Șefa Curții Supreme, Lia Savonea, îl pune la zid pe Ilie Bolojan: două teme în care a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției
Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților: „Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare. Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă. Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților. S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii. Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea. Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete: „Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală. Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple. Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil. Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale. Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu. O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”. Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA: „Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept. Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate. Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.
Justiția din România este vândută: o nouă amânare în dosarul Tabla! Penalul Costel Alexe este aproape să scape!
O nouă amânare pentru coruptul de Costel Alexe în dosarul „Tabla”, aflat pe rolul ICCJ. În anul 2028 se va împlini termenul de prescripție, iar inculpatul va scăpa de pedeapsă Justiția coruptă din România i-a adus o nouă amânare în dosarul „Tabla” președintelui Consiliului Județean Iași. Cu fiecare amânare dispusă de magistrații de la ICCJ, Costel Alexe este tot mai aproape să scape prin împlinirea termenului de prescripție. Ani grei ar trebui să stea Alexe în spatele gratiilor, dar menajarea sa de către magistrați este la cote ridicate. O nouă amânare în dosarul „Tabla”! Renumitul dosar „Tablă”, care îl are în prim-plan pe nimeni altul decât penalul Costel Alexe, este mai aproape ca niciodată de prescripție, ceea ce înseamnă că inculpatul poate scăpa de pedeapsă. Primul termen desfășurat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în fața magistraților, a avut loc în data de 13 martie 2024. Pare că ziua de 13 nu a fost cu ghinion pentru președintele CJ Iași, întrucât cauza a fost amânată la acea dată. Mai târziu, după 15 termene, procesul bate pasul pe loc, inducându-ne faptul că magistrații nu sunt convinși de vinovăția lui Alexe, deși probele administrate sunt cât se poate de clare și concludente. Totul a început în perioada când era ministru al Mediului, în aprilie 2020, și i-ar fi pretins fostului director general al combinatului Liberty Galați, Bogdan Grecu, 22 de tone de produse din tablă. Pentru această avere, ministrul urma să dispună alocarea către combinat a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și să manifeste indulgență în monitorizarea măsurilor luate pentru închiderea unei halde de zgură din cadrul Liberty Galați. „Tablă” Alexe ar fi primit mai multe produse, precum tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă. Întrucât depozitul de 50 de milioane de tone nu a fost închis, România a fost trimisă în judecată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Conform procurorilor DNA, Alexe a primit mită sub forma de produse de tablă în perioada aprilie – iulie 2020. Bunurile au fost transportate la sediul din Sculeni, al unei societăți comerciale administrate de fosta soție a președintelui CJ, Raluca Alexe. De asemenea, mita ar fi fost mascată sub forma unor contracte de sponsorizare încheiate de combinatul gălățean. Fapta se prescrie la data de 6 aprilie 2028 Conform unui comunicat, DNA a făcut câteva clarificări despre depozitul din Galați. „Depozitul respectiv era unul dintre cele 68 de depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în anul 2018 pentru neîndeplinirea obligației asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situația depozitelor menționate în cuprinsul hotărârii CJUE”, au declarat reprezentanții DNA. Costel Alexe este inculpat în acest dosar, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită și instigare la delapidare. Președintele CJ Iași este tot mai departe de a-și primi pedeapsa meritată, cauza fiind amânată de numeroase ori. Același lucru s-a întâmplat și la ultimul termen din data de 28 aprilie 2026, unde magistrații de la ICCJ au dat un nou termen. Procesul a fost marcat de o nouă amânare și este tot mai aproape de împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale care îl poate scăpa de pedeapsă pe coruptul Costel Alexe. Fapta pentru care este judecat președintele CJ Iași urmează să se prescrie în data de 6 aprilie 2028. Justiția coruptă din România i-a adus o nouă amânare în dosarul „Tabla”, pentru care Costel Alexe este judecat pentru luare de mită, faptă săvârșită în anul 2020. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Dosarul Costel Alexe, blocat la Tribunalul Iași: ani de amânări, martori în serie și un proces împins spre prescripție
Dosarul de corupție în care este inculpat Costel Alexe bate pasul pe loc la Iași, după ani de amânări și schimbări repetate de complet. Dosarul Costel Alexe, oprit în instanță prin decizii succesive Dosarul de corupție de la Școala Populară de Arte Iași, în care este inculpat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, a ajuns într-un blocaj aproape total la Tribunalul Iași. Trimis în judecată de DNA în iulie 2022, dosarul se află, la începutul anului 2026, într-un stadiu în care judecata pe fond nu a produs rezultate concrete. În peste un an și jumătate, instanța a reușit să audieze un singur martor, care urmează acum să fie reaudiat, ca urmare a schimbării din nou a completului de judecată. De fiecare dată când componența completului s-a modificat, procedura a fost reluată, generând întârzieri majore. Camera preliminară a durat 16 luni, de opt ori peste termenul legal Un prim blocaj major a apărut în procedura de cameră preliminară, care, potrivit legii, ar trebui să dureze maximum 60 de zile. În cazul dosarului Costel Alexe – Vlad Babă – Radu Gabriel Apetrei, această etapă a durat 16 luni. După finalizarea camerei preliminare, Curtea de Apel a mai păstrat dosarul cinci luni, fără ca judecata pe fond să înceapă, trimițând cauza la Tribunalul Iași abia în martie 2023. Judecătorul a admis 46 de martori și a ieșit la pensie Primul judecător desemnat pentru judecata pe fond, Florin Colipcă, aflat în pragul pensionării, a luat una dintre cele mai controversate decizii din dosar. Acesta a admis reaudierea a 24 de martori din faza de urmărire penală și audierea altor 22 de martori noi, propuși de inculpați, în total 46 de martori. Procurorul DNA s-a opus explicit acestei decizii, arătând inutilitatea probelor: „Audierea martorilor noi propuși nu este utilă cauzei. Referitor la martorii Vernică Lăcrămioara și Alungulesei Gabriela, audierea acestora este inutilă cauzei raportat la acuzațiile aduse inculpaților și la teza probatorie invocată (…) audierea acestora este neutilă cauzei raportat la acuzațiile aduse și tezele probatorii invocate”. Cu toate acestea, judecătorul Colipcă și-a menținut poziția: „Cu privire la solicitarea de audiere a unor martori noi, având în vedere tezele probatorii expuse de apărătorii inculpaților, instanța consideră că ar putea fi utile declarațiile acestora, motiv pentru care urmează a admite cererile de probe”. La scurt timp după această decizie, judecătorul a ieșit la pensie, lăsând dosarul într-o situație procedurală extrem de complicată. Amânări repetate și completuri schimbate După pensionarea judecătorului titular, dosarul a fost lăsat fără magistrat desemnat luni întregi. Au urmat: desemnări temporare din lista de permanență, concedii medicale și de odihnă, degrevări de activitate, termene acordate la distanțe de 2–4 luni, schimbări succesive de complet. În octombrie 2025, judecătorul titular a fost degrevat, fără a fi numit imediat un înlocuitor. În ianuarie 2026, completul a fost schimbat din nou, iar procesul a fost reluat de la zero. Avocata lui Vlad Babă a confirmat situația: „S-a schimbat completul de judecată și am cerut reaudierea unei martore. Am făcut și o adresă la laborator de expertize pentru analiza de voce-vorbire din convorbirile telefonice depuse la dosar”. Cine sunt inculpații și ce acuzații există Costel Alexe, președintele CJ Iași, este acuzat de două infracțiuni de abuz în serviciu, pedepsite cu 2–7 ani de închisoare. Vlad Babă, fost director al Școlii Populare de Arte, este judecat pentru complicitate la abuz în serviciu, instigare la folosirea de informații nepublice, fals și uz de fals. Radu-Gabriel Apetrei, șef Serviciu resurse umane la CJ Iași, este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Un dosar împins periculos spre prescripție După aproape patru ani de la trimiterea în judecată, dosarul Costel Alexe rămâne blocat procedural. În perioada octombrie 2024 – ianuarie 2026, instanța a judecat efectiv doar două termene, fără administrarea reală a probelor. Audierea unui număr atât de mare de martori, schimbările repetate de complet și termenele îndepărtate pun procesul pe un traseu clar către prescripție, fără ca fondul acuzațiilor să fie analizat. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate