Cum să reduci praful din casă. Metode simple care pot deveni eficiente
Praful se strânge la ordinea zilei peste tot și dorești să găsești soluții prin care să menții casa cât mai curată? Există câteva metode simple care pot deveni eficiente în gospodărie. Pulberea fină și particulele microscopice se pot răspândi constant și repede, iar specialiștii trag un semnal de alarmă clar: pot provoca alergii. Iată mai jos câteva soluții. Prezența prafului pe obiectele din casă poate să aibă un impact direct asupra sănătății. De aceea, specialiștii trag un semnal de alarmă și vorbesc despre situațiile neplăcute care pot apărea în cazul în care curățenia nu este menținută în locuință. Este drept că praful, această pulbere fină cu particule microscopice, se răspândește rapid prin casă, însă există câteva metode simple care pot să îl diminueze. Cum diminuezi praful din casă Praful poate proveni din mai multe surse. Hainele, covoarele, părul, sporii de mucegai, precum și în urma gătitului sau atunci când ții geamul deschis ca să aerisești. Scuturarea lenjeriei de pat, a pernelor sau chiar și a altor obiecte reprezintă un alt mod prin care este „activat” praful. Particulele se ridică în aer și circulă. Praful, un „inamic” la casa omului / Sursă foto: Shutterstock Altfel, există și spații care devenit „magnet” pentru praf: sub canapele, sub pat sau în spațiile foarte mici în care accesul este dificil. Specialiștii susțin că există câteva metode care pot ajuta la reducerea prafului din casă. Printre acestea se numără aspiratoarele care au filtre HEPA. De asemenea, aceștia recomandă ca textilele din casă să fie spălate periodic (draperii, perdele, huse etc), iar lenjeria de pat să fie schimbată des. Pentru a limita ridicarea prafului în aer, ar fi ideal să se mențină umiditatea între 40% și 60%, arată BZI. Totodată, ar fi ideal ca locuința să nu fie supraîncărcată cu obiecte decorative (acestea mențin praful, de obicei), iar sistemele de ventilație să fie curățate corespunzător. Frunzele plantelor strâng praf / sursă foto: Shutterstock Autorul recomandă: Ieftin, sigur și eficient. Cum poți verifica calitatea antigelului cu un produs de doi lei Trucul care te ajută să scapi de mirosul neplăcut din frigider. Poate ajuta și la menținerea proaspătă a fructelor și legumelor Îndepărtează grăsimea de pe dulapurile de bucătărie, cu ajutorul unui TRUC simplu. Succesul e garantat și rezultatul final minunat Cum să faci ca mirosul de balsam să persiste mai mult pe rufe. Cele mai simple trucuri Ce truc alimentar te ajută să slăbești fără niciun efort Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock
Cocktail toxic. Aproape 200 de pesticide descoperite în praful din locuințele europene
Cercetarea, cea mai vastă de acest tip făcută până în prezent, a analizat probe de praf colectate în 2021 din locuințe din zece țări europene. Rezultatele preliminare arată că peste 40% dintre pesticidele identificate sunt asociate cu efecte extrem de toxice, inclusiv cancer și perturbări ale sistemului hormonal uman, conform The Guardian. Numărul pesticidelor detectate în fiecare locuință a variat între 25 și 121, cu concentrații semnificativ mai ridicate în casele fermierilor. Deși nivelurile individuale ale acestor substanțe erau reduse, „cocktailul toxic” format din zeci de substanțe chimice diferite ar putea avea un impact devastator asupra sănătății. Ce arată studiile epidemiologice „Avem numeroase studii epidemiologice care demonstrează că diverse boli sunt asociate cu amestecuri de pesticide”, a explicat profesorul Paul Scheepers de la Institutul Radboud pentru Științe Biologice și de Mediu. Un aspect îngrijorător al studiului este descoperirea persistenței DDT-ului în mediu, deși acest pesticid a fost interzis în unele țări încă din 1972. Acest fapt subliniază caracterul persistent al anumitor substanțe chimice, care continuă să circule în mediu și să se acumuleze în lanțul alimentar decenii după interzicerea lor. „Produse precum DDT, interzise de mult timp, sunt atât de persistente încât se acumulează în mediu și circulă constant. Acum avem aceeași problemă cu substanțele perfluoroalchilate (PFAS)”, a adăugat Scheepers, referindu-se la așa-numitele „substanțe chimice eterne” care nu se degradează în mediu. Cercetătorii explică multiple surse de contaminare a locuințelor: încălțămintea care transportă reziduuri din exterior, animalele de companie care colectează contaminanți, produsele de consum și tratamentele împotriva puricilor și căpușelor pentru animale. Studiul evidențiază necesitatea ca autoritățile de reglementare să evalueze riscurile prezentate de pesticide nu doar individual, ci și atunci când acestea interacționează cu alte substanțe chimice, inclusiv cu cele deja prezente în mediu. Abordarea ar trebui aplicată atât substanțelor deja utilizate, cât și celor care urmează să fie aprobate. Cercetătorii sugerează că evaluările de risc pentru pesticidele mai noi ar trebui să ia în considerare și posibilele interacțiuni cu substanțele mai vechi, precum DDT, care persistă în mediu în ciuda interzicerii lor de decenii.