Un profesor s-a supus unui experiment de longevitate. Acum pare cu 15 ani mai tânăr
Un nou studiu făcut de Yong Loo Lin School of Medicine din Singapore a pus sub semnul întrebării modul nostru de a gândi despre sănătate și longevitate. Condus de profesorul Dean Ho, directorul Institutului de Medicină Digitală (WisDM) din cadrul NUS Medicine, studiul a adoptat o abordare neobișnuită, întrucât Ho a fost singurul subiect al cercetării, notează IL Messaggero. „Delta” – acesta este numele studiului condus de echipa profesorului Ho – a fost conceput în jurul ideii că fiecare persoană are propriul nivel biologic de bază, care poate varia în funcție de anumiți factori (vârstă, stres, somn, alimentație, exerciții fizice) odată cu trecerea timpului. Pentru a examina aceste schimbări, echipa a introdus o serie de intervenții asupra stilului de viață al lui Ho, printre care perioade de post de aproximativ 20 de ore pe zi, 90 de minute de antrenament fizic și o alimentație axată pe o dietă bazată pe legume, semințe și proteine, monitorizând în timp real răspunsul biologic al profesorului. A vrut să afle cum poate încetini îmbătrânirea și s-a oferit singur ca subiect. Rezultatul este surprinzător „Am început acest studiu pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă între două vizite de control, pe care majoritatea oamenilor le consideră un indicator al stării lor de sănătate. Știm că oamenii sunt diferiți unii de alții, dar suntem diferiți chiar și față de noi înșine de-a lungul timpului. Fiecare are propriul DELTA: un ansamblu unic și în continuă evoluție care reflectă faptul că sănătatea este o poveste, nu un moment”, explică Ho. Unul dintre cele mai interesante rezultate obținute în cadrul studiului se referă la flexibilitatea metabolică, respectiv capacitatea organismului de a arde mai puțină glucoză și mai multe grăsimi în perioadele de post. Pe parcursul monitorizării, timpul necesar lui Ho pentru a face această schimbare a scăzut de la peste 24 de ore la aproximativ 16,5 ore. Un alt rezultat se referă la vârsta biologică. Folosind datele fiziologice și metabolice colectate, sistemul de inteligență artificială dezvoltat de grup a estimat pentru Ho o vârstă biologică de aproximativ 32 de ani, față de vârsta sa reală de 47 de ani. Au fost observate, de asemenea, schimbări semnificative pozitive în funcția inimii. Un profesor s-a supus unui experiment de longevitate. AI spune că organismul său este cu 15 ani mai „tânăr” De asemenea, a fost deosebit de evidentă îmbunătățirea somnului. Anterior, Ho tindea să se culce după miezul nopții și dormea aproximativ cinci ore pe noapte. În timpul protocolului, ora de culcare a fost devansată spre ora 21, iar durata zonulae a ajuns la aproape opt ore, cu o creștere a somnului profund. Chiar și microbiomul intestinal a prezentat modificări. Autorii raportează, de asemenea, o reziliență bună a mai multor biomarkeri cardiometabolici și inflamatori supuși stresului provocat de post, printre care ApoB, ApoA, raportul ApoB/ApoA, homocisteina și hs-CRP. „DELTA reprezintă o schimbare de direcție către o știință a longevității bazată pe funcționalitate, care măsoară reziliența fiziologică în loc să se bazeze pe date statice. Sperăm că această lucrare nu numai că va contribui la redefinirea conceptului de îmbătrânire sănătoasă, ci va evidenția și rolul tot mai important al Singapore ca pionier în viitorul cercetării personalizate privind longevitatea”, a adăugat Ho.
Postul intermitent este sau nu mai eficient decât dietele? Ce arată datele unui nou studiu
Postul intermitent nu este mai eficient decât dietele convenționale pentru a scădea în greutate, potrivit unei analize ample a dovezilor științifice. La baza acestei noi constatări s-au aflat 22 de studii din întreaga lume, incluzând 1.995 de participanți din America de Nord, Europa, China, Australia și America de Sud. Studiile au examinat mai multe forme de post intermitent, inclusiv postul în zile alternate, postul periodic și alimentația cu restricții de timp. Majoritatea studiilor au urmărit participanții timp de până la 12 luni, notează Medical Xpress. Datele analizate arată că persoanele supraponderale sau obeze au slăbit la fel de mult urmând sfaturile alimentare tradiționale, ca și atunci când au încercat postul intermitent. „Postul intermitent nu este o soluție miraculoasă, dar poate fi una dintre mai multe opțiuni pentru controlul greutății. Postul intermitent produce probabil rezultate similare cu abordările dietetice tradiționale pentru pierderea în greutate. Nu pare clar mai bun, dar nici mai rău”, a declarat dr. Luis Garegnani, autorul principal, potrivit The Guardian. Obezitatea, una dintre cauzele principale de deces în țările cu venituri ridicate De asemenea, exceptând beneficiile minime pentru pierderea în greutate, cercetătorii nu au găsit alte dovezi solide referitor la faptul că postul intermitent îmbunătățește calitatea vieții oamenilor mai mult decât alte diete. Rezultatele studiului pot oferi anumite indicii, însă cercetătorii subliniază că acestea nu pot extrapolate la întreaga populație, întruât pot varia în funcție de sex, vârstă, origine etnică sau stare de sănătate. Obezitatea a devenit una dintre principalele cauze de deces în țările cu venituri ridicate. În 2022, 2,5 miliarde de adulți erau supraponderali. Dintre aceștia, 890 de milioane sufereau de obezitate.
Este sau nu sănătos postul intermitent? Dragoș Pătraru a spus adevărul despre fasting
Este sau nu sănătos postul intermitent? Dragoș Pătraru a spus adevărul despre fasting! Dragoș Pătraru a spus adevărul despre fasting, metoda „la modă” de slăbit. „O masă pe zi, nu recomand, pentru că îi este imposibil corpului să asimileze dintr-o singură masă toți nutrienții de care are nevoie, e greu și din două mese. Așa că sfatul meu este să porniți cu un interval de hrănire de 12 ore. Dacă vă e bine și funcționează pentru voi, rămâneți aici sau încercați să reduceți intervalul. Eu sunt cu intervalul ăsta la 8 ore, cu prima masă la 10-11, ultima la 18-19 și mă simt EXCELENT. Mai strecor și câte 24 de ore când nu mănânc , în unele perioade, dar fac asta destul de rar, pentru că nu simt că-mi priește neapărat”, a explicat Dragoș Pătraru. Ce este fasting-ul. Sfatul medicului Postul intermitent are reputația de a ajuta la slăbire, a explicat dr. Georgiana Bernea, pentru csid.ro. Poate reduce factorii de risc pentru boli precum diabet zaharat, afecțiuni cardiovasculare și chiar maladii precum cancerul. Totodată, ar asigura o scădere în greutate de 3-8% în 3-24 de săptămâni. Are însă și efecte secundare: cum gestionăm senzația de foame? Apare senzația de oboseală, lipsa de energie, dureri de cap, constipație, balonare, deshidratare. Dacă postul intermitent devine un stil de viață, corpul nostru se adaptează la acest plan alimentar. Personalități internaționale precum Jack Dorsey, Jennifer Aniston, Chris Pratt, Kourtney Kardashian, Molly Sims, Vanessa Hudgens, Kate Walsh, Moby și Jimmy Kimmel au optat pentru un stil de viață dictat de fasting. Oana Roman, despre postul intermitent: „Nu există o oră bătută în cuie” Printre vedetele din România care au adoptat postul intermitent se numără Oana Roman, Simona Pătruleasa și Alina Pușcaș. „Dacă ții postul intermitent, trebuie să calculezi numărul de ore. Nu există o oră bătută în cuie, ideea este să existe un interval de 16 ore între ultima masă din zi și prima masă de a doua zi. În principal, în majoritatea zilelor, eu mănânc seara cel târziu la ora 21.00 și a doua zi în jur de ora 13.00, dar nu e bătut în cuie. Sunt trei componente care m-au ajutat să slăbesc: procedurile de remodelare corporală, dieta și ceaiul. În cele 8 sau 6 ore în care poți să mănânci, ai voie orice, dar nu oricât. Eu în aceste 16 ore beau cafea, apă și ceai, care mă ajută să nu-mi fie foame și să am energie, mi se potrivește foarte bine. Fac cure de 3 luni cu acest ceai și apoi pauză. Singura problemă pe care o mai am din când în când este tranzitul intestinal. Riști să fii constipat o perioadă mai lungă, dar se rezolvă cu ceai n-am luat niciodată laxative. Un ceai care îți reglează tranzitul în mod natural. În rest nu am avut probleme. Am dat vreo 20 de kilograme, dar am slăbit mult în centimetri datorită procedurilor pe care le-am făcut”, spunea Oana Roman în cadrul unui post de televiziune, potrivit cancan.ro. Citește și: Postul intermitent, un pericol pentru sănătate? Ce spun cercetătorii americani Postul intermitent – beneficii pentru SĂNĂTATE. Medic: „Ajută la regenerarea stomacului și poți scăpa de ficatul gras” Dr. Mihai Niculescu a vorbit cu Adrian Artene despre RISCURILE postului intermitent sau al celui negru: „Pentru unii sunt extreme, pentru alții nu”
Studiu: Dieta cu puțini carbohidrați oferă beneficii metabolice similare postului intermitent
Oamenii de știință au examinat adulți cu vârste cuprinse între 20 și 65 de ani, clasificați ca având kilograme în plus sau obezitate. Participanții au urmat trei planuri alimentare diferite pe parcursul unei singure zile: o dietă standard cu niveluri tipice de carbohidrați, o dietă săracă în carbohidrați cu un aport caloric normal și o dietă săracă în carbohidrați cu restricție calorică semnificativă. Rezultatele au arătat că ambele diete cu conținut redus de carbohidrați, indiferent de reducerea caloriilor, au dus la îmbunătățiri ale markerilor metabolici ai participanților și la o mai bună gestionare a unei mese bogate în grăsimi, inclusiv niveluri reduse de trigliceride – un tip de grăsime din sânge care poate duce la boli de inimă – și o trecere spre arderea grăsimilor pentru energie. „Am descoperit că, prin simpla restricționare a carbohidraților, fără a suporta restricții calorice extreme, putem obține efectele metabolice asociate cu postul pe termen scurt. Acest lucru sugerează că reducerea periodică a aportului de carbohidrați ar putea fi o modalitate mai accesibilă și sustenabilă pentru oameni de a-și gestiona și îmbunătăți sănătatea metabolică”, a explicat Dr. Adam Collins, coautor al studiului și profesor asociat de nutriție la Universitatea Surrey. Studiul, publicat în European Journal of Nutrition, a evidențiat, de asemenea, că, deși participanții au experimentat o creștere a senzației de foame în zilele cu conținut scăzut de carbohidrați, aceasta nu s-a tradus printr-un aport alimentar crescut în următoarele două zile. Acest lucru sugerează că organismul se poate adapta la aportul redus de carbohidrați, făcând potențial mai ușoară aderarea la această dietă pe termen lung. „Această cercetare oferă o perspectivă nouă și promițătoare asupra intervențiilor dietetice pentru sănătatea metabolică și ar putea avea un impact asupra gestionării afecțiunilor precum diabetul de tip 2, bolile de inimă și obezitatea”, a adăugat Dr. Collins.