Scăpați de pedepse prin prescripție! Patru polițiști locali din Iași, în frunte cu adjunctul Georgel Grumeza, au scăpat curați la Tribunal
Patru polițiști locali din Iași, printre care și adjunctul Poliției Locale, Georgel Grumeza, au scăpat de pedeapsă după ce Tribunalul Iași a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Hotărârea a fost pronunțată la data de 29 iulie și are la bază aplicarea legii penale mai favorabile, respectiv Codul penal în forma aflată în vigoare în perioada 25 iunie 2018 – 30 mai 2022. Au săvârșit fapte de corupție, dar au scăpat datorită prescripției răspunderii penale. Istoria se repetă și tot mai mulți scapă de pedeapsă. Patru polițiști locali din Iași, în frunte cu adjunctul Georgel Grumeza, au scăpat „curați” la Tribunal Instanța i-a lăsat în libertate pe inculpații Georgel Grumeza, Mihaela Tulică, Andrei-Valentin Spînu și Dumitru Cogălniceanu, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. „Constată că legea penală mai favorabilă pentru inculpaţii Georgel Grumeza, Mihaela Tulică, Andrei-Valentin Spînu şi Dumitru Cogălniceanu este Codul penal, în forma legislativă în vigoare în perioada 25.06.2018 – 30.05.2022”, se arată în hotărârea Tribunalului Iași. Ca urmare a acestei concluzii, judecătorii au dispus încetarea procesului penal pentru toate infracțiunile reținute în sarcina inculpaților, motivând că a intervenit prescripția răspunderii penale. În cazul lui Georgel Grumeza, adjunct al Poliției Locale Iași, instanța a încetat procesul penal pentru infracțiunea de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, precum și pentru participație improprie, sub forma complicității, la infracțiunea de abuz în serviciu, în același context. Ambele acuzații au fost înlăturate exclusiv ca urmare a intervenirii prescripției. Se pot bucura de libertate Aceeași soluție a fost pronunțată și în cazul Mihaelei Tulică, șefă de serviciu în cadrul Poliției Locale Iași. Tribunalul a dispus încetarea procesului penal pentru acuzațiile de uzurpare a funcției și participație improprie, sub forma complicității, la infracțiunea de abuz în serviciu, apreciind că răspunderea penală s-a stins prin împlinirea termenului de prescripție. În ceea ce îl privește pe Andrei-Valentin Spînu, instanța a încetat procesul penal pentru infracțiunile de uzurpare a funcției și participație improprie la abuz în serviciu, invocând același motiv al intervenirii prescripției. De asemenea, Tribunalul Iași a dispus încetarea procesului penal și față de Dumitru Cogălniceanu, acuzat de participație improprie, sub forma complicității, la infracțiunea de abuz în serviciu, constatând că, și în cazul acestuia, răspunderea penală s-a prescris. Dosarul instrumentat de procurorii DNA viza modul în care au fost întocmite documentele privind amenajarea unui hotel într-o fostă casă boierească din zona Copou. Potrivit anchetatorilor, imobilul ar fi fost supraetajat prin adăugarea unei mansarde și extins fără autorizațiile prevăzute de lege. Și-au asumat mai multe atribuții Procurorii DNA au susținut că Georgel Grumeza și Mihaela Tulică au semnat procesul-verbal de recepție și certificatul de atestare a edificării construcției, documente care ar fi consemnat în mod nereal că lucrările au fost executate în conformitate cu autorizația de construire. Anchetatorii au mai arătat că Poliția Locală nu avea atribuții legale pentru emiterea unor astfel de documente în domeniul urbanismului, motiv pentru care a fost reținută și acuzația de uzurpare a funcției. În același dosar, polițistul local Andrei-Valentin Spînu, care a participat la verificările efectuate în teren privind realizarea construcțiilor, a fost trimis în judecată pentru uzurparea funcției, participație improprie la abuz în serviciu și fals intelectual în formă continuată, potrivit acuzațiilor formulate de procurori. Practic, judecătorii au aplicat legea penală mai favorabilă și au constatat că statul nu mai poate exercita acțiunea penală împotriva inculpaților pentru faptele reținute în rechizitoriu. Cazul se înscrie în seria dosarelor de corupție și de serviciu afectate de modificările privind prescripția răspunderii penale, numeroase cauze fiind închise în ultimii ani, după deciziile instanțelor referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile și la calculul termenelor de prescripție. Adjunctul Poliției Locale, Georgel Grumeza, a scăpat de pedeapsă, împreună cu alte trei persoane, după ce Tribunalul Iași a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Schimb dur de replici între fostul ministru al justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu pe tema prescripției
Fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu au intrat într-un conflict deschis în urma deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la prescripția faptelor în dosarele penale. În timp ce politicienii își aruncă acuzații reciproce pe rețelele de socializare, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis o reacție oficială, susținând că a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit recent că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță condusă în prezent de Lia Savonea, privind extinderea aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene. De asemenea, instanța europeană a precizat că hotărârea nu se aplică dosarelor deja aflate pe rol. Alexandru Dimitriu (USR): „PSD i-a trimis lui Savonea avocat din oficiu” Deputatul USR Alexandru Dimitriu l-a acuzat pe Radu Marinescu că încearcă să mascheze un eșec judiciar istoric al instanței supreme și că îi ia apărarea șefei Înaltei Curți. „Pesedistul Marinescu iese s-o apere pe Lia. PSD i-a trimis lui Savonea avocat din oficiu, doar că – prost moment, prost dosar! Ce vrea, de fapt, Marinescu? Să ne convingă că înfrângerea istorică a Înaltei Curți la CJUE nu e ce pare. Că «vădit incompatibil cu dreptul Uniunii» înseamnă, de fapt, «interpretări care pot diferi». Problema domnului fost ministru e că motivarea Marii Camere i-a respins deja, punct cu punct, toată pledoaria”, a afirmat Dimitriu. Deputatul a mai arătat că instanța europeană a stabilit clar că normele de prescripție, în contextul aplicat de ÎCCJ, ridică probleme de insecuritate juridică. „ÎCCJ și-a încălcat obligațiile din Tratat și a instaurat insecuritate juridică, refuzând să întrebe Luxemburgul înainte de a ordona sfidarea lui. Insecuritatea pe care Marinescu o deplânge duios are coautor cu nume și sediu. (…) Și o întrebare simplă: unde era domnul Marinescu când mașinăria funcționa și dosarele se închideau pe bandă? La Ministerul Justiției. Cel care trebuia să apere interesul României ne explică azi de ce derapajul n-a existat”, a conchis reprezentantul USR. Radu Marinescu: „Așa se întâmplă când un jurist reduce dreptul penal la obsesia pentru Lia” Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a criticat dur reacția reprezentantului USR, acuzându-l că nu înțelege mecanismele de drept penal românesc. „Domnul deputat USR Dimitriu a înțeles din postarea mea recentă despre hotărârea CJUE doar că «o apăr pe Lia». Atât s-a putut. Așa se întâmplă din păcate când un jurist, exhibând pretenții de comentarii scolastice, nu știe că prescripția răspunderii penale în dreptul penal român este instituție substanțială și nu procesuală funcționând, potrivit legii și Constituției, ca mitior lex, nu s-a ostenit să lectureze că acest standard național este recunoscut în hotărârile LIN, care impun derogare limitativă de la acesta, iar nu reconfigurarea naturii de drept material a instituției prescripției și, în general, reduce dreptul la obsesia Lia”, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru a subliniat că respectă independența justiției, ironizând viziunea deputatului USR: „Undeva însă dumnealui are dreptate: așa este, am fost ministru și n-am dat indicații magistraților cum să aplice legea penală la speță. Dacă era dânsul ministru, îmi imaginez că îi alinia pe judecători la cabinet să le explice la cine se prescrie și la cine nu. Cam asta e viziunea domniei sale despre independența actului de justiție”. Înalta Curte de Casație și Justiție susține că nu există intenția de a sfida dreptul european După decizia CJUE, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis un comunicat prin care apără hotărârile magistraților români, afirmând că nu a existat nicio intenție de a sfida dreptul european. „Fidelitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu aparține unei anumite soluții jurisprudențiale și nici unui rezultat punctual al unei cauze, ci valorilor fundamentale ale statului de drept. De aceea, Înalta Curte a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său, valorificând în mod armonizat atât dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, se arată în comunicatul instanței supreme. Cum a ajuns Înalta Curte de Casație și Justiție în conflict cu CJUE Situația juridică actuală are la bază o hotărâre din mai 2022 a CCR care a reglementat întreruperea termenului de prescripție în materie penală, care poate fi aplicată perioadei 2018 – 2022. Ulterior, instanța supremă a stabilit că decizia CCR se aplica retroactiv, acoperind și perioada începând cu anul 2014. Problema a ajuns pe masa CJUE prin dosarul „Lin”, soluționat în două etape majore: hotărârea Lin I din iunie 2023 și recenta decizie Lin II din iulie 2026. Prin aceasta din urmă, Curtea de la Luxemburg a hotărât că extinderea aplicării prescripției pentru perioada 2014 – 2018 încalcă legislația europeană, cu mențiunea că deciziile definitive pronunțate deja sub incidența acestei interpretări rămân valabile și nu vor fi desființate.
A scăpat de pedeapsă, deși a bătut un minor! Bărbatul are de achitat despăgubiri de 15.000 de lei!
Un bărbat din Iași a scăpat de pedeapsă după ce, în 2021, a agresat fizic și verbal un minor obraznic care i-ar fi murdărit apartamentul cu ouă. Cu toate că a intervenit prescripția răspunderii penale, acesta are de achitat daune morale și materiale în cuantum total de 15.000 de lei. Nemulțumit de decizia judecătorilor, inculpatul a formulat apel în speranța că se va modifica cuantumul despăgubirilor. Valentin Mihai Adonicioaie a fost scutit de pedeapsă după ce a bătut un minor în 2021. Cu toate acestea, bărbatul are de achitat despăgubiri considerabile. A scăpat de pedeapsă, deși a bătut un minor! Nemulțumit de despăgubirile pe care a fost obligat să le plătească minorului pe care l-a agresat, Valentin Mihai Adonicioaie a formulat apel împotriva deciziei Judecătoriei Iași. Vineri, 26 iunie 2026, Curtea de Apel Iași a judecat un nou termen în acest dosar, însă cauza a fost amânată pentru luna august. În primă instanță, magistrații au constatat că bărbatul a comis infracțiunea de lovire sau alte violențe asupra unui minor, însă nu au mai putut aplica o pedeapsă, deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale. Totuși, acesta a fost obligat să achite daune morale și materiale victimei. La data de 5 mai 2026, Judecătoria Iași a dispus încetarea procesului penal. „Dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului Valentin Mihai Adonicioaie pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”, se arată în hotărârea instanței. Judecătorii au soluționat și latura civilă a dosarului, obligându-l pe inculpat la plata unor despăgubiri. „Admite acțiunea civilă formulată de tatăl victimei și obligă inculpatul să plătească părții civile suma de 5.000 de lei, cu titlu de daune materiale, și 10.000 de lei, cu titlu de daune morale”, se mai arată în hotărâre. Făptașul a formulat apel Deși a scăpat de o condamnare, Valentin Mihai Adonicioaie a contestat hotărârea în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor. Astfel, dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Iași. La termenul din 26 iunie 2026, instanța a admis cererea de amânare formulată de avocatul inculpatului, pentru ca acesta să poată fi prezent la judecată. „Încuviințează cererea de amânare formulată de apărătorul ales al inculpatului apelant Valentin Mihai Adonicioaie, în vederea prezentării acestuia în fața instanței. Amână judecarea cauzei și stabilește termen la data de 13.08.2026, ora 13:00, pentru când părțile au termen în cunoștință”, se arată în încheierea de ședință. Potrivit probelor reținute de instanță, incidentul s-a petrecut în martie 2021, când un băiat în vârstă de 13 ani se juca împreună cu alți copii într-un parc, iar ulterior au mers la un magazin din apropiere, de unde au cumpărat o pungă cu ouă. La un moment dat, minorul a aruncat un ou în peretele apartamentului cu numărul 15, situat la etajul al treilea al unui bloc. „Instanța de judecată reține că aceștia s-au jucat într-un parc, iar ulterior persoana vătămată s-a dus într-un magazin din apropiere, de unde a cumpărat o pungă cu ouă pentru a arunca cu ele în blocuri. După ce a achiziționat ouăle, persoana vătămată a luat un ou și l-a aruncat în peretele lui Adonicioaie. Din declarația inculpatului rezultă că, în jurul orei 16:00, acesta se afla la balconul locuinței sale, unde fuma o țigară, moment în care a auzit zgomot de obiecte aruncate în direcția geamului. Inculpatul a ieșit la fereastră și a strigat către persoanele aflate în exterior să nu mai arunce. Acesta a arătat că în grupul de copii se aflau atât băieți, cât și fete, respectiv două fete, și că a presupus inițial că spre geamul său s-ar fi aruncat cu cartofi. Ulterior, verificând geamul de la baie, a constatat că acesta fusese lovit cu ouă”, se arată în documentele de la dosar. La circa jumătate de oră după incident, bărbatul l-a identificat pe minorul Ș.V.I., pe care l-ar fi imobilizat și agresat fizic. Martorii au declarat că băiatul a fost prins de gât și lovit în zona feței. Minorul a avut nevoie de îngrijiri medicale Certificatul medico-legal a confirmat că minorul a suferit leziuni traumatice care au necesitat una-două zile de îngrijiri medicale. În fața instanței, inculpatul a susținut că nu l-a lovit pe copil și că doar l-a ținut de umăr pentru a discuta cu părinții acestuia. Judecătorii au apreciat însă că această apărare este necredibilă, în condițiile în care declarațiile martorilor și celelalte probe administrate demonstrează în mod clar că asupra minorului au fost exercitate acte de violență. Chiar dacă nu a primit o pedeapsă, Valentin Mihai Adonicioaie a fost obligat de Judecătoria Iași să achite 5.000 de lei cu titlu de daune materiale și 10.000 de lei cu titlu de daune morale, instanța apreciind că minorul a suferit atât vătămări fizice, cât și o puternică stare de teamă în urma agresiunii. Nemulțumit de valoarea despăgubirilor, bărbatul a formulat apel, iar procesul va continua la Curtea de Apel Iași, următorul termen fiind stabilit pentru 13 august 2026. Un ieșean a scăpat de pedeapsă, deși în 2021 a agresat fizic și verbal un minor obraznic care i-ar fi murdărit apartamentul cu ouă.
Șefa Curții Supreme, Lia Savonea, îl pune la zid pe Ilie Bolojan: două teme în care a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției
Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților: „Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare. Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă. Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților. S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea. Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete: „Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală. Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil. Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale. Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu. O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”. Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA: „Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept. Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate. Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.
Justiția din România este vândută: o nouă amânare în dosarul Tabla! Penalul Costel Alexe este aproape să scape!
O nouă amânare pentru coruptul de Costel Alexe în dosarul „Tabla”, aflat pe rolul ICCJ. În anul 2028 se va împlini termenul de prescripție, iar inculpatul va scăpa de pedeapsă Justiția coruptă din România i-a adus o nouă amânare în dosarul „Tabla” președintelui Consiliului Județean Iași. Cu fiecare amânare dispusă de magistrații de la ICCJ, Costel Alexe este tot mai aproape să scape prin împlinirea termenului de prescripție. Ani grei ar trebui să stea Alexe în spatele gratiilor, dar menajarea sa de către magistrați este la cote ridicate. O nouă amânare în dosarul „Tabla”! Renumitul dosar „Tablă”, care îl are în prim-plan pe nimeni altul decât penalul Costel Alexe, este mai aproape ca niciodată de prescripție, ceea ce înseamnă că inculpatul poate scăpa de pedeapsă. Primul termen desfășurat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în fața magistraților, a avut loc în data de 13 martie 2024. Pare că ziua de 13 nu a fost cu ghinion pentru președintele CJ Iași, întrucât cauza a fost amânată la acea dată. Mai târziu, după 15 termene, procesul bate pasul pe loc, inducându-ne faptul că magistrații nu sunt convinși de vinovăția lui Alexe, deși probele administrate sunt cât se poate de clare și concludente. Totul a început în perioada când era ministru al Mediului, în aprilie 2020, și i-ar fi pretins fostului director general al combinatului Liberty Galați, Bogdan Grecu, 22 de tone de produse din tablă. Pentru această avere, ministrul urma să dispună alocarea către combinat a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și să manifeste indulgență în monitorizarea măsurilor luate pentru închiderea unei halde de zgură din cadrul Liberty Galați. „Tablă” Alexe ar fi primit mai multe produse, precum tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă. Întrucât depozitul de 50 de milioane de tone nu a fost închis, România a fost trimisă în judecată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Conform procurorilor DNA, Alexe a primit mită sub forma de produse de tablă în perioada aprilie – iulie 2020. Bunurile au fost transportate la sediul din Sculeni, al unei societăți comerciale administrate de fosta soție a președintelui CJ, Raluca Alexe. De asemenea, mita ar fi fost mascată sub forma unor contracte de sponsorizare încheiate de combinatul gălățean. Fapta se prescrie la data de 6 aprilie 2028 Conform unui comunicat, DNA a făcut câteva clarificări despre depozitul din Galați. „Depozitul respectiv era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în anul 2018 pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE”, au declarat reprezentanții DNA. Costel Alexe este inculpat în acest dosar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită și instigare la delapidare. Președintele CJ Iași este tot mai departe de a-și primi pedeapsa meritată, cauza fiind amânată de numeroase ori. Același lucru s-a întâmplat și la ultimul termen din data de 28 aprilie 2026, unde magistrații de la ICCJ au dat un nou termen. Procesul a fost marcat de o nouă amânare și este tot mai aproape de împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale care îl poate scăpa de pedeapsă pe coruptul Costel Alexe. Fapta pentru care este judecat președintele CJ Iași urmează să se prescrie în data de 6 aprilie 2028. Justiția coruptă din România i-a adus o nouă amânare în dosarul „Tabla”, pentru care Costel Alexe este judecat pentru luare de mită, faptă săvârșită în anul 2020. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Dosarul Costel Alexe, blocat la Tribunalul Iași: ani de amânări, martori în serie și un proces împins spre prescripție
Dosarul de corupție în care este inculpat Costel Alexe bate pasul pe loc la Iași, după ani de amânări și schimbări repetate de complet. Dosarul Costel Alexe, oprit în instanță prin decizii succesive Dosarul de corupție de la Școala Populară de Arte Iași, în care este inculpat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, a ajuns într-un blocaj aproape total la Tribunalul Iași. Trimis în judecată de DNA în iulie 2022, dosarul se află, la începutul anului 2026, într-un stadiu în care judecata pe fond nu a produs rezultate concrete. În peste un an și jumătate, instanța a reușit să audieze un singur martor, care urmează acum să fie reaudiat, ca urmare a schimbării din nou a completului de judecată. De fiecare dată când componența completului s-a modificat, procedura a fost reluată, generând întârzieri majore. Camera preliminară a durat 16 luni, de opt ori peste termenul legal Un prim blocaj major a apărut în procedura de cameră preliminară, care, potrivit legii, ar trebui să dureze maximum 60 de zile. În cazul dosarului Costel Alexe – Vlad Babă – Radu Gabriel Apetrei, această etapă a durat 16 luni. După finalizarea camerei preliminare, Curtea de Apel a mai păstrat dosarul cinci luni, fără ca judecata pe fond să înceapă, trimițând cauza la Tribunalul Iași abia în martie 2023. Judecătorul a admis 46 de martori și a ieșit la pensie Primul judecător desemnat pentru judecata pe fond, Florin Colipcă, aflat în pragul pensionării, a luat una dintre cele mai controversate decizii din dosar. Acesta a admis reaudierea a 24 de martori din faza de urmărire penală și audierea altor 22 de martori noi, propuși de inculpați, în total 46 de martori. Procurorul DNA s-a opus explicit acestei decizii, arătând inutilitatea probelor: „Audierea martorilor noi propuși nu este utilă cauzei. Referitor la martorii Vernică Lăcrămioara și Alungulesei Gabriela, audierea acestora este inutilă cauzei raportat la acuzațiile aduse inculpaților și la teza probatorie invocată (…) audierea acestora este neutilă cauzei raportat la acuzațiile aduse și tezele probatorii invocate”. Cu toate acestea, judecătorul Colipcă și-a menținut poziția: „Cu privire la solicitarea de audiere a unor martori noi, având în vedere tezele probatorii expuse de apărătorii inculpaților, instanța consideră că ar putea fi utile declarațiile acestora, motiv pentru care urmează a admite cererile de probe”. La scurt timp după această decizie, judecătorul a ieșit la pensie, lăsând dosarul într-o situație procedurală extrem de complicată. Amânări repetate și completuri schimbate După pensionarea judecătorului titular, dosarul a fost lăsat fără magistrat desemnat luni întregi. Au urmat: desemnări temporare din lista de permanență, concedii medicale și de odihnă, degrevări de activitate, termene acordate la distanțe de 2–4 luni, schimbări succesive de complet. În octombrie 2025, judecătorul titular a fost degrevat, fără a fi numit imediat un înlocuitor. În ianuarie 2026, completul a fost schimbat din nou, iar procesul a fost reluat de la zero. Avocata lui Vlad Babă a confirmat situația: „S-a schimbat completul de judecată și am cerut reaudierea unei martore. Am făcut și o adresă la laborator de expertize pentru analiza de voce-vorbire din convorbirile telefonice depuse la dosar”. Cine sunt inculpații și ce acuzații există Costel Alexe, președintele CJ Iași, este acuzat de două infracțiuni de abuz în serviciu, pedepsite cu 2–7 ani de închisoare. Vlad Babă, fost director al Școlii Populare de Arte, este judecat pentru complicitate la abuz în serviciu, instigare la folosirea de informații nepublice, fals și uz de fals. Radu-Gabriel Apetrei, șef Serviciu resurse umane la CJ Iași, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Un dosar împins periculos spre prescripție După aproape patru ani de la trimiterea în judecată, dosarul Costel Alexe rămâne blocat procedural. În perioada octombrie 2024 – ianuarie 2026, instanța a judecat efectiv doar două termene, fără administrarea reală a probelor. Audierea unui număr atât de mare de martori, schimbările repetate de complet și termenele îndepărtate pun procesul pe un traseu clar către prescripție, fără ca fondul acuzațiilor să fie analizat. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate