Lucruri mai puțin știute despre fostul președinte Ion Iliescu: Știam de Playboy cum știam de capitalism. Nu eram pudibond
În cei 95 de ani de viață ai săi, Iliescu a dus o viață plină, mai ales pe durata mandatelor prezidențiale. S-a întâlnit cu George W.Bush, Jacques Chiriac, Tony Blair, Silvio Berlusconi, Hu Jintao, Papa Ioan Paul al II-lea, Vladimir Putin și a luat prânzul cu Regina Elizabeth a II-a. Potrivit Descoperă , Iliescu provenea dintr-o familie de activiști, fiind născut pe 3 martie 1930. Mama lui, Maria Dumitru Toma, de origine bulgară, și-a abandonat fiul când acesta avea doar un an. Tatăl său, Alexandru Iliescu, s-a recăsătorit cu Maria P., menajera și bucătăreasa Anei Pauker, având de atunci legături cu comunismul. Orfan de la 15 ani, Iliescu practica sport și era un cititor avid La 8 ani, a urmărit prima piesă de teatru – „Omul cu Mârțoaga”, iar când avea 9 ani, s-a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial. Tatăl său, Alexandru Iliescu, mecanic de locomotivă, a fost închis. În închisoare, el l-ar fi cunoscut pe viitorul dictator Nicolae Ceaușescu. Tatăl său s-a stins în 1945, când Ion Iliescu avea 15 ani. „Ceaușescu, în tinerețea lui, l-a cunoscut pe tatăl meu. Era în relații mai apropiate cu fratele mai tânăr al tatălui meu. El m-a tratat cu simpatie, m-a încurajat, m-a sprijinit, el m-a propulsat, în 1971, ca secretar general al Comitetului Central. Am fost ministru pentru Problemele Tineretului”). Asta nu l-a împiedicat să se bucure de copilărie. A jucat fotbal, volei, ping-pong și a practicat patinajul și a schiat. A fost și un cititor avid. Studiile la Moscova, călătoria în Albania și căsătoria cu Nina Șerbănescu În 1947, a călătorit cu un grup de elevi trimiși să ajute la construirea primei căi ferate din Albania. Pe viitoarea lui soție, Nina Șerbănescu, Ion Iliescu a cunoscut-o în anii de liceu, la un meci de volei. El studiase la Liceul Sfântul Sava, iar ea la Liceul Iulia Hașdeu. Cei doi s-au căsătorit la 21 iulie 1951. Iliescu a studiat între 1950 și 1954 la Moscova, la Institutul Energetic „M.E. Krjijanovski” și a dezvoltat o relație de prietenie cu Li Peng, coleg de grupă, cel care avea să devină premierul Republicii Populare Chineze între 1980 și 1990. e spunea că tot în anii de studenție l-ar fi cunoscut și pe Mihail Gorbaciov, viitorul și ultimul lider al Uniunii Sovietice. Însă, cei doi studiau în locuri diferite. „S-a fabulat pe seama relațiilor mele personale cu Gorbaciov. Nu am avut prilejul să ne întâlnim, să ne cunoaștem nici în timpul studenției. Întâmplător, eu am făcut studii de inginerie, de hidroenergetică, la Institutul Energetic din Moscova, în perioada anilor 50-54. În aceeaşi perioadă Mihail Sergheevici Gorbaciov era student la Universitatea Lomonosov. N-am avut prilejul să ne întâlnim”, a spus Iliescu. Și-a început cariera politică de la 18 ani, înființând Asociația Elevilor din România, iar în 1965 a devenit prim-secretar al Comitetului Central al UTC. În 1967, a fost numit ministru pentru problemele tineretului, funcție pe care a păstrat-o până în 1971. S-a aliniat politicilor dictatorului, condamnând invazia sovietică a Cehoslovaciei după Primăvara de la Praga, din 1968. Cei mai grei ani: Înlăturarea din funcții și „fiul adoptat” Când dictatorul Nicolae Ceaușescu s-a simțit amenințat de influența sa, în 1984, l-a înlăturat din toate funcțiile, inclusiv din funcția de membru al CC al PCR și din cea de Președinte al Consiliului Naționala al Apelor. Iliescu a răbdat cu greu declinul carierei sale până la 1989, fiind numit în funcții provinciale: 1971 – 1974: președintele Consiliului Județean Timiș, 1974 – 1979: președintele Județean Iași. Ulterior, a devenit director al Editurii Tehnice, angajându-se ca cercetător. În acești ani grei, Iliescu i-a fost tutorele și mentorul lui Mihai Bujor Sion, rămas orfan după ce ambii lui părinți au decedat într-un accident aviatic, în 1974. Cât a fost președinte, Mihai Sion a fost șef al Cancelariei Prezidențiale, diplomat la MAE, consilier prezidențial pe probleme economice și consul în Bangkok, Manila, Los Angeles și Dubai. Adaptarea la capitalism După Revoluția din 1989, Ion Iliescu a participat la inaugurarea primului restaurant McDonald’s din România, în 1995, unde a gustat cartofii prăjiți, iar în 1999, ultima versiune a Daciei 1310 a fost poreclită „Zâmbetul lui Iliescu” datorită designului farurilor și a măștii frontale. În ultimul său interviu cu Ionuț Vulpescu, fost președinte a spus că a răspuns la întrebări inocente de către revista erotică. El privea revista ca fiind dedicată sexului frumos, pe care o descria ca pe o „publicație despre Eros în multiplele lui forme”. Fiind pasionat de pictură, a devenit colecționar modest de picturi în anii de bătrânețe. „O întrebare ludică… vedeți, a existat un timp în România în care până și publicațiile acestea, siropoase, cum li se spune, aveau publicul lor și erau în print. Era o revistă dedicată sexului frumos, dar nu făcea rabat de producție culturală în jurul unui anumit tip de imaginar vizual, specific profilului revistei. Pare ciudat, dar în paginile acelei reviste erau și idei, și nu erau deloc goale de conținut. Era o publicație despre Eros în multiplele lui forme, și fără să fim ipocriți, face parte din viață. În plus, și eu am fost un player, adică un jucător, boy nu prea mai eram, și poate și asta a făcut experiența să fie interesantă pentru public”. Ion Iliescu spunea că era un cunoscător în ale capitalismului, după ce el s-a opus în primul mandat capitalismului de cumetrie: „Acum nu știu de ce și-au închipuit unii că sunt vreun pudibond, sau mai rău, că habar nu am de Playboy, am zis-o și atunci, știam de Playboy cum știam de capitalism… Întrebările au fost mai mult decât decente, au fost provocatoare în sensul bun politic.”. Fostul președinte se fotografiase lângă portretul lui Marilyn Monroe, fiind încălțat în papuci. „Îmi amintesc și acum că printre fotografiile selectate pentru interviu era o poză cu mine în papuci, așa cum era condiționat accesul vizitei la muzeu, lângă portretul lui Marilyn Monroe. Două zâmbete iconice, pentru cârcotași”, a spus amuzat Iliescu, potrivit Fanatik. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:
Momentul stânjenitor de care a avut parte Iliescu la discursul Regelui Mihai: De ce a refuzat monarhul să dea mâna cu fostul președinte în 2011
În 2011, fostul suveran Mihai a refuzat să-i mai strângă mâna fostului președinte Ion Iliescu, cu ocazia discursului ținut în Parlament, la aniversarea a 90 de ani. Iliescu, vizibil stânjenit, și-a retras mâna. Traian Băsescu, președintele de atunci, a lipsit, acuzându-l că și-a trădat țara în 1944, ba chiar i-a pus eticheta „slugă la ruși”. Mulți analiști au încercat să afle motivul din spatele gestului fostului suveran de-al ignora pe Iliescu, deși cei doi se împăcaseră cu 10 ani în urmă. Probabil că Regele Mihai a rememorat atunci momentele stânjenitoare pe care le-a îndurat din 1990 până în 1997. Forțat de comuniști să abdice și să plece din țară Forțat să abdice în dimineața zilei de 30 decembrie 1947 și să părăsească țara pe 3 ianuarie 1948, Regele Mihai a trăit în exil, devenind un simbol al rezistenței anticomuniste. „Abdic pentru mine şi pentru urmaşii mei de la Tron, renunţând pentru mine şi pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat la Rege al României. Las poporului român libertatea de a-şi alege noua formă de Stat“, a spus monarhul. A trăit cu titlul de prinț de Hohenzollern în Italia, Elveția și Regatul Unit al Marii Britanii. NU a participat la funeraliile tatălui său, fostul rege Carol al II-lea. Revenirea în țară: Prima încercare La un an după Revoluția anticeaușistă din 1989, pe 25 decembrie 1990, Mihai, acompaniat de soția sa, fosta regină Ana, fiica lor, Principesa Margareta, alături de alți membri ai familiei regale, au aterizat cu avionul la Aeroportul Otopeni, încercând să intre în România pentru prima oară, după 43 de ani, cu un pașaport diplomatic danez. Atunci, România era condusă de Ion Iliescu, liderul Frontului Salvării Naționale care preluase conducerea țării în urma Revoluției și câștigase alegerile prezidențiale. Fostul rege intenționa să viziteze Biserica Curtea de Argeș, să viziteze mormintele bunicilor săi și să asiste la o liturghie religioasă. Iliescu i-a refuzat intrarea în țară până în 1997 Însă, în timp ce se afla pe drum spre Curtea de Argeș, fostul rege și anturajul său au fost opriți de poliție. Familia regală a fost transportată înapoi la aeroport, forțată să părăsească țara. Partidele din opoziție, Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat au condamnat acțiunea lui Iliescu, considerând-o un abuz de putere. Cum justificase Ion Iliescu gestul? „Regele a venit fără un program stabilit, fără o minimă informare a autorităților, punându-ne în fața unui fapt împlinit”. Cu un an în urmă, Ion Iliescu a spus despre Mihai „că este un boșorog care ar trebui să-și vadă de pensie”. Fostul rege Mihai a condamnat dur gestul într-un interviu acordat presei internaționale, calificându-l drept o dovadă a „mentalității comuniste” a noii puteri: „Nu mi se permite să vin în țara mea ca un simplu cetățean, după 43 de ani de exil. Este un act de o lașitate fără margini”. În 1992, Guvernul Stolojan i-a permis lui Mihai să se întoarcă în România pentru a asista la slujba de Înviere de la Mânăstirea Putna, fiind întâmpinat de o mulțime mare de oameni. A ținut un discurs la Curtea de Argeș și altul la balconul Hotelului Continental, urmărit de 100.000 de oameni. A vizitat Bucureștiul și străzile s-au umplut de peste 1 milion de oameni care au încercat să-l vadă. „Mă simt ca un om care s-a întors acasă. Nu am uitat niciodată de acest pământ și de poporul meu.” A refuzat oferta lui Radu Câmpeanu de a candida la președinția României din partea Partidului Național Liberal. Între timp, Iliescu era alarmat de creșterea popularității fostului rege. Partidul Democrat Social Român a cerut ca Mihai să fie declarat persoana non grata în România. „Ce să caute vineri? Și la ora 2? Există un cadru normal al relațiilor cu cetățeni străini sau cei care vor cetățenie? Trebuie să depună cerere pentru a obține viză, care să fie însoțită de o motivație corespunzătoare. Nu a făcut-o până acum”. Reabilitarea de către Emil Constantinescu, din 1997 Fostului rege i s-a interzis să mai intre în România până în 1997, când noul președinte Emil Constantinescu i-a reabilitat cetățenia română și i-a permis să se stabilească în România, la Castelul Săvârșin din județul Arad și în Palatul Elisabeta din București. Familiei regale i-au fost restituite Castelul Peleș și Castelul Pelișor. Reconcilierea dintre regele Mihai și Ion Iliescu Reconcilierea dintre regele Mihai și Ion Iliescu a avut loc în 2001. Aflat la al treilea mandat atunci după câștigarea alegerilor prezidențiale din 2000, Iliescu avea o atitudine mai pro-occidentală și pregătea România pentru aderarea la NATO. La revenirea regelui, Iiescu a rescunoscut că a acționat greșit în trecut și și-a exprimat regretul pentru „starea de spirit” și „tensiunea” dintre anii 1990 și 1996. Președintele i s-a adresat fostului suveran cu titlul de „Sire”. Fostul rege Mihai a decedat pe 5 decembrie 2017. Fostul președinte i-a dedicat în memoria fostului suveran un mesaj sobru, dar respectuos, pe blogul său: „Am aflat cu tristeţe vestea încetării din viaţă a fostului suveran al României, Mihai I. Viaţa sa, într-un secol agitat, nu a fost nici simplă, nici uşoară. Şi-a făcut datoria cu onoare, a luat decizii determinante pentru viitorul ţării. A dovedit un exemplar patriotism în anii grei ai exilului. (…) Relaţia noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziţiei. Raţiunea şi sensul servirii interesului public, indiferent de poziţia în care ne aflam, au fost mai puternice şi, împreună, am reuşit să transmitem către partenerii noştri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunităţii europene.” Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Regele Mihai, din exil înapoi în țară. Cum a încercat fostul suveran să salveze monarhia în România
Mesajul Patriarhiei Române la moartea lui Ion Iliescu: președintele care a schimbat orientarea politică a României
Patriarhia Română exprimă „condoleanțe familiei domnului Ion Iliescu, fost Președinte al României între anii 1992-1996 și 2000-2004, evidențiind faptul că totdeauna Domnul Ion Iliescu a avut o atitudine de respect față de Biserica Ortodoxă Română, chiar și înainte de a fi Președinte al României, deoarece a recunoscut importanța Bisericii Ortodoxe Române în istoria și în viața poporului român.” Patriarhia a analizat rolul lui Ion Iliescu în perioada democratică. „După Revoluția din 1989, Domnia Sa a considerat necesară afirmarea libertății Cultelor religioase din România și a permis reintroducerea Religiei în școlile de stat, precum și prezența preoților de caritate în diferite instituții ale statului, potrivit tradiției românești anterioare perioadei comuniste. De asemenea, mai ales în al doilea mandat, Domnul Ion Iliescu a exprimat necesitatea orientării României spre valorile democratice occidentale, fapt decisiv în trecerea de la comunism la capitalism. Cu respectul cuvenit memoriei unui Președinte al României, ne rugăm lui Dumnezeu să odihnească sufletul său în pace și să consoleze familia îndoliată. Veșnica lui pomenire din neam în neam”, scrie în mesajul semnat de Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Fostul președinte Ion Iliescu a murit marți la vârsta de 95 de ani. Fostul președinte al României s-a stins din viață după ce organele i-au cedat. Iliescu suferea de cancer pulmonar și era internat de aproape două luni la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” din Capitală.
Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR. Aceasta a fost numită judecător la CCR, în 2019, de Klaus Iohannis
Simina Tănăsescu a fost votată duminică, prin vot secret, pentru a preluat conducerea Curții Constituționale a României (CCR). Aceasta a fost aleasă cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenți și va avea un mandat de trei ani, se arată într-un comunicat de presă al instituției. Aceasta va ocupa funcția de președinte al CCR după ce Marian Enache, fostul președinte, a ieșit la pensie. Simina Tănăsescu a mai fost în trecut consilier prezidențial pentru Klaus Iohannis, cel care a și numit-o judecător la CCR în 2019. Simina Tănăsescu este licențiată în științe juridice la Facultatea de Drept din cadru Universității din București. De asemenea, aceasta a urmat și Facultatea de Drept și Științe Politice la Universitatea „AIX-Marseille III” din Franța, între anii 1991-1992. Tot acolo, Simina Tănăsescu a urmat și un doctorat în drept public, în 1997. În ceea ce privește experiența sa profesională, Simina Tănăsescu și-a început cariera în 1991 la Judecătoria Sectorului 1. Aici a fost judecător până în anul 1993. În același an a devenit cadru didactic la Facultatea de Drept a Universității București, iar din 2006 a devenit și profesor universitar îndrumător de doctorat în aceeași instituție. Între ani 2000-2004, noul președinte al CCR a fost reprezentant al României în cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Între 2009-2011 a reprezentant societatea civilă în Consiliul Superior al Magistraturii. În 2015, Klaus Iohannis o numea consilier prezidențial, funcție pe care a ocupat-o până în 2018. În 2019, Klaus Iohannis o numea judecător la CCR. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Cei trei noi judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui și a premierului Fiul unui MILIONAR faimos, condamnat cu executare după ce a băgat în spital un polițist. Bătăușul a fost apărat chiar de ministrul Justiției Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: „Total nepotrivite” / „Arată puțin a disperare”
PNL își alege astăzi noua conducere. Bolojan, singurul candidat pentru președinție
Congresul Extraordinar al PNL va avea loc sâmbătă la Palatul Parlamentului, în prezența a 1200 de delegați. Aceștia vor alege noua echipă de conducere la nivel național. „Pentru funcția de președinte PNL și-a depus candidatura Ilie Bolojan. Pentru pozițiile de prim-vicepreședinți s-au înscris zece candidați: Valeriu Iftime, Adrian Veștea, Florin Roman, Alin Tișe, Nicoleta Pauliuc, Ioan Popa, Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Mircea Minea și Cătălin Predoiu. Pentru conducerea Curții de Arbitraj candidează Costică Lupușoru, Daniel Buda și Ciprian Dobre, iar pentru președinția Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori a fost depusă candidatura lui Virgil Guran”, a transmis joi PNL. Votul va fi secret pentru funcțiile de președinte al partidului, prim-vicepreședinți, președinte al Curții de Arbitraj și președinte al Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori. Tot în cadrul Congresului va avea loc și validarea vicepreședinților regionali, care vor deveni membri ai Biroului Executiv Național. În acest caz, votul va fi deschis. Candidații propuși pentru validare sunt: Alexandru Muraru pentru regiunea Nord-Est, Alexandru Popa pentru Sud-Est, Toma Petcu pentru Sud Muntenia, Gigel Știrbu pentru Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă pentru Vest, Florin Birta pentru Nord-Vest, Ion Dumitrel pentru Centru și Hubert Thuma pentru regiunea București-Ilfov.
Politico: Nicușor Dan, într-un triunghi amoros cu Macron și Merz. Liberalii și conservatorii europeni încearcă să-l coopteze pe președintele României
Nicușor Dan poartă discuții cu reprezentanți ai mișcării liberale Renew, susținută de Emmanuel Macron, dar și cu Partidul Popular European (PPE), din care fac parte Ursula von der Leyen și Friedrich Merz, în timp ce analizează care familie politică europeană i s-ar potrivi cel mai bine. Fiind un politician independent, el nu are un loc automat în peisajul politic european, spre deosebire de alți lideri care se reunesc cu „familiile” lor politice pentru a împărtăși idei și a discuta priorități. Politico relatează că Nicușor Dan este văzut ca un premiu important pentru centrul politic european, după ce l-a învins în alegerile prezidențiale din mai pe George Simion. Alegerea pe care o va face în privința afilierii politice europene este semnificativă, deoarece ar putea influența dinamica dintre liderii reuniți la masa Consiliului European de la Bruxelles. Membrii partidelor politice europene se întâlnesc regulat înaintea summiturilor pentru a-și coordona pozițiile și a stabili strategii pe termen lung. La Consiliul European din luna iunie, care a avut loc la Bruxelles, Nicușor Dan a fost invitat la întâlnirile pregătitoare atât ale grupului Renew, cât și ale PPE. El anunțase inițial că va participa la ambele, dar ulterior s-a răzgândit și nu a mai fost prezent la niciuna. „Inițial a spus că va participa la întâlniri, dar apoi a decis să nu o facă, pentru că nu ar fi fost politicos să meargă de la o întâlnire la alta, având în vedere că urmau să aibă loc discuții importante pe subiecte sensibile”, a declarat un purtător de cuvânt al președintelui Nicușor Dan. Ambele tabere europene se așteaptă ca Nicușor Dan să li se alăture
Prima lună fără pensionări în MAGISTRATURĂ. CSM acuză: Președintele nu a semnat nici un decret de retragere din Justiție
Președintele Nicușor Dan nu a pensionat nici un magistrat de când a preluat mandatul, acuză Consiliului Superior al Magistraturii. Elena Costache, președinta CSM, sugerează că această situația fără precedent generează tensiuni în rândul judecătorilor și procurorilor aflați în așteptarea ieșirii din sistem, dar și dezechilibre în activitatea instanțelor și a parchetelor. În ședința plenului CSM de marți, 1 iulie, Elena Costache a adus în discuție o problemă administrativă cu impact major asupra funcționării sistemului judiciar: blocajul în semnarea decretelor de pensionare. Aceasta a semnalat că, de mai bine de o lună, niciun astfel de act nu a fost promulgat și publicat în Monitorul Oficial, citează știripesurse.ro. Elena Costache a subliniat că această situație nu îi afectează doar pe magistrații care așteaptă formalizarea ieșirii din sistem, ci are consecințe directe asupra instanțelor și parchetelor din care aceștia provin. În perioada premergătoare pensionării, conform legii, magistrații sunt degrevați de activitatea curentă pentru a-și pregăti dosarele și procedurile administrative. Lipsa unui orizont clar pentru emiterea decretelor creează, astfel, blocaje suplimentare. „Aș vrea să exprim și eu o altă îngrijorare în iureșul acestor evenimente. Din păcate, mai avem încă o chestiune ce se impune a fi semnalată cu acest prilej. De aproximativ o lună de zile, dacă nu mai bine, niciun decret de pensionare a vreunui magistrat din această țară nu a fost semnat și, în consecință, publicat în Monitorul Oficial”, a declarat președinta CSM. Mesaj sfâșietor Această perioadă de așteptare și prelungire, fără nicio speranță că într-un orizont de timp dat se va rezolva, nu face decât să perturbe, o dată în plus, activitatea în respectivele instanțe și parchete, a adăugat judecătoarea. Deși a preferat să considere această întârziere un incident întâmplător, Elena Costache a făcut apel la autoritățile competente să intervină rapid: „Poate cei care au atribuții în această chestiune se vor uita sau vor asculta ceea ce am vorbit noi astăzi aici și vor face ceva în acest sens”. Decretele de eliberare din funcție prin pensionare se emit de președintele României, la propunerea CSM. Citiți și: FOTO-VIDEO| Salariații de la Finanțe, Justiție și INS protestează în contextul măsurilor de AUSTERITATE anunțate de Ilie Bolojan / „Să vă fie rușine!” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Călin Popescu Tăriceanu: Dacă aș fi fost președinte, m-aș fi dus prima dată la Bruxelles, nu în Ucraina și Rep. Moldova
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al României, a criticat lipsa de experiență și de viziune a actualului președinte al României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În opinia sa, imaginea șefului statului este greșit înțeleasă de mulți români, dar și de consilierii de la Cotroceni. Tăriceanu a punctat că președintele nu este „părintele națiunii”. Tăriceanu: „Nu știu câtă cultură politică are” Tăriceanu a pus la îndoială nivelul de experiență și cunoștințele politice ale actualului președinte. A explicat care este, de fapt, menirea reală a unui șef de stat în România, conform Constituției. „Actualul președinte bănuiesc că nu are o experiență, adică nu bănuiesc, știu bine, nu are experiență politică. Nu știu câtă cultură politică are. Nu știu dacă cunoaște care sunt cu adevărat responsabilitățile de președinte și atribuțiile. Dar are consilieri în jurul lui. La noi se face o greșeală de foarte multă vreme. Președintele este văzut ca un fel de părinte al națiunii. El nu este așa în Constituție. El are un rol foarte bine definit. Și anume rolul de mediator între puterile statului sau între stat și cetățeni și societate. Ei bine, niciuna din aceste atribuții președintele nu văd să și le exercite.”, afirmă Tăriceanu. Călin Popescu Tăriceanu: „Eu, dacă aș fi fost președinte, primul lucru, m-aș fi dus la Bruxelles” Tăriceanu a comentat și alegerea recentă a președintelui de a se întâlni cu lideri regionali, precum Volodimir Zelenski sau Maia Sandu. În opinia sa, prima vizită oficială ar fi trebuit să fie la Bruxelles. „În loc să se fi dus cu mare voioșie la Chișinău. Nu spun, și eu, inima mea, cum să spun, este alături de Moldova. De Basarabia. Mi-aș dori să văd România reîntregită. Sigur că sunt și eu unul din cei care sunt alături de suferințele pe care le îndură Ucraina. Nu aș vrea, sub nicio formă, pentru că am copii, să văd conflictul din Ucraina degenerând într-un război în care să fim și noi angrenați. Nu știu însă dacă primele, cele mai importante puncte pe agenda politică actualului președinte erau Ucraina, întâlnirea cu Zelenski și cu Maia Sandu. Eu, dacă aș fi fost președinte, primul lucru, m-aș fi dus la Bruxelles. Mai ales că situația economică este cum este. Situația politică, eu nu cred că ăia nu sunt informați ca să știe ce s-a întâmplat. Și să încerc să leg niște punți, să dau niște asigurări, că totuși România va merge pe un drum corect. Ăsta e primul lucru.”, spune el. Președintele trebuie să fie al tuturor românilor În încheiere, Tăriceanu a reamintit că șeful statului este ales de o majoritate simplă, dar are obligația de a se comporta ca reprezentant al întregii societăți. „Președintele este ales de jumate din populație sau jumate plus unu, dar e în final președintele tuturor românilor. Președintele ar fi avut rolul și are în continuare posibilitatea asta, să arate că este președintele tuturor românilor.”, conchide fostul prim-ministru. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Ion Cristoiu: Președintele are o părere proastă despre cultură. E o pierdere de timp
Într-o ediție transmisă live de Gândul, jurnalistul Ion Cristoiu vorbește despre cum votanții pro-europeni urmează să aibă o surpriză neplăcută referitoare la alegerea lor electorală, dar și despre așa-zisele diversiuni din timpul campaniei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În primul rând, Ion Cristoiu vorbește despre votanții progresiști și pro-europeni, care crede el vor fi dezamăgiți de candidatul ales. Spune jurnalistul că acești votanți și susținători, mulți dintre ei oameni de cultură, vor fi surprinși de faptul că actualul președinte ales, spune, el nu ar fi un iubitor de cultură, astfel nu va prioritiza în mandatul său proiectele culturale. „Vor avea tefeliștii niște dezamăgiri. Primul care va avea dezamăgire va fi Liceanu. În primul rând că Nicușor Dan are o părere foarte proastă despre cultură, după părerea lui cultura e pierdere de timp. Adică măcar Bolojan mai avea sau Băsescu, a mai zis.” Ion Cristoiu: „Și 5 milioane au ales Rusia?” Ulterior, la îndemnul moderatorului, Cristoiu se exprima referitor la amenințarea rusească discutată constant în campanie. Acesta consideră că cei care au votat candidatul AUR nu erau pro-ruși, că această idee era o formă de propagandă, care, crede jurnalistul, nu mai funcționează. Cu atât mai mult, invitatul pune la îndoială situația destabilizării pieței financiare provocată de calificarea lui George Simion pe primul loc în turul doi al alegerilor, dând impresia că acest eveniment nu ar fi fost unul organic. „Celor care spun că vin rușii, le spun 5 milioane de oameni au votat să vină rușii. Au fost alegeri. Ei au zis așa, alegem între Rusia și Europa. Și 5 milioane au ales Rusia? Nu, pentru că știi ce nu înțeleg ei? Frecția cu Rusia nu mai ține. Dar a ținut aia cu BNR-ul. Dacă nu creștea, nu avea eficiență diversiunea, dar n-a crescut natural, nu?” Mălina Maria Fulga este redactor în cadrul echipei Gândul. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, consolidându-și astfel pasiunea … vezi toate articolele
Adrian Severin: Când primul ministru demisionează, tot guvernul demisionează
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, fostul ministru de externe, Adrian Severin, a comentat pe larg numirea controversată a noului premier interimar. El a adus o serie de argumente juridice și constituționale, acuzând derapaje de la normele statului de drept și interpretări greșite ale rolului președintelui în structura executivă a României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Desemnarea premierului și limitele atribuțiilor prezidențiale Fostul ministru de externe a explicat succint că președintele României nu are dreptul să numească un prim-ministru, ci doar să desemneze un candidat pentru această funcție. „Nu există niciun text în Constituție care să dea președintelui competența de a numi prim-miniștri. Ăla nu devine prim-ministru în baza decretului de desemnare al președintelui. Asta îi permite să se ducă în Parlament ca să obțină acolo votul de natură a-i permite să acționeze efectiv ca prim-ministru. Președintele este în afara puterilor și nu poate el să numească șefii puterilor executive. Bolojan a rămas pe șina neconstituțională pe care merge statul ăsta merge.”, a declarat Severin revoltat. Demisia premierului înseamna automat demisia întregului guvern Adrian Severin a vrut să clarifice și faptul că premierul nu poate demisiona fără ca întregul guvern să fie atacat. Potrivit fostului ministru, întreaga echipă guvernamentală își pierde legitimitatea odată cu retragerea premierului. „În momentul în care primul ministru demisionează, tot guvernul demisionează. (…) Nu există: `eu am plecat și miniștrii mei rămân`. (…) Guvernul este aprobat în bloc de Parlament și când primul ministru demisionează, demisionează toți cei pe care i-a adus cu sine.”, a mai adăugat Severin. Mai mult, Severin a acuzat neconstituționalitatea numirii premierului interimar de către președinte și a precizat că premierul demisionar rămâne în funcție până când i se desemnează un succesor. „Primul-ministru demisionar rămâne în post (…) până când îi vine înlocuitor. Așa ceva nu există. E necivilizat, e nelegal. E neconstituțional.”, a completat el. Pierderea susținerii parlamentare impune revenirea guvernului în fața Parlamentului Adrian Severin semnalează situația critică ce apare atunci când se modifică structura politică a guvernului prin ieșirea unui partid din coaliția de guvernare. În astfel de cazuri, susține el, legitimitatea guvernului trebuie revalidată de către Parlament. „Dacă prin remanierea guvernului se schimbă structura politică de susținere a acestui guvern, pentru că guvernul a primit un vot de încredere de la anumite grupuri parlamentare (…), în momentul ăla te întorci la Parlament să vezi dacă guvernul mai are vreo susținere parlamentară, vreo legitimitate.”, a conchis Severin. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele