Etichetă: presa

Presa internațională analizează șansele Guvernului Veștea. De unde ar putea primi suport politic premierul nominalizat

Presa americană, agenția Reuters și Eurasia Group, cea mai mare companie mondială de consultanță și analiză a riscului politic, analizează șansele lui Adrian Veștea de a forma un guvern stabil, după ce a fost desemnat premier de către președintele Nicușor Dan. Conform analiștilor, una din condițiile care ar face posibilă instalarea executivului Veștea ar fi aportul consistent al dizidenților liberali. Eurasia Group, cea mai mare companie la nivel mondial de consultanță și analiză a riscului politic, analizează șansele lui Adrian Veștea de a deveni premier al României, după ce a fost desemnat pentru această poziție de către președintele Nicușor Dan, preia Mediafax. „Exploatarea diviziunilor existente în cadrul partidelor centriste” „Perspectivele lui Vestea depind de capacitatea sa de a exploata diviziunile existente în cadrul partidelor centriste”, a declarat Eurasia Group într-o notă, citată de agenția Reuters. „Dacă suficienți disidenți… ies din rânduri, Veștea ar putea forma un guvern majoritar – sau un guvern minoritar funcțional.” Fondată în 1998 de către politologul și expertul în geopolitică Ian Bremmer, Eurasia Group este compania care ajută investitorii și factorii de decizie să înțeleagă cum evoluțiile politice globale influențează piețele financiare și oportunitățile de afaceri. „Criza politică de la București pune în pericol eforturile României” Presa americană relatează evenimentele politice de la București, refuzul PNL – Ilie Bolojan dar și al UDMR de a-l susține pe Adrian Veștea. „Criza politică prelungită pune în pericol eforturile de reducere și mai mult a celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, accesul la miliarde de fonduri UE și îmbunătățirea ratingurilor suverane„, susține Reuters. Agenția vorbește despre eforturile președintelui Nicușor Dan de a contura un guvern pro-occidental pentru a realiza reforme și a menține departe de putere de extremă dreaptă, care conduce în sondajele de opinie. Recomandarea autorului: Noi nume vehiculate în Cabinetul Veștea. Ce miniștri s-ar putea reîntoarce la vechile funcții și ce pretenții ar avea UDMR – SURSE

Șeful New York Times atacă dur industria IA: Inteligența Artificială își construiește imperiul pe un furt fără precedent de proprietate intelectuală

Editorul publicației The New York Times, A.G. Sulzberger, a lansat unul dintre cele mai dure atacuri de până acum la adresa marilor companii de Inteligență Artificială, acuzându-le că-și construiesc produsele pe baza unui „furt fără precedent de proprietate intelectuală” și că pun în pericol însăși existența jurnalismului profesionist, potrivit reutersinstitute. politics.ox.ac.uk. În discursul susținut la Congresul Mondial WAN-IFRA (World Association of News Publishers), Sulzberger a avertizat că profesia jurnalistică a fost „prea tăcută, prea pasivă și prea fragmentată” în fața abuzurilor comise de companiile care dezvoltă modele de IA. În opinia sa, problema nu este tehnologia în sine, ci modul în care aceasta este construită și exploatată. „Păcatul originar” al IA Sulzberger susține că produsele actuale de IA au la bază un act fundamental de însușire ilegală a muncii altora. „Companiile tehnologice jefuiesc site-urile de știri fără permisiune și fără compensații. Reambalează aceste bunuri furate ca fiind ale lor și redirecționează publicul și veniturile care altfel ar merge către organizațiile care au produs conținutul”. „Au folosit conținut de presă, literatură, film, fotografie, teatru, etc., fără a obține acordul creatorilor” Potrivit editorului New York Times, marile firme din domeniu au construit modele de IA folosind milioane de articole, cărți, fotografii, filme și alte opere protejate de drepturi de autor, fără a obține acordul creatorilor. El respinge argumentele companiilor care susțin că folosirea materialelor reprezintă „utilizare loială” sau că este necesară pentru progresul tehnologic. În opinia sa, dacă firmele de IA pot investi sute de miliarde de dolari în centre de date și infrastructură, atunci pot plăti și pentru conținutul care le alimentează produsele. De ce jurnalismul profesionist este atât de valoros pentru IA Una dintre ideile centrale ale discursului este că modelele de IA depind într-o măsură uriașă de jurnalismul profesionist. Sulzberger explică faptul că orice model IA este construit din patru ingrediente esențiale: talentul inginerilor, puterea de calcul, energia și datele. Doar ultimul ingredient – conținutul creat de alții – este preluat adesea fără plată. El atrage atenția că termenul „date” ascunde adevărata natură a acestor resurse. „Datele” nu sunt simple cifre. Sunt cărți, muzică, filme și articole de presă. Sunt produse ale muncii intelectuale și creative. Un singur exemplu de muncă furată de IA Sulzberger amintește că doar în 2025 The New York Times a publicat aproape jumătate de milion de materiale jurnalistice, realizate cu un cost de peste două miliarde de dolari. Publicația a avut jurnaliști în toate cele 50 de state americane și în 155 de țări, inclusiv peste 70 de reporteri și colaboratori în Ucraina. Acest jurnalism este valoros pentru modelele IA tocmai pentru că este verificat, editat, documentat și produs de profesioniști. „Ești ceea ce mănânci”, spune Sulzberger, parafrazând o observație a unui inginer OpenAI, care recunoștea că succesul modelelor depinde în primul rând de calitatea seturilor de date utilizate la antrenare. De ce a dat în judecată OpenAI Sulzberger justifică procesul intentat de The New York Times împotriva OpenAI, Microsoft și ulterior Perplexity. El susține că aceste companii au încălcat în mod repetat drepturile de autor ale publicației și că această practică amenință viitorul jurnalismului independent. Procesul durează deja de peste doi ani și jumătate și a costat peste 20 de milioane de dolari, ceea ce explică de ce multe redacții mai mici nu își permit să se apere în instanță. O amenințare mai gravă decât rețelele sociale Sulzberger consideră că revoluția IA poate provoca daune mai mari decât cele produse de internet, smartphone-uri și rețele sociale. În ultimele două decenii, Statele Unite au pierdut aproximativ 75% dintre jurnaliști și peste 3.000 de ziare. Multe comunități au rămas fără reporteri locali care să urmărească activitatea autorităților sau să informeze cetățenii. Acum, avertizează el, Inteligența Artificială nu doar distribuie conținutul altora, ci îl înlocuiește. Motoarele de căutare și chatboturile răspund direct la întrebări folosind informațiile preluate de la publicații, fără a mai trimite utilizatorii către sursa originală. Rezultatul este o scădere dramatică a traficului către site-urile de știri și, implicit, a veniturilor acestora. Potrivit datelor citate de Sulzberger, marile publicații monitorizate de Comscore (compania americană care măsoară consumul de media) au pierdut în medie peste 45% din trafic în ultimii ani. Problema adevărului Un alt capitol important al discursului privește fiabilitatea informațiilor generate de AI. Sulzberger afirmă că modelele actuale nu produc jurnalism și nu pot înlocui activitatea reporterilor. „Reporterii sunt cei care îmbogățesc arhiva publică cu informații necunoscute anterior”, spune el. Faptele noi, documentele secrete, mărturiile directe și investigațiile nu sunt create de chatboți, ci de jurnaliști. Mai mult, studiile citate de editorul New York Times arată că asistenții IA denaturează frecvent știrile și oferă răspunsuri eronate. Spre deosebire de organizațiile de presă, companiile de IA nu au mecanisme clare de corectare și nu își asumă responsabilitatea pentru greșeli. El observă și o contradicție: firmele promovează produsele ca fiind utile și inteligente, dar evită să garanteze că informațiile furnizate sunt corecte. Unele dintre ele avertizează explicit utilizatorii să nu se bazeze pe răspunsurile oferite. Ce ar trebui să facă presa, în opinia lui Sulzberger În opinia lui Sulzberger, există o strategie simplă, împărțită pe două categorii: editorii și redacțiile. Cum să se apere editorii Editorii trebuie să-și apere ferm drepturile de proprietate intelectuală, să negocieze cu atenție acordurile de licențiere, să facă presiuni asupra legislatorilor pentru reguli clare, să colaboreze între ei și cu alte industrii creative. Cum să se adapteze redacțiile Redacțiile trebuie să folosească inteligența artificială în mod responsabil. Redacțiile trebuie să să construiască relații directe cu publicul, lucru pe care Inteligența Artificială nu-l poate face. Redacțiile trebuie să pună mai mult accent pe reportaje originale. Redacțiile trebuie să explice constant de ce jurnalismul făcut cu oameni adevărați contează. „Jurnalismul este valoros” Mesajul final al lui Sulzberger este unul de mobilizare: jurnalismul profesionist trebuie să reziste cu orice preț. El amintește o idee celebră a lui Stewart Brand, editorul american care a pus la punct, prin 1968, primul „google”: „Whole Earth Catalogue”, care avea să influențeze masiv noua generație de antreprenori ce avea să creeze Sillicon Valley, și autorul citatului celebru,

Publicația Europa Liberă România se închide

Publicația Europa Liberă România se închide, după opt ani pe piața presei quality în România. Același destin îl are și filiala din Bulgaria a publicației. Potrivit chiar publicației Europa Liberă, pe 31 martie 2026 se vor publica ultimele articole. Decizia desființării nu ține de dinamica internă a publicației, ci vine din exterior. În martie 2025, Vocea Americii și Radio Europa Liberă au suferit o lovitură puternică după decizia administrației Trump de a suspenda finanțarea acestor două instituții media, care s-au tradus prin concedieri temporare, închideri de birouri și disponibilizări. Problemele de finanțare ale Europei Libere erau vechi, după cum Mediafax a arătat aici. Europa Liberă și-a menținut constant relevanța în presa românească Europa Liberă, o publicație a elitei profesionale jurnalistice, e unul dintre ultimele bastioane ale jurnalismului de calitate, în care respectul pentru adevăr și informare corectă primează. Articolele, investigațiile și interviurile realizate de Europa Liberă România au fost citate de 6.060 de ori în perioada ianuarie 2024 – martie 2026, potrivit unui raport mediaTRUST publicat cu puțin timp înainte de închiderea redacției, programată pentru 31 martie. Analiza arată că publicația și-a menținut relevanța în peisajul media românesc până în ultimele luni de activitate, în ciuda deciziei de închidere. Vârfuri de impact în 2024 și 2025 În 2024, Europa Liberă a înregistrat 2.763 de citări și s-a clasat pe locul patru între cele mai preluate surse online. Un moment de vârf a fost în februarie, când un interviu cu șeful Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad, a generat peste 400 de preluări, după ce acesta a avertizat că Rusia nu s-ar opri la Ucraina. În 2025, publicația a urcat pe locul al treilea în topul surselor online, cu 2.990 de citări. Cele mai multe preluări au fost generate de investigații de impact, inclusiv dezvăluiri despre un dosar de mită care îl viza pe actualul ministru al Transporturilor și documente confidențiale privind riscurile economice ale României. Investigațiile care au generat cele mai multe reacții Printre subiectele intens preluate s-au numărat: cazul în care ministrul Ciprian Șerban ar fi dat mită înainte de a deveni politician, documente care arătau că lideri politici de rang înalt au fost avertizați despre riscul intrării țării în incapacitate de plată, informații potrivit cărora guvernul ar fi folosit fonduri de rezervă în ciuda lipsei banilor. De asemenea, interviurile cu oficiali de top au continuat să genereze interes, inclusiv declarațiile premierului Ilie Bolojan privind posibila închidere a unor companii de stat neperformante. Relevanță menținută până la final Și în primele luni din 2026, Europa Liberă a rămas o sursă frecvent citată, cu 307 mențiuni în presă, un nivel apropiat de cel din aceeași perioadă a anului anterior. Potrivit mediaTRUST, nivelul ridicat de citare arată că închiderea publicației nu a fost determinată de pierderea relevanței editoriale, ci de factori externi. „Dispariția nu este rezultatul unei scăderi de impact, ci al unor decizii externe care pun capăt activității unei surse de referință”, se arată în raport.

Cum a ales Ion Țiriac nașul de botez pentru fiul său. Miliardarul român, în atenția presei internaționale

Presa internațională scrie despre un episod rar din viața lui Ion Țiriac (86 de ani), când omul de afaceri român a ales un mare campion al tenisului ca naș de botez pentru fiul său. Jurnaliștii argentinieni dezvăluie, într-un articol publicat la început de 2026, că nașul băiatului cel mare al lui Ion Țiriac este nimeni altul decât legendarul Guillermo Vilas (73 de ani). Țiriac are o imagine excelentă în America de Sud și în special în Argentina, ținând cont că l-a transformat pe Vilas într-un adevărat fenomen. Antrenat 8 ore pe zi de român, cvadruplul campion de Grand Slam a făcut senzație în circuitul ATP al anilor ’70 cu ajutorul lui Țiriac. Ion Țiriac l-a ales pe legendarul Guillermo Vilas ca naș de botez pentru fiul său: „Cei mai frumoși ani din viața mea” Relația specială dintre cei doi a continuat și în afara terenului de tenis, Guillermo Vilas devenind nașul de botez al lui Ion Alexandru Țiriac (49 de ani). Publicația TyC Sports amintește că perioada colaborării cu Vilas a reprezentat, potrivit mărturisirilor lui Ion Țiriac, cei mai frumoși ani din viața românului: „Supranumit «Contele Dracula» în perioada în care era jucător activ, Țiriac a fost antrenorul lui Vilas în cei mai glorioși ani ai carierei argentinianului. Împreună au construit o carieră plină de realizări, printre care se numără titlurile de la Australian Open, US Open și Roland Garros. În 1977, cel mai bun an al jucătorului născut la Mar del Plata, au dominat circuitul de la un capăt la altul și, deși clasamentul nu a reflectat pe deplin acest lucru, Vilas a fost superior tuturor rivalilor săi. În acel sezon, cuplul Vilas-Țiriac a avut o serie incredibilă de 46 de victorii consecutive, un record valabil și astăzi, a câștigat 16 titluri (inclusiv Roland Garros și US Open) și a încheiat anul cu 136 de victorii. De asemenea, au ajuns în finala Australian Open, turneu pe care argentinianul avea să-l câștige în următoarele două ediții. La câteva zile după ultimul meci al lui Vilas, românul a scris o scrisoare în revista El Grafico, intitulată «Cei mai buni ani din viața mea». Acolo povestește, printre altele, că l-a ales pe Vilas ca naș al fiului său. De asemenea, a scris cuvinte foarte emoționante care reflectă afecțiunea reciprocă: «Cu Guillermo am fost împreună timp de 13 ani. Pot asigura că au fost cei mai buni 13 ani din viața mea. Prin el am reușit ceea ce nu am putut realiza ca jucător. Am găsit transmițătorul ideal pentru ceea ce credeam că trebuie să fie tenisul, dar și un prieten excepțional»”, au relatat jurnaliștii sud-americani. „Averea românuluie este estimată la 2,5 miliarde de dolari, în ciuda faptului că a pierdut din influență” În același articol este menționată și situația actuală a lui Ion Țiriac, cu accent pe averea sa uriașă, estimată la aproximativ 2,5 miliarde de dolari, care îl plasează în continuare printre cei mai bogați oameni din lume: „Țiriac, fostul tenismen român în vârstă de 86 de ani, a avut o viață demnă de un film. În copilărie a fost foarte sărac și a ajuns să omoare șobolani pentru a se hrăni, însă mai târziu a început să se remarce în sport, lucru care i-a schimbat destinul. A participat la Jocurile Olimpice de la Roma din 1964 ca membru al echipei de hochei pe gheață, a fost în Top 55 ATP, i-a antrenat pe Guillermo Vilas și Boris Becker, iar astăzi este una dintre cele mai bogate persoane de pe planetă. Averea românului este estimată la aproximativ 2,5 miliarde de dolari, iar, în ciuda faptului că a pierdut din influență odată cu înaintarea în vârstă, rămâne unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri din sport, atât din prezent, cât și din trecut. Datorită succeselor din cariera de sportiv, a reușit să creeze conexiuni care ulterior l-au transformat într-un magnat”, a mai notat sursa citată.

Anunțul presei din SUA după întâlnirea dintre Darren Cahill și Simona Halep de la Dubai

Darren Cahill, reputatul antrenor australian în vârstă de 60 de ani, a devenit subiectul unui anunț surprinzător înaintea turneului de Grand Slam de la Australian Open (18 ianuarie – 1 februarie). Recent, Darren Cahill a fost surprins în compania Simonei Halep (34 de ani) la Dubai, unde campioana l-a sprijinit pe fostul său mentor în pregătirea lui Jannik Sinner (24 de ani). „Simo” a avut rolul de sparring partner, iar Darren a comentat momentul, descriindu-i pe româncă și pe italian drept „doi campioni”. Fanii îl apreciază pe Cahill nu doar ca antrenor de tenis, ci și pentru comentariile sale în cadrul turneelor importante, australianul colaborând până acum cu televiziunea ESPN, care va transmite și Australian Open. Totuși, americanii au ales să nu-i prelungească contractul lui Cahill, spre dezamăgirea multora. Presa din SUA, după ce ESPN a renunțat la Darren Cahill după 20 de ani: „Surprinzător, având în vedere conexiunea pe care o avea cu telespectatorii” După ce ESPN a anunțat echipa de comentatori și analiști pentru Australian Open, din care lipsesc Darren Cahill, Brad Gilbert și Rennae Stubbs, jurnaliștii americani au comentat decizia. Potrivit Esentially Sports, Cahill va fi înlocuit, după două decenii, cu legendara jucătoare americană Chris Evert:

Ion Cristoiu: Am trăit o explozie a degradării presei

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum presa s-a degradat semnificativ în ultima vreme. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Foarte interesant. E un fenomen început de pe vremea lui Traian Băsescu. Dar s-a adâncit acuma fenomenul cu sursele anonime de susținere a presei. Dacă ne amintim amândoi anii 1990 sau anii 1990-1996. În primul rând că mogulii, oamenii investeau în presă ca să câștige, ca să facă bani. Investeau ca într-o afacere și a fost rentabilă.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum presa s-a degradat semnificativ în ultima vreme. Acesta a început prin a spune că filmul Recorder este un fonfleu, o bășică de presă care a pocnit. Jurnalistul susține că există un punct de degradare a presei. Mai mult, acesta adaugă faptul că fenomenul de scoatere a presei din concurență e tot mai nefiresc și tot mai adâncit. Cele două probleme remarcate de Cristoiu în presă sunt finanțările obscure prin donații și lenevirea presei. „Pe vremea ta era expresia de fonfleu? Ia spune aici ce e un fonfleu. Adică o gogoașă de presă… Hai să nu zice gogoașă de presă, că trimite la Caragiale. Deci filmul Recorder e un fonfleu, ceva au făcut și ei. O bășică de presă care a pocnit. Cred că a fost unul din punctele… Dacă este, anul acesta poate fi punct maxim de degradare a presei. Adică anul acesta chiar a fost o explozie a degradării presei. S-a continuat și s-a adâncit scoaterea, fenomenul greu al scoaterii presei din concurență. Că ne amintim de ani 1990… Deci, s-a adâncit fenomenul. Foarte interesant. E un fenomen început de pe vremea lui Traian Băsescu. Dar s-a adâncit acuma fenomenul cu sursele anonime de susținere a presei. Dacă aici ne amintim amândoi anii 1990 sau anii 1990-1996. În primul rând că mogulii, oamenii investeau în presă ca să câștige, ca să facă bani. Investeau ca într-o afacere și a fost rentabilă. În al doilea rând, acest lucru a făcut ca jurnaliștii să nu fie finanțați de mogul, cum am mai explicat, să aibă libertate. Nu, la Evenimentul Zilei nu putea să îmi spună Cârciog ce să scriem, pentru că eu îl finanțam. După asta, tot în această perioadă, tot în anii 1990-1996, ceea ce nu mai e acum, a fost spaima puterii de presă, de presa independentă, de care se ținea cont. Un mare grad de profesionalism care nu mai este. Așa și acum ajungem la anul acesta. Deci în primul rând, anul acesta s-a adâncit fenomenul de presă din surse obscure. Înainte PSD-ul, mai țin minte, aveam chestia asta X mogul cumpăra, Sorin Ovidiu Vântu sau chiar Dan Voiculescu. Știai că trustul este al mogulului respectiv. A luat locul, și aici spune o precizare foarte importantă, perioadei în care Jurnalul era așa… Jurnalul Național era Jurnalul lui Marius Tucă, Evenimentul zilei era a lui Cristoiu, Adevărul lui Tinu, Ziua lui Sorin Rășca Stănescu. A dispărut în urma campaniei induse de Băsescu și nu a mai fost ziarul lui… Anul acesta, unu, aveți sursele obscure, care sunt așa-zisele surse de donații. Nu înțeleg de ce nu există o lege care să arate de unde vin banii, care să prevadă câteva lucruri de transparență a unor site-uri. Adică să se treacă acolo cine e proprietar, cine e proprietar, iar ăia cu donațiile… Să vedem cine sunt. Asta cu donația e cea mai mare crimă. Poate să fie Putin care donează… Există și o lenevire a presei. Prima caracteristică este obscuritatea finanțării. A doua este lenevirea fără margini a presei.”, a explicat jurnalistul.

Reacția presei din Italia după ce a fost depistat încă un tenismen pozitiv la substanța din cazul Jannik Sinner

Agenția Internațională pentru Integritata Tenisului (ITIA) a dictat o nouă suspendare, pentru un tenismen depistat pozitiv la aceeași substanță din cazul Jannik Sinner, iar presa italiană a reacționat imediat. În contextul în care suspendarea de doar trei luni primită de Jannik Sinner (2 ATP) a stârnit multe controverse, noul caz de dopaj apărut săptămâna această îi intrigă atât pe fanii tenisului, cât și pe jurnaliști. ITIA a anunțat că Juan Sebastian Dominguez Collado, un jucător de tenis din Guatemala în vârstă de 23 de ani, aflat pe locul 1.660 ATP, a fost prins dopat cu clostebol, aceeași substanță găsită în corpul lui Sinner. Corriere dello Sport a reacționat după un nou caz de dopaj cu clostebol Clostebolul este un steroid anabolic, derivat din testosteron, aflat pe lista substanțelor interzise de Agenția Mondială Anti-doping (WADA). Vestea că încă un tenismen a fost depistat pozitiv cu această substanță a atras atenția jurnaliștilor italieni: „Un nou caz de Clostebol în lumea tenisului, după cel care, în sezonul trecut, a dus la suspendarea pentru trei luni a lui Jannik Sinner. Jucătorul guatemalez în vârstă de 23 de ani, Juan Sebastian Dominguez Collado, a fost suspendat provizoriu de ITIA, în baza Programului Antidoping, după ce a fost depistat pozitiv la Clostebol. Instituția i-a transmis sportivului, la 19 noiembrie 2025, o notificare de pre-acuzare pentru încălcarea regulilor antidoping, în conformitate cu articolul 2.1 din TADP (prezența unei substanțe interzise în proba unui jucător) și/sau articolul 2.2 (utilizarea unei substanțe interzise fără o scutire valabilă pentru uz terapeutic – TUE). Suspendarea jucătorului a intrat în vigoare începând cu 19 noiembrie 2025, iar Collado nu a depus niciun recurs. În cazul lui Jannik Sinner, sportivul a reușit să demonstreze rapid proveniența substanței, iar ulterior, în urma unui acord cu WADA, dosarul a fost închis cu o suspendare de trei luni”, a scris publicația Corriere dello Sport. Ion Țiriac a comentat în stilul caracteristic decizia din cazul lui Jannik Sinner Jannik Sinner a demonstrat că a fost victima unui dopaj accidental în 2024, iar suspendarea de doar trei luni nu i-a afectat în niciun fel cariera. Campionul italian a susținut că substanța interzisă a ajuns în corpul său printr-un produs folosit de kinetoterapeut pentru o rană la deget, evitând astfel o suspendare uriașă. Faptul că Sinner a scăpat atât de ușor a împărțit lumea tenisului în două, iar Ion Țiriac a comentat în stilul caracteristic situația elevului lui Darren Cahill: „S-a dus la o comisie medicală și a spus: «Nu, domne. N-are cum să-mi fi băgat nici prin sânge, nici prin gură, nici prin urechi, nici prin nas». Pe undeva a intrat. «A uite pe unde a intrat. S-a zgâriat de la rachetă și cu crema cu care au dat ăștia, da». Iar săptămâna viitoare a fost iar 0,0000… dar cu șapte de 0, pentru că nu au mai masat cu aia. Și l-au declarat nevinovat!”, a povestit miliardarul român.

O tenismenă din Franța susține că i s-au oferit bani pentru a pierde în România: a întâlnit-o pe jucătoarea accidentată de Toto Dumitrescu

Jucătoarea franceză de tenis Marine Partaud (31 de ani) reclamă faptul că a fost contactată de mafia pariurilor chiar la un turneu desfășurat în România! Partaud a făcut declarațiile în contextul unei anchete de amploare legată de meciuri trucate, aflată în plină desfășurare. Fosta ocupantă a locului 371 WTA susține, într-un interviu acordat jurnaliștilor francezi de la RMC, că a fost interpelată de un bărbat în România, iar acesta i-a oferit 1.000 de euro în schimbul pierderii unui singur game. Partaud a participat la un singur turneu în țara noastră în ultimele 7 sezoane, desfășurat la Brașov, în anul 2022, unde a întâlnit-o pe Ilinca Dalina Amariei, jucătoarea implicată în acest an în accidentul cu Toto Dumitrescu. Franțuzoaica a mai venit în România și la o competiție WTA, desfășurată la București, în 2018, unde a pierdut contra Elenei Rybakina în primul tur. O franțuzoaică declară că i s-a cerut să trântească game-ul la un turneu disputat în România: „Îți dau 1.000 de euro cash” Potrivit informațiilor publicate vineri, 19 decembrie, de sursa citată, mai mulți jucători de tenis au fost plasați în arest la domiciliu, în urma unei vaste anchete legată de trucarea meciurilor în tenisul profesionist.  Rețeaua ar fi compusă din indivizi care au convins jucători sau jucătoare să piardă meciuri sau game-uri. Țintele lor nu sunt vedete din tenisul mondial, ci sportivi vulnerabili, slab clasați, care se luptă să supraviețuiască în tenis. Aceștia nu au sponsori, nu au antrenori permanenți și își plătesc singuri toate cheltuielile. Iar Marine Partaud a confirmat existența acestui fenomen, oferind drept exemplu un episod petrecut în România. „Știu că, la un moment dat, am fost abordată în România, la un turneu, unde un tip mi-a spus: «Dacă pierzi primul game, îți dau 1.000 de euro cash la ieșirea de după meci, în spatele clubului». După aceea m-am gândit că nu e posibil. 1.000 de euro, din păcate, era suma pe care o câștigam dacă luam tot turneul. Mi s-a părut absurd”, a declarat ea. „Înțeleg că unii jucători sau jucătoare pot ceda tentației, pentru că 1.000 de euro este o sumă enormă”, a adăugat Partaud. Marine Partaud a învins-o pe Ilinca Amariei în primul tur, apoi a pierdut contra unei alte românce Este clar că turneul la care face referire Marine Partaud a fost de nivel ITF, iar indiciile conduc către competiția de la Brașov. Sportiva din Franța a învins-o pe Ilinca Amariei (23 de ani) cu 7-6(0), 6-4 în runda inaugurală, pierzând în faza următoare contra unei alte românce, Ștefania Bojică (20 de ani), scor 6-2, 7-5. Ancheta în care trei jucători de tenis au recunoscut deja faptele este desfășurată de Serviciul Central pentru Curse și Jocuri din cadrul Direcției Naționale a Poliției Judiciare din Franța. Această instituție se ocupă cu destructurarea rețelelor de trucare de meciuri. „Ne bazăm pe informatori, pe informații primite, pe denunțuri. Uneori apar rezultate surprinzătoare, care ne determină să verificăm dacă nu a existat un act de corupție. Există și pariuri atipice, care ridică semne de întrebare privind o posibilă corupție sportivă. Analizăm fluxurile financiare, convorbirile telefonice, schimburile dintre corupători și cei corupți, orice element care poate fi folosit pentru a-i prinde pe vinovați”, a explicat comisarul general Stephane Piallat.

China avertizează publicațiile străine cu privire la acoperirea incendiului din Hong Kong

„Unele publicații străine au relatat recent despre Hong Kong ignorând faptele, răspândind informații false care distorsionează și denigrează acțiunile de sprijin și de monitorizare a guvernului în caz de dezastre și atacă și interferează cu alegerile Consiliului Legislativ, provocând diviziuni sociale și opoziție”, se arată în comunicatul emis de Birou.  Avertismentul vine cu doar o zi înaintea alegerilor pentru Consiliul Legislativ din Hong Kong, scrutin organizat într-un climat deja tensionat marcat de nemulțumirea populației față de modul în care autoritățile au gestionat incedniul. Mai multe persoane au fost arestate cerând ca autorităile să fie trase la răspundere, însă guvernul local susține că tragedia este folistă pentru destabilizarea orașului.  Biroul a invocat Legea securității naționale impusă de Beijing în 2020, care permite supraveghere entităților străine, inclusiv a agențiilor de presă.  Reuniunea cu presa internațională pare să fie prima de acest tip în care instituțiile media sunt convocate colectiv pentru a fi criticate în legătură cu acoperirea unui eveniment.  De asemenea, drepturile și libertățile cetățenești s-au diminuat sever în urma demonstrațiilor pro democrație din 2019, iar Hong Kong se situează pe locul 140 din 180 în Indexul Libertății Presei realizat de Reporter fără Frontiere. 

Serema Williams i-a luat-o înainte Simonei Halep! Decizia americancei

Serena Williams (44 de ani) a făcut senzație cu ultima apariție pe terenul de tenis, care o înfățișează în postura de… antrenoare! Campioana din SUA își învață fiica cea mică să joace tenis. Simona Halep (34 de ani) a declarat că visează să întemeieze o familie și, într-o zi, poate să devină antrenoare. În schimb, Serena Williams a ajuns deja acolo, depășind-o pe rivala din România atât la capitolul copii, cât și în rolul de antrenoare pentru fiica ei. Serena, deținătoare a 23 de titluri de Grand Slam, a revendicat titlul româncei de la Wimbledon 2019, în timpul scandalului de dopaj în care a fost implicată Simona. Serena Williams i-a luat-o înainte Simonei Halep și a devenit antrenoare pentru fiica sa de doi ani Serena Williams a decis să o învețe tenis pe mezina familiei, Adira River Ohanian, deși aceasta are numai doi ani! Americanca a postat o serie de fotografii în care își învață fiica să lovească mingea de tenis, uimindu-i pe jurnaliștii din SUA: „Serena Williams a „rupt internetul” cu fotografiile în care își învață fiica de 2 ani să joace tenis”, a titrat publicația Tennis.com. Serena a transmis că își „împarte pasiunea” cu Adira, predându-i acesteia lecția de tenis pe un teren improvizat în curtea casei sale. Peste 81.000 de oameni au apreciat imaginile, iar un fan a spus, mai în glumă, mai în serios, că Adira va câștiga US Open 2040! „Cred că ea este cea care va duce mai departe măreția familiei și își va construi propria moștenire”, a comentat altcineva. Sursa citată mai scrie că un alt internaut a întrebat dacă Olympia, care are acum 8 ani, mai joacă tenis. În anul 2023, Serena a recunoscut că cealaltă fiică a ei și a lui Alexis Ohanian Jr. „nu prea iubește tenisul”, deși „este chiar foarte talentată”: „Încercăm să găsim o modalitate prin care să o facem să se joace puțin mai des”, a spus Serena Williams la CBS News. Simona Halep spunea că își dorește trei copii Simona Halep, jucătoarea care a spulberat-o pe Serena Williams cu 6-2, 6-2 în finala de la Wimbledon 2019, a mărturisit într-un interviu acordat Barbarei Schett, că își dorește trei copii:  „Eu îmi doresc trei copii, dar cred că vor fi doi. Nu am timp pentru trei copii. Anul viitor va fi nunta tradiţională, cea de la biserică. Am timp suficient să aleg rochia de mireasă… Un an mai exact! Încă nu știu de care să îmi iau, una voluminoasă sau una mai simplă”, spunea Halep în timpul căsniciei cu Toni Iuruc. Cei doi au divorțat însă la mai puțin de un an de la căsătorie, lăsându-i mască pe apropiați.