Șefa Curții Supreme, Lia Savonea, îl pune la zid pe Ilie Bolojan: două teme în care a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției
Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților: „Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare. Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă. Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților. S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea. Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete: „Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală. Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil. Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale. Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu. O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”. Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA: „Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept. Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate. Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.
Ilie Bolojan admite care sunt greșelile făcute în timpul guvernării: N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să stau de vorbă cu ei”
Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a vorbit vineri, la HotSpot, despre dificultățile din timpul guvernării și presiunile din interiorul administrației. Acesta a recunoscut că au existat greșeli și decizii care au provocat nemulțumiri, însă susține că executivul a încercat să guverneze „cu respect” și fără promisiuni imposibil de susținut. Ilie Bolojan a afirmat că nu se consideră un „salvator”, însă a declarat că oamenii care conduc au un rol extrem de important atunci când există o perioadă dificilă pentru țară. „Deci n-am niciun fel de tendință de salvator, dar că ne place, că nu ne place, întotdeauna oamenii vor conta”, a declarat acesta. Bolojan admite greșeli în guvernare Premierul interimar a explicat că multe dintre măsurile adoptate în timpul guvernării sale au fost luate într-un ritm alert, sub presiune și în condiții dificile. „Să știți că atunci când guvernezi și trebuie să o faci cu rapiditate, în tensiune, în situații în care cei care sunt lângă tine în loc să te ajute te torpilează, nu e ușor și inevitabil poți să faci greșeli”, a spus Ilie Bolojan. Acesta a oferit drept exemplu modificările privind impozitele pe proprietate, despre care spune că au fost corecte ca principiu, dar aplicate prea brusc în unele cazuri. „Am venit cu aducerea impozitelor pe proprietate la o valoare apropiată de cea de piață. A fost o măsură corectă. Dar pe de o parte am crescut valoarea bazei de impozitare în același timp cu anularea unor excepții. Și la clădirile vechi, de exemplu, de peste 50 de ani sau de peste 100 de ani, ambele efecte s-au cumulat și creșterea a fost prea mare”, a explicat premierul. „Era bine să facem asta, să facem analiza în detaliu. Dar am fost contestați la Curtea Constituțională, a apărut pe final de an și sigur că s-a creat un val de nemulțumire pe bună dreptate”, a afirmat Bolojan. Măsuri împotriva evaziunii și problemele birocratice Totodată, Ilie Bolojan a vorbit și despre măsurile luate pentru combaterea evaziunii fiscale, în special în domeniul combustibililor și al insolvențelor. „Am intervenit, de exemplu, pe componenta de insolvențe, pe tot felul de limitări de eșanuare. Dar ce am făcut? Am continuat digitalizarea”, a declarat acesta. În același timp, premierul interimar a spus că unele măsuri de digitalizare ar putea crea probleme suplimentare pentru oamenii cu afaceri mici. „Chiar acum ar urma să intre în vigoare, de exemplu, extinderea sistemului e-factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice care au diferite business-uri mici. Or, asta înseamnă, de exemplu, o birocație suplimentară și am primit deja sesizări pe tema asta”, a spus premierul. Acesta a spus că își propune să discute cu Ministerul Finanțelor pentru a verifica dacă măsura este cu adevărat eficientă. „Mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanțe să vedem dacă această măsură este, într-adevăr, necesară, dacă combate, într-adevăr, evaziunea sau dacă doar e o formă de birocație în plus”, a precizat el. „S-a mers cu frâna de mână trasă” Ilie Bolojan a mai declarat că executivul ar fi putut merge mai departe cu reducerea cheltuielilor și desființarea unor instituții, însă reformele au avansat mai lent decât și-ar fi dorit. „Puteam face mult mai mult în materie de reduceri de cheltuieli, de desființări de instituții, dar s-a mers cu frâna de mână trasă”, a afirmat premierul interimar. Totodată, acesta a spus că presiunea funcției de premier pe care a ocupat-o în ultimele luni l-a ținut departe de contactul direct cu oamenii. „N-am fost în contact cu oamenii. N-am reușit să mă duc de multe ori în țară, să stau de vorbă cu ei, pentru că presiunile pe această poziție sunt imense, de dimineața până seara”, a explicat Bolojan. „Am căutat să nu ne batem joc de banul public” Premierul interimar a susținut, de asemenea, că una dintre cele mai importante concluzii ale acestei perioade tensionate este faptul că oamenii au văzut un alt stil de guvernare. „Un lucru important care rămâne după această guvernare este faptul că mulți români au văzut că se poate guverna și altfel”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a declarat că executivul a încercat să impună reguli și să evite promisiunile nerealiste. „Am căutat să nu ne batem joc de banul public, am căutat să stabilim reguli, foarte important asta, să stabilești reguli pe care trebuie să le respecte cu toți, inclusiv noi cei care suntem în guvernare. Am căutat să guvernăm cu respect, fără aroganțe și să ținem cont totuși de situația în care suntem fără a crea așteptări, fără să le spunem oamenilor lucruri care nu pot fi acoperite de bugetul de stat și respectându-i prin tot ceea ce am făcut”, a spus premierul interimar.
Ilie Bolojan, mesaj de Ziua Independenței Naționale: Independența câștigată atunci ne obligă astăzi la responsabilitate
UPDATE Mesajul președintelui Senatului Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis duminică un mesaj cu ocazia Zilei Independenței României. „Semnificația zilei de 10 Mai, independența României, ar trebui să fie nu doar o moștenire istorică, ci un angajament continuu.” „Independența și statalitatea constituie fundamentul pe care clădim astăzi națiunea română și instituțiile publice. Avem datoria de a onora aceste momente prin responsabilitate, profesionalism și respect față de reperele care ne definesc ca națiune suverană.” „Independența României, acest act curajos, a reprezentat culminarea unui îndelungat proces istoric și a unor aspirații naționale care au animat generații întregi de români. Nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor din acei ani de înlăturare a suzeranității otomane. Nu trebuie să uităm asta. Viitorul se clădește azi, dar din stropi importanți de istorie”, a transmis acesta. În același context, Senatul României a transmis că Ziua de 10 Mai are o semnificație multiplă în istoria statului român modern, pentru că marchează trei momente esențiale. „1866: Carol I de Hohenzollern ajunge la București; 1877: Carol I semnează proclamația de independență; 1881: România este proclamată Regat, iar Carol I a fost încoronat Rege.” Știrea inițială Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis duminică un mesaj cu ocazia Zilei Independenței Naționale a României, spunând că principala provocare este îmbunătățirea funcționării instituțiilor și a administrației, astfel încât acestea să fie eficiente și corecte pentru toți cetățenii. „Independenţa câştigată atunci ne obligă astăzi la responsabilitate”, a afirmat acesta. „10 Mai – Ziua Independenţei Naţionale a României! Este data la care România a făcut un pas decisiv: şi-a asumat, fără echivoc, statutul de stat independent”, a scris Ilie Bolojan pe Facebook. El a amintit că, în 1877, prin curajul și viziunea unor lideri precum Mihail Kogălniceanu și Carol I, România și-a proclamat independența și a dovedit pe câmpul de luptă că libertatea trebuie câștigată și apărată. „Atunci au fost puse bazele unui stat modern şi funcţional. Astăzi, provocarea este o funcţionare mai bună a instituţiilor şi a administraţiei, eficientă şi corectă pentru toţi cetăţenii săi. România are nevoie de reforme profunde în administraţie, economie şi servicii publice. Independenţa câştigată atunci ne obligă astăzi la responsabilitate şi la continuarea modernizării statului, prin instituţii solide, reducerea risipei şi recâştigarea încrederii cetăţenilor”, a adăugat Ilie Bolojan. Acesta a mai declarat că, la fel cum prima generație de lideri ai României moderne a schimbat destinul țării, „şi noi avem datoria să ducem România mai departe, prin muncă, seriozitate şi decizii corecte”. „Dumnezeu să aibă în pază ţara noastră! La mulţi ani, România!”, a transmis Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a vizitat Centrala Termoelectrică de la Iernut. Proiectul are termen de finalizare până la sfârșitul anului/Mesajul premierului interimar
UPDATE: Mesajul lui Ilie Bolojan Ilie Bolojan a declarat, în urma vizitei sale la Centrala Termoelectrică de la Iernut, că va „sprijini adoptarea unui memorandum care să simplifice relațiile cu subcontractorii pentru terminarea lucrărilor”. Pentru reducerea prețului la energia pentru locuințe și firme, premierul interimar a precizat că „trebuie să creștem producția de energie în bandă (pe gaz, hidro și nuclear), să stocăm pe baterii mai mult, să deblocăm accesul la rețelele electrice și să limităm acțiunile speculative pe piața de energie”, măsuri care au făcut parte din prioritățile sale în lunile trecute. Bolojan a adăugat că peste 95% din lucrări sunt finalizate și că s-a semnat contractul cu General Electric, producătorul celor patru grupuri energetice ale centralei, pentru pornirea acestora. „Este o centrală de 430 MW, importantă atât prin capacitatea sa, cât și prin amplasament, în zona centrală a țării, unde există un deficit de energie și e nevoie de echilibrarea sistemului”, a mai precizat Bolojan. Premierul interimar a menționat că ritmul lucrărilor va crește în perioada următoare, iar finalizarea investiției va contribui la creșterea producției de energie în bandă și la stabilitatea sistemului energetic național. Știrea inițială: Premierul interimar Ilie Bolojan s-a aflat, sâmbătă, la Centrala Termoelectrică de la Iernut, care este un proiect de investiții preluat de Societatea Romgaz. Proiectul, denumit „Dezvoltarea CTE IERNUT prin construcția unei centrale termoelectrice de 430 MW, cu ciclu combinat cu turbine cu gaze”, are termen de finalizare data de 31 decembrie 2026 și reprezintă o investiție de aproximativ 269 de milioane de euro, fără TVA. Investiția, inițiată în urmă cu zece ani Investiția a început în anul 2016, însă finalizarea sa a fost întârziată din cauza rezilierii contractelor constructorilor, care, anterior, și-au asumat proiectul. Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA a preluat controlul unic direct asupra unor active ale SC ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI SA – Sucursala Electrocentrale Mureş și și-a asumat finalizarea proiectului până la finalul acestui an. Finalizarea investiției de la Iernut reprezintă o prioritate, având în vedere nevoia de a asigura necesarul de energie pentru consumatorii casnici și industriali la nivel național, cu efect asupra reducerii prețului la energie. În aceeași zi, premierul interimar a vizitat și Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș.