Un ucrainean suspectat de implicare în sabotarea Nord Stream, reținut în Polonia
Autoritățile din Polonia au reținut un cetățean ucrainean suspectat de implicare în sabotajul gazoductului Nord Stream. Bărbatul ar fi fost căutat în baza unui mandat european de arestare emis de o instanță germană. Un purtător de cuvânt al biroului Procurorului districtual din Varșovia a confirmat reținerea unui suspect, conform Bloomberg. Volodimir Z., un scafandru ucrainean căutat de autoritățile din Germania pentru presupusa sa implicare în exploziile Nord Stream, a fost reținut în Polonia, au declarat marți procurorii și avocatul său. Fără a spune de unde a obținut informațiile, postul de radio RMF FM a anunțat că procedurile de extrădare vor începe în curând, decizia finală în acest caz ținând de instanța poloneză. Conductele Nord Stream, sabotate la câteva luni după invadarea Ucrainei de către Rusia Ucraineanul, care este instructor de scufundări, este suspectat că face parte dintr-un grup care a folosit explozibili pentru a arunca în aer conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în septembrie 2022, la câteva luni după invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Nord Stream 1 și Nord Stream 2, controlate de Gazprom, transportau gaz natural din Rusia în Germania. Exploziile au întrerupt în mare măsură aprovizionarea Europei cu gaz din Rusia, marcând o escaladare majoră a conflictului din Ucraina. Exploziile au fost descrise atât de Moscova, cât și de Occident ca un act de sabotaj. Nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru explozii, iar Ucraina a negat orice implicare. Șase cetățeni ucraineni suspectați de implicare, identificați de autoritățile germane Autoritățile germane au identificat șase cetățeni ucraineni suspectați că au comis atacurile asupra gazoductului Nord Stream și există indicii privind implicarea unor entități ale statului ucrainean. Principalul suspect, Serhiy K., a fost arestat în august de agenți ai poliției italiene în orașul Rimini. În urmă cu un an, Suedia a renunțat la o anchetă în acest caz, spunând că nu are jurisdicție, având în vedere că nimic nu indică faptul că atacul ar fi implicat Suedia sau cetățenii săi. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: O instanță din Italia a decis extrădarea în Germania a unuia dintre autorii atacului asupra Nord Stream /Avocatul vrea să facă apel
Polonia vrea să majoreze impozitul plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a finanța cheltuielile pentru apărare
Guvernul polonez a aprobat un plan de creștere a impozitului plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a compensa sporirea fondurilor alocate pentru apărare. Ministerul de Finanțe intenționează să strângă astfel 3,1 miliarde de dolari în următorii doi ani, în încercarea de a consolida bugetul pe fondul cheltuielilor record de apărare ca reacție la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina vecină, conform Bloomberg. Conform bugetului pentru anul viitor, 4,8% din întregul Produs Intern Brut al Poloniei va fi alocat apărării. Polonia este în fruntea grupului de state NATO care au promis că vor crește cheltuielile pentru securitate la 5% până în 2035. Pentru a plăti acest lucru, a spus prim-ministrul Donald Tusk, sectorul bancar va înregistra o creștere a impozitului la 30% anul viitor, care se va reduce la 26% în 2027 și la 23% în 2028. „Este mai bine să impozităm băncile decât gospodăriile, mai ales că băncile sunt într-o poziție financiară foarte bună”, a declarat premierul Donald Tusk marți, înainte ca cabinetul să semneze propunerea. În prezent, industria bancară plătește 19%, ca alte companii. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale Proiectul de lege urmează să fie trimis în Parlament. Anunțând planul, Tusk a spus că dacă Polonia „va fi un stat care are grijă de cei mai slabi, care garantează salarii mai mari, un stat care trebuie să fie sigur – iar acest lucru necesită investiții gigantice în armata noastră – înseamnă pur și simplu că avem nevoie de mai mulți bani”. Proiectul de lege va trebui, de asemenea, să fie semnat de președintele Karol Nawrocki, un oponent politic al Guvernului, care a spus în mod repetat că nu va crește impozitele. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale, care au semnalat riscul că ar putea declanșa o reducere a capacității de creditare și un impact negativ asupra costului serviciilor bancare. Guvernul, care luna trecută a revizuit deficitul fiscal din acest an la 6,9% din PIB și a stabilit o țintă de deficit de 6,5% pentru 2026, a mai anunțat că datoria publică va depăși un prag cheie în 2028, care va declanșa măsuri de austeritate. Potrivit Ministerului de Finanțe, datoria publică a Poloniei va ajunge la 48,9% din PIB în 2025 și va atinge un maxim de 59,5% în 2029. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Kremlinul susține că Ucraina ar orchestra o acțiune provocatoare în Polonia, pentru a atrage statele NATO din Europa în război cu Rusia
Donald Tusk: Rusia are intenții rele față de întreaga lume
Potrivit Reuters, citat de The Guardian, acesta a făcut referire la necesitatea ca aliații europeni să fie uniți și să rămână vigilenți față de atitudinea agresivă a Moscovei. „Aliații europeni nu au fost niciodată atât de uniți… trebuie să fim vigilenți. Rusia are intenții rele față de întreaga lume, iar cei care se învecinează cu ea sunt primii care o resimt”, a declarat Tusk reporterilor. El a fost întrebat despre incidentele legate de drone. Comisarul pentru Apărare al UE, Andrius Kubilius, a solicitat dezvoltarea unui zid anti-drone pe flancul estic al UE. „Astăzi, statele membre ale UE aflate în prima linie și-au exprimat hotărârea, în strânsă coordonare cu NATO, de a colabora pentru a elabora un răspuns comun împotriva amenințărilor crescânde din partea Rusiei în toată Europa”, a declarat comisarul pentru Apărare al UE, Andrius Kubilius pentru Politico. „Pentru ca acest proiect să devină operațional cât mai curând posibil, va trebui să luăm măsuri rapide la nivel politic, tehnic și financiar și să mobilizăm industria noastră”, a continuat oficialul. Discuțiile de vineri, în format de videoconferință, au reunit miniștrii ai Apărării din România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Letonia și Lituania, dar și Danemarca.
Șeful NATO este precaut cu privire la amenințările Poloniei de a doborî avioane rusești
Șeful NATO, Mark Rutte, a fost întrebat în cadrul unei conferințe de presă despre declarația prim-ministrului polonez privitoare la doborârea avioanelor rusești care intră neautorizat în spațiul aerian al Poloniei. Donald Tusk a declarat că Varșovia este dispusă să doboare avioane și drone rusești în astfel de situații. Întrebat dacă NATO este dispusă să urmeze această strategie, Rutte a adoptat un ton precaut. „Cred că ceea ce a spus el [Tusk] a fost că, dacă este necesar, suntem dispuși să doborâm un avion, dacă este necesar, și asta se întoarce la ceea ce am mai spus: vom evalua întotdeauna situația, pentru a vedea ce amenințare imediată reprezintă avionul”, a explicat Rutte, potrivit Sky News. Rutte mai fost întrebat dacă Polonia este capabilă să acționeze singură. „Tocmai am comentat despre prim-ministru și aș vrea să mă opresc aici”, a adăugat Rutte, evitând a doua întrebare. Mark Rutte a susținut marți o conferință de presă după ce ambasadorii NATO s-au întâlnit pentru a discuta despre încălcarea spațiului aerian estonian de către Rusia. Rutte a transmis un avertisment anunțând că aliații sunt pregătiți pentru orice scenariu.
România și alte șase state UE participă la discuțiile privind zidul de drone. Slovacia și Ungaria nu au fost invitate
România și alte șase state membre UE vor participa vineri, 26 septembrie, la reuniunea privind propunerea de „zid de drone” de-a lungul frontierei estice a UE. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, pentru publicația Suspilne, citată de The Kyiv Independent. Reuniunea de vineri se va concentra pe evaluarea capacităților și nevoilor țărilor participante, cu scopul de a determina pașii următori „în strânsă cooperare cu Ucraina și alte state membre”. Cu toate acestea, două țări vecine cu Ucraina – respectiv Ungaria și Slovacia – nu au fost invitate la aceste discuții. Cele două state au menținut relații strânse cu Rusia de la începutul războiului și s-au opus de mai multe ori unor sancțiunilor UE impuse Moscovei. Reuniunea are loc după ce s-au produs mai multe incidente privind drone și avioane rusești care au pătruns în spațiile aeriene ale Poloniei, Estoniei și României. Ca răspuns la aceste incursiuni, Polonia și Estonia au invocat articolul 4 al NATO pentru consultări cu aliații, iar NATO a lansat misiunea Eastern Sentry, menită să limiteze capacitatea Rusiei de a interfera în spațiul aerian al NATO.
Când va începe Al Treilea Război Mondial. Un general rus dezertor anunță ATACAREA Poloniei
Un fost general rus, care a dezertat din Armata Roșie refugiindu-se în Occident, avertizează că Vladimir Putin ar putea ordona, chiar înainte de Crăciun, un atac de tip „zonă gri” împotriva Poloniei. Obiectivul Moscovei ar fi testarea reacției NATO și destabilizarea Europei. Ce înseamnă un atac de tip „zonă gri” Publicația britanică „Express” prezintă dezvăluirile teribile făcute de fostul ofițer al armatei ruse. Conceptul de atac „zonă gri” presupune acțiuni militare și politice sub pragul unui război deschis, adică incursiuni limitate, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare sau operațiuni de mică amploare. Scopul unor astfel de lovituri este de a crea confuzie și de a forța adversarul să ia decizii complicate. Generalul dezertor a fost prezent la târgul de armament DSEI, de la Londra, și de acolo a transmis, prin intermediul unui partener est-european, informații sensibile. Potrivit acestuia, Moscova ar plănui „un atac non-nuclear pe teritoriul polonez”. Cei de la Express scriu că informația este, deja, pe masa Pentagonului și analizată de experți militari americani. Rusia a încălcat în mod repetat spațiul aerian NATO Avertismentul fostului general rus, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, survine în contextul producerii unor provocări tot mai dese la granițele Alianței Nord-Atlantice. Săptămâna trecută, trei avioane MiG-31 rusești, echipate cu rachete hipersonice, au încălcat spațiul aerian eston. Mai înainte de asta, 19 drone rusești au pătruns în Polonia, incident descris de oficialii britanici drept „cea mai gravă încălcare a teritoriului NATO de până acum”. Moscova a respins categoric narațiunea occidentală. Și România a raportat intrarea unei drone rusești în spațiul aerian, pe o suprafață de 10 kilometri pătrați și timp de aproape o oră. Ca reacție la toate aceste provocări, Marea Britanie va desfășura avioane RAF Typhoon deasupra Poloniei în cadrul misiunii „Eastern Sentry”. La această misiune participă și forțe aeriene din Franța, Germania, Danemarca și Suedia. Potrivit unor surse guvernamentale de la Londra, avertismentul generalului dezertor ar fi determinat NATO să accelereze pregătirile de apărare, pe fondul temerilor privind o iarnă marcată de tensiuni crescute și de posibile fisuri în unitatea europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce s-ar întâmpla dacă România ar ataca drone rusești pe cerul Ucrainei, așa cum propune Zelenski. Un comandor (r) avertizează: „Rusia se va grăbi să o vadă ca pe un război cu România” RĂZBOI în Ucraina, ziua 1307. Rușii au intrat în Kupiansk, important nod feroviar în regiunea Harkov
Ce s-ar întâmpla dacă România ar ataca drone rusești pe cerul Ucrainei, așa cum propune Zelenski. Un comandor (r) avertizează: Rusia se va grăbi să o vadă ca pe un război cu România”
Sandu Valentin Mateiu – comandor în rezervă și analist militar – a explicat într-un interviu acordat Gândul, ce ar însemna pentru România, în actualul context, colaborarea cu Polonia și Ucraina pentru doborârea dronelor rusești care ajung deasupra Ucrainei. Expertul militar consultat de Gândul a făcut o distincție clară între ceea ce înseamnă să oferi ajutor militar, economic și politic Ucrainei și care pot fi repercusiunile directe cu Rusia, în cazul în care deschizi foc asupra unei drone aflate deasupra teritoriului Ucrainei, adică pe un teren nesigur. Reamintim că propunerea a venit din partea lui Volodimir Zelenski care a subliniat importanța eforturilor comune de apărare, pentru a proteja atât Ucraina, cât și țările vecine. Președintele ucrainean a invocat necesitatea implementării unor măsuri sporite de securitate, în contextul în care, doar în ultima săptămână, drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și României. „NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească” Comandorul (r) a precizat că trebuie să facem o separare clară între Ucraina și Polonia. Analistul militar susține că „NATO nu este în război cu Rusia și nu poate fi în război cu Rusia, pentru că escaladarea poate duce la război nuclear.” Sandu Valentin Mateiu a punctat, în acest context că, dincolo de provocări, NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. „Separăm Polonia de Ucraina. Polonia este aliat în NATO, iar NATO înseamnă o alianță în care unul pentru toți și toți pentru unul. NATO înseamnă, în primul rând, fermitate, dar și echilibru. NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. Asta înseamnă că se vor lua măsuri, dar nu se va merge la situația în care escaladarea nu mai poate fi controlată și în acel moment Putin câștigă, pentru că Putin merge pe instabilitate, escaladare și alte lucruri care îi aduc avantaj. Așadar, Polonia este una, Ucraina este alta. Din start, separăm, indiferent de cauza ucrainenilor care este dreaptă, își apără țara. Indiferent de atitudinea Alianței, respectiv a României. Vă ajutăm, pentru că securitatea Ucrainei este securitatea Europei. Ucraina este în război.” „Politic și militar, polonezii sunt mult mai evoluați ca noi” Sandu Valentin Mateiu a amintit și despre episodul în care Polonia a doborât mai multe drone rusești care au intrat pe teritoriul său, invocând Articolul 4 din Tratatul NATO. Analistul militar a explicat ce-i face pe polonezi să fie o forță, atât din punct de vedere politic, cât și militar. „Polonezii sunt mult mai evoluați decât noi din punct de vedere politic și militar. Militar sunt evoluați, pentru că au fost evoluați politic. Între președintele și premierul Poloniei problema nu se pune cum răspundem sau care este amenințarea. Problema a fost clară, amenințarea este Rusia și răspundem împreună, chiar dacă la alte elemente – cum ar fi Bruxelles sau altceva – au păreri diferite. Polonezii își pot permite pentru că au forța militară, generată de politic, ca să aibă un Articol 3 deosebit – articol care spune întâi îți aperi tu țara, după aia ceri ajutor la NATO – au această capacitate de a reacționa foarte dur.” „F16 nu a fost proiectat să dea jos drone” Comandorul (r) a amintit și faptul că agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a deschis o altă „Cutie a Pandorei” și anume faptul că apararea antiaeriană a NATO sau a oricărei alte țări a fost proiectată să facă față la avioane și la rachete de croazieră. Cu alte cuvinte, amenințărilor din garda veche. Sandu Valentin Mateiu consideră că dronele sunt elemente de luptă noi, precizând că, în acest context, adaptarea devine forța principală pentru orice țară, pusă față-n față cu o astfel de situație. „Adaptarea înseamnă aproape tot, de la abordarea strategică, operativă, tactică. Inclusiv avionul F-16, că tot vorbim despre el, n-a fost proiectat să dea jos dronele. La 400km / h un avion F-16 își pierde portanța, pică.” „Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război” Comandorul (r) a precizat că România trebuie să învețe din experiența militară și din hotărârea polonezilor, mai ales la capitolul cum să ne apărăm împotriva dronelor, punctând că polonezii sunt primii care vor implementa multe aspecte în acest domeniu, devenit emblematic pentru realitatea zilelor noastre. Sandu Valentin Mateiu a dezvăluit însă care este excepția pe care România nu trebuie să o extragă de la polonezi, precizând că în caz contrar, acest lucru ne-ar duce într-un conflict direct cu Rusia. „La ce mă refer? – Polonezii au deschis acel „no fly-zone” – este o zonă de restricție aeriană – aflată la frontiera cu Belarus și Ucraina. Este o primă măsură de apărare poloneză. Radoslaw Sikorski (n.r. – Ministrul de Externe al Poloniei) a ridicat ideea că putem extinde această zonă și pe teritoriul Ucrainei, cu precizarea făcută de el « decât să vânăm dronele pe teritoriul nostru, mai bine le întâmpinăm pe teritoriul Ucrainei când vin spre noi. » În acest moment, această idee nu a primit acceptul statelor NATO, pentru că se intră pe un teren nesigur. „Pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi” A intercepta deasupra Ucrainei dronele, chiar dacă vin spre Polonia, înseamnă a te implica într-un conflict și a doborî dronele Rusiei. Atunci începe o întreagă discuție. Firește, Ucraina este în război. Asta înseamnă că, pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi. Din această perspectivă, putem privi ideea lui Zelenski care propune o cooperare cu Polonia, respectiv care poate fi extinsă în România. Răspunsul trebuie să fie nu. Noi ajutăm Ucraina în cadrul aviației, ca stat vecin, care știe că un stat independent suveran a fost agresat de către Rusia lui Putin. Dar una este să ajuți militar, economic, politic. Ba chiar să dai și informații în cadrul NATO, dar să intervii cinetic, în sensul în care deschizi foc asupra unui drone deasupra teritoriului Ucrainei, înseamnă un teritoriu nesigur, vorbesc în Dreptul internațional, iar Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război.” „Nu avem nevoie de cooperare de genul Polonia – Ucraina” Comandorul (r) a vorbit și despre marele avantaj al României și anume faptul că avem Marea Neagră, ceea ce ne permite detectarea dronelor
Polonia aplică o interdicție de 5 ani unui ucrainean care a survolat o dronă peste centrul Varșoviei
Drona, al cărei model nu a fost dezvăluit, a zburat deasupra mai multor locuri sensibile, inclusiv clădiri guvernamentale și reședința prezidențială, în seara zilei de luni. Ea a fost detectată și doborâtă de poliție, potrivit The Kyiv Independent. Cetățeanul ucrainean a fost reținut la fața locului împreună cu o fată belarusă în vârstă de 17 ani. Ea a fost interogată ca martor și ulterior eliberată, potrivit RMF FM. Bărbatul a fost amendat cu 1.115 dolari și va fi escortat la un punct de control de frontieră pentru a fi expulzat în Ucraina. Agenția de Securitate Internă a Poloniei (ABW) a examinat dispozitivele mobile ale cetățeanului ucrainean pentru a stabili dacă există vreo legătură cu spionajul. Autoritățile nu au găsit dovezi de contact cu serviciile de informații străine. Incidentul cu drona din centrul Varșoviei a avut loc la scurt timp după ce drone rusești ar fi încălcat spațiul aerian polonez într-o încercare de atac asupra aeroportului Rzeszow, un nod critic pentru ajutorul militar occidental acordat Ucrainei. Deși dronele și rachetele rusești au traversat în repetate rânduri teritoriul NATO în timpul atacurilor asupra Ucrainei, 10 septembrie a fost primul caz confirmat în care apărarea poloneză le-a doborât. Moscova a negat orice implicare, Ministerul Apărării rus afirmând că „nu a planificat să lovească” ținte în Polonia, în timp ce însărcinatul cu afaceri al Rusiei la Varșovia a respins acuzațiile.
Polonia cere Uniunii Europene să oprească importurile de petrol rusesc până în 2026
Conducta de petrol Druzhba livrează ţiţei rusesc către Ungaria şi Slovacia, care continuă să cumpere energie din Rusia, după ce alte state membre ale UE au rupt legăturile în urma invaziei la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. Comisia Europeană va propune accelerarea renunţării la importurile de combustibili fosili din Rusia, a anunţat marţi şefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, după o discuţie cu preşedintele american Donald Trump. Blocul comunitar planificase anterior să pună capăt achiziţiilor de petrol şi gaze din Rusia până la 1 ianuarie 2028. Ministrul polonez a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple cu doi ani mai devreme, mai ales în lumina unor evenimente recente, precum pătrunderea unui dron rusesc pe teritoriul Poloniei săptămâna trecută. „Fac apel să conveniţi asupra unui obiectiv comun de eliminare completă a importurilor de ţiţei rusesc până la sfârşitul anului 2026”, a scris Motyka miniştrilor energiei din statele UE. „O asemenea decizie ar consolida coerenţa acţiunilor noastre, ar stabili un orizont de timp clar şi ar demonstra hotărârea noastră de a deveni independenţi de aprovizionarea cu petrol ce implică riscuri politice şi strategice.” UE a impus sancţiuni asupra majorităţii importurilor de petrol rusesc, dar nu şi asupra gazului, din cauza opoziţiei Slovaciei şi Ungariei, care primesc livrări prin conducte ruseşti şi menţin relaţii mai apropiate cu Moscova. Slovacia şi Ungaria şi-au apărat achiziţiile, argumentând că alternativele sunt mai costisitoare, de exemplu taxele de tranzit pentru petrolul transportat prin Croaţia. Ministrul slovac al economiei, Denisa Sakova, a declarat miercuri că a discutat apelul de a opri livrările ruseşti cu secretarul american pentru energie, Chris Wright, în această săptămână şi a explicat că Slovacia are nevoie de condiţii pentru diversificarea aprovizionării, astfel încât să nu îşi afecteze economia sau industria. „Diversificăm aprovizionarea cu gaze şi dorim să diversificăm şi în viitor. Dar trebuie să ne bazăm pe capacităţile de transport din alte rute”, a spus ea, adăugând că situaţia este aceeaşi şi în privinţa petrolului, ceea ce lasă Slovacia „la mila” altor state. Adjunctul lui Motyka şi principalul responsabil pentru securitatea energetică a Poloniei, Wojciech Wrochna, a afirmat că gazul natural lichefiat din SUA, transportat prin Polonia, ar putea contribui la eliminarea gazului rusesc din Europa. „Am avut ieri o întâlnire foarte bună cu secretarul american pentru energie, Chris Wright. Gazul american care curge spre sud prin Polonia ar putea contribui la eliminarea gazului rusesc”, a declarat Wrochna reporterilor. Compania poloneză Orlen (PKN.WA) a început în această primăvară să livreze gaz american Ucrainei pentru a ajuta Kievul să-şi refacă stocurile înainte de iarnă. Slovacia rămâne dependentă de importurile ruseşti şi nu a folosit conexiunea de gaze cu Polonia pentru a-şi asigura surse alternative.
Premierul Poloniei anunță că a fost neutralizată o dronă care zbura deasupra clădirilor guvernamentale
Premierul polonez, Donald Tusk, a anunțat luni seara că serviciile de protecție din Polonia au neutralizat o dronă care zbura deasupra clădirilor guvernamentale. Donald Tusk a făcut anunțul pe platforma X. El a spus că doi străini au fost reținuți. „Cu puțin timp în urmă, Serviciul de Protecție al Statului a neutralizat o dronă care zbura deasupra clădirilor guvernamentale (Parkowa) și Belweder. Doi cetățeni belaruși au fost reținuți. Poliția investighează circumstanțele incidentului”, a transmis Donald Tusk pe X. Președintele României, Nicușor Dan, a avut o reacție imediat după aflarea incidentului din Polonia. El a început prin a spune că „românii sunt în siguranță. „Incidentul cel mai important de securitate a fost cu cele 19 drone de acum câteva zile. Pentru că pentru ele este dovedit faptul că au venit din Federația Rusă. Deci ele sunt rusești și în mod deliberat au survolat teritoriul polonez. Deci, ăsta este lucrul cel mai important, la care, din nou, reacția NATO a fost foarte, foarte fermă: faptul că, din nou, ele au fost doborâte de unele dintre forțele olandeze care colaborau cu forțele poloneze acolo deasupra teritoriului polonez, faptul că NATO s-a reunit a doua zi, faptul că NATO a spus că va consolida apărarea antiaeriană în Flancul Estic înseamnă că există determinare în rândul tuturor partenerilor noștri de a apăra, cum a spus Secretarul General al NATO, fiecare centimetru din teritoriu NATO”, a spus Nicușor Dan, la Antena 3 CNN. Incidentul din Polonia de astăzi are loc la câteva zile după ce mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian al Poloniei și au fost doborâte. A fost pentru prima dată când un stat NATO a neutralizat drone rusești pe propriul teritoriu. La momentul respectiv, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia este cel mai aproape de intrarea într-un conflict armat de la cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, după incidentul de săptămâna trecută, Varșovia a solicitat invocarea Articolului 4 al NATO și că țara are nevoie de mai multă solidaritate.