prieteniei, solidarităţii şi a valorilor comune”, a mai transmis fostul ministru al Apărării.
Rusia cere Poloniei să redeschidă frontiera cu Belarus. Varșovia menține închiderea din motive de securitate
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, a calificat măsura drept „un pas conflictual” și „o escaladare a tensiunilor în centrul Europei”. Zaharova a avertizat că decizia Poloniei va afecta grav partenerii comerciali care utilizează această rută. Oficialul rus a susținut că închiderea graniței „încalcă normele umanitare și libertatea de circulație”, afectând locuitorii regiunilor de frontieră care aveau legături familiale și sociale tradiționale. Moscova a transmis un apel direct către Varșovia pentru a reconsidera cât mai curând decizia, scrie polsatnews.pl. Polonia menține închiderea frontierei cu Belarus pe fondul exercițiilor militare „Zapad-2025” Pe de altă parte, Ministerul de Interne și Administrație din Polonia a subliniat că închiderea frontierei cu Belarus este o măsură de securitate legată de manevrele militare belaruso-ruse „Zapad-2025”. Suspendarea traficului se aplică atât transportului rutier, cât și trenurilor de marfă, iar reluarea circulației va fi posibilă doar după încheierea exercițiilor. Autoritățile poloneze au explicat că închiderea frontierei va permite concentrarea resurselor asupra combaterii migrației ilegale și a riscului de infiltrare a unor persoane cu posibile legături teroriste sau activități de sabotaj. Polonia introduce și restricții aeriene la granița cu Belarus și Ucraina În paralel, Polonia a introdus restricții aeriene la granița cu Belarus și Ucraina, după ce mai multe drone au pătruns în spațiul său aerian. Agenția Poloneză de Navigație Aeriană a instituit zona restricționată EP R129, unde zborurile civile sunt interzise în mare parte. Interdicțiile vor rămâne valabile până pe 9 decembrie 2025. Ministerul rus al Apărării a confirmat recent atacuri cu drone asupra obiectivelor militare din vestul Ucrainei, dar a precizat că Polonia nu a fost vizată.
Zelenski: Ucraina este pregătită să ajute Polonia împotriva dronelor rusești. Sistemele Patriot nu sunt soluția
Ucraina este gata să ajute Polonia să se apere împotriva atacurilor cu drone rusești, a declarat Volodimr Zelenski în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său finlandez Alexander Stubb, susținută joi, la Kiev. Liderul ucrainean a precizat că sistemele occidentale precum Patriot nu sunt potrivite pentru acest tip de amenințare, din cauza costurilor și a eficienței limitate. „Patriotul Poloniei nu va ajuta în lupta împotriva dronelor Shahed. Nu vor ajuta pe nimeni. Este pur și simplu o armă împotriva rachetelor balistice, în primul rând”, a declarat Zelenski, citat de Interfax-Ukraine. Prea scump și nepotrivit – Patriot nu doboară drone Zelenski a explicat că producția mondială de rachete pentru sistemul Patriot este limitată, iar costul unei singure rachete este disproporționat față de prețul unei drone de atac: „Patriot, 2-3 milioane de dolari per rachetă. O dronă Shahed sau Geran – până la 100.000 de dolari. Din acest motiv, aceste sisteme nu sunt și nu ar trebui să fie folosite pentru a doborî drone”. Liderul de la Kiev consideră că soluția eficientă constă într-un sistem multi-stratificat de apărare antiaeriană, construit prin cooperare regională și adaptat noilor tipuri de amenințări: „Asamblarea unor sisteme adecvate… sau folosirea experienței noastre (nu cu rachete de 1 milion de dolari!) este calea de urmat”. Kievul se declară pregătit să ofere sprijin Poloniei „Suntem deschiși și pregătiți. I-am pus pe oficialii polonezi în legătură cu ministrul apărării și cu comandantul-șef al armatei noastre”, a declarat Zelenski, confirmând că a discutat cu premierul polonez Donald Tusk despre posibilitatea de cooperare în acest domeniu și că Ucraina este „deschisă și pregătită” să ofere sprijin militar și consultanță. Zelenski a insistat asupra faptului că apărarea eficientă împotriva dronelor necesită coordonare regională și distribuirea inteligentă a resurselor, inclusiv pe teritoriul Poloniei: „Apărarea antiaeriană trebuie amplasată în vestul Ucrainei, iar aviația poloneză poate acționa în Polonia. Dar este nevoie de coordonare generală, de preferat condusă de Ucraina”. Zelenski: Doar Ucraina și Rusia au sisteme eficiente antidrone El a transmis că doar Ucraina și Rusia dețin în prezent sisteme defensive capabile să facă față atacurilor masive cu drone și că împărtășirea acestei experiențe este esențială pentru securitatea regională: „Cred că nimeni altcineva nu are un astfel de sistem astăzi. Doar noi și rușii îl avem”.
Franța și Germania trimit avioane de luptă pentru protejarea spațiului aerian polonez
Președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va mobiliza trei avioane de vânătoare Rafale pentru protejarea spațiului aerian polonez și al Europei de Est, în cooperare cu NATO. Decizia vine după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, incident considerat de Varșovia un act deliberat. „Nu vom ceda în fața intimidărilor crescânde ale Rusiei”, a transmis Macron pe platforma X, menționând discuțiile purtate cu premierul polonez Donald Tusk, secretarul general NATO Mark Rutte și premierul britanic Keir Starmer. Germania își sporește prezența militară pentru protejarea spațiului aerian polonez La rândul său, Germania a anunțat extinderea misiunii sale în cadrul poliției aeriene NATO. Cancelaria de la Berlin a precizat că numărul avioanelor de luptă germane dislocate în Polonia va crește de la două la patru, iar mandatul va fi prelungit cu încă trei luni. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a subliniat că măsura reprezintă un răspuns direct la încălcările repetate ale spațiului aerian polonez de către dronele rusești. ONU discută de urgență situația privind protejarea spațiului aerian polonez În plan diplomatic, Polonia a solicitat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, programată vineri la New York. Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, a declarat că scopul este de a atrage atenția comunității internaționale asupra „atacului fără precedent al dronelor rusești împotriva unui stat membru al ONU, al Uniunii Europene și al NATO”. Incursiunea a aproximativ 20 de drone, venite din spațiul aerian ucrainean și belarus, a stârnit neliniște în Polonia și în rândul aliaților, determinând apeluri pentru întărirea capacităților militare NATO pe flancul estic.
Războiul din Ucraina, ziua 1296. Statul Major al Armatei: Rusia a pierdut 1,091,890 de soldați / Civili din Donețk, evacuați după un atac cu drone care a ucis 25 de ucraineni
SUA: Călugăriță, exclusă din viața monahală pentru că a criticat războiul din Ucraina O călugăriță ortodoxă a fost îndepărtată din rândul monahilor de o biserică din SUA afiliată Moscovei, după ce a condamnat războiul Rusiei în Ucraina și poziția Patriarhului Kirill. Decizia a fost luată de ierarhia Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Rusiei (ROCOR), o ramură a ortodoxiei ruse care activează în SUA, dar se supune autorității Patriarhului de la Moscova. Măsura a fost justificată oficial prin „neascultare”. Dronele rusești căzute în Polonia: Zelenski acuză lipsă de acțiuni concrete / Oficialul propune crearea unui spațiu aerian comun În urma atacului cu done rusești care au ajuns în spațiul aerian al Poloniei, Zelenski a precizat că Ucraina s-a oferit să colaboreze alături de parteneri pentru crearea unui spațiu aerian comun împotriva Rusiei. Totuși, președintele a observat și reclamă o lipsă de acțiuni internaționale cu privire la încălcarea spațiului aerian din Polonia. Trump a vorbit cu președinții Poloniei și Franței după ce drone rusești au fost doborâte în Polonia Președintele american Donald Trump a vorbit, miercuri seara, cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și cu cel al Franței, Emmanuel Macron, după ce drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez și au fost doborâte. Mai mulți civili dintr-un sat din Donețk, evacuați în urma unui atac cu drone care a ucis 25 de ucraineni Mai mulți civili dintr-un sat din Donețk au fost evacuați miercuri, în urma unui atac cu drone lansat de Rusia, care a ucis 25 de persoane. „După ce Rusia a ucis 25 de civili într-un atac cu bombă, poliția a început să primească cereri de evacuare din partea locuitorilor satului”, se arată într-o informare emisă de Poliția Națională din Ucraina. Evacuarea a fost una dificilă, spun polițiștii, pentru că multe dintre locuințele sătenilor au luat foc în urma atacului, iar cerul era încă împânzit de drone chiar și la a doua zi de după atac. Atac cu drone la o unitate de învățământ din Sumî Forțele ruse au atacat lansat un atac cu drone asupra orașului Sumî, în noaptea de miercuri spre joi. În urma incidentului, instituția de învățământ a luat foc, fiind distrusă de exploziile cauzate, potrivit lui Oleh Hryhorov, șeful administrației militare din Sumî, citat de Ukrainska Pravda. Unul dintre cartierele din oraș au fost distrus. A izbucnit un incendiu, mai multe clădiri au fost distruse, iar vehiculele instituției au fost, de asemenea, avariate în urma atacurilor cu drone. Atacul s-a petrecut în jurul orei 01:00. Potrivit datelor publicate de Statul General Major al Armatei din Ucraina, Rusia a pierdut 890 de soldați care au fost uciși sau răniți miercuri, ceea ce ridică numărul total al pierderilor de personal la peste 1 milion de soldați, încă de la începerea invaziei și până în prezent. Potrivit ultimelor cifre, armata rusă a pierdut 1,091,890 de soldați.