Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale
Prețul gazelor naturale după începerea exploatării gazelor din Marea Neagră ar putea scădea, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Astfel, modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile după intrarea în producție a Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale și primul proiect offshore de mare adâncime din România. Însă, adevărata întrebare este cine va beneficia cu adevărat de resursele uriașe de gaze din Marea Neagră: Statul sau consumatorul român? E plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România. Mai ales pe partea de costuri şi ofertă internă. Totuşi, nu este garantat că preţul consumatorului final (gospodărie) va scădea. Acesta depinde de foarte mulți factori (cerere, reglementare, infrastructură, taxare, preţuri de import). O estimare care ia în considerare că cererea și/sau oferta nu explodează datorită altor motive, ar putea aduce o reducere moderată a preţurilor engross cu 5-20% faţă de nivelul din prezent, pe termen mediu (2027-2028). Există mai mulți factori care pot determina ca exploatarea gazelor naturale offshore în zona Marea Neagră, în special prin proiectul Neptun Deep (România), ar putea avea un impact asupra prețului gazelor după anul 2027 — dar și multe incertitudini care fac dificilă o predicție clară. De ce ar putea scădea prețul gazelor în România: 1. Creştere semnificativă a producţiei de gaze în România Se preconizează că Neptun Deep va începe producția în 2027 și va adăuga circa 8 mld mc/an; producția internă de gaze ar putea aproape să se dubleze până în anul 2030 în România, pe fondul unei cereri interne de gaze care va rămâne în jurul valorii de 10-11 mld mc/an; O ofertă mai mare de gaz intern poate, în teorie, să reducă dependența de importuri (care deseori sunt mai costisitoare). Și astfel să influențeze în jos prețurile pe piața internă. 2. Conectivitate și infrastructură bună România și a extins rețelele de gaz pentru a prelua volumul offshore de gaz; O piaţă mai integrată (cu export, concurenţă, posibil mai multe surse) reduce costurile logistice şi de tranzacţie, ceea ce poate contribui la preţuri mai competitive. De ce nu e garantat că prețul gazelor va scădea? 1. Cererea internă şi externă Dacă cererea internă în România crește (de exemplu prin noi centrale pe gaz, înlocuirea cărbunelui cu gaz în centralele existente), atunci o parte din producție va fi absorbită intern. Impactul asupra prețului poate fi mai mic. Dacă toate centralele pe gaze vor fi puse în funcțiune, se estimează o creștere a consumului de cca 25% până în 2030. Unde sunt folosite gazele naturale? Dacă exporturile devin importante, prețurile de referință pentru export pot seta nivelul intern. Dacă exportul primește prețul mai mare, internul poate rămâne la nivelurile impuse/fixate sau concurenţiale, arată studiul citat. 2. Politică fiscală și reglementare Taxele, redevențele, legislația offshore și modul în care este reglementată piața gazelor poate influența costul final al gazului Dacă statul continuă să impună alte taxe sau taxe mai mari pe gazul offshore, costul pentru producător crește, ceea ce poate menține prețul mai sus. 3. Piața globală / geopolitică Prețurile gazului sunt influențate de factori internaționali: aprovizionare, prețul gazului natural lichefiat (LNG), politica energetică a UE, etc. Chiar dacă costul local cu gazele este mic, dacă prețul de import este sus sau concurența redusă, prețul intern poate să nu scadă. 4. Impactul asupra consumatorului final Chiar dacă prețul en-gross scade, nu e automat ca prețul consumatorului final să scadă în mărime — reglementări, taxe, tarife de transport și distribuție, pot reduce impactul. După startul producției în proiectul Neptun Deep, sunt șanse mari ca prețul gazului românesc să scadă „Având în vedere datele disponibile e plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România — mai ales pe partea de ofertă internă”, spune Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Gazul extras din Marea Neagră va intra pe piața europeană și nu va fi vândut la un preț „patriotic” Totuși, gazul extras din Marea Neagră nu va fi rezervat exclusiv consumatorilor români și nici nu va fi vândut la un preț „patriotic”, avertizează specialistul. Gazul va intra într-o piață europeană integrată, unde producătorii vizeazăcel mai bun preț disponibil. Dacă Bulgaria, Ungaria sau alte piețe regionale oferă un preț mai mare, gazul va merge acolo. Un alt factor important în ecuație este acela că România se pregătește să consume mai mult gaz, nu mai puțin. Astfel, noile centrale electrice pe gaze construite pentru înlocuirea cărbunelui vor absorbi volume importante din producția suplimentară. Estimările arată că cererea internă ar putea crește cu aproximativ 25% până în 2030. Altfel spus, o bună parte din surplusul promis este deja „vândut” înainte să fie extras. Prețul gazului este doar o parte din factura plătită de consumator Există apoi un aspect pe care politicienii o minimizează constant: prețul gazului reprezintă doar o parte din factura plătită de consumator. Tarifele de transport și distribuție cresc, taxele se modifică, iar costurile impuse prin reglementări devin tot mai importante. Chiar dacă gazul ca marfă se ieftinește, factura finală poate rămâne la același nivel sau chiar poate crește. În scenariul optimist, prețul final ar putea fi cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație Modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile. În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Așadar, realitatea din spatele discursului politic este că gazele din Marea Neagră nu garantează automat facturi mult mai mici. Ele oferă României mai multă siguranță
Comisia Europeană îndeamnă România să elimine restricțiile privind stabilirea PREȚURILOR la gaze. Reacția producătorilor și furnizorilor și impactul în facturi
Executivul comunitar a făcut, miercuri, un nou pas pentru a determina România să ridice unele plafoane impuse producătorilor de gaze, măsură ce contravine normelor pieței unice europene, după ce a semnalat această problemă autorităților de la București acum peste o jumătate de an. Astfel, dacă statul român nu remediază situația în termenul anunțat, există riscul ca Bruxellesul să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Contactați telefonic, reprezentanții producătorilor și ai furnizorilor de gaze naturale din România au detaliat contextul acestei măsuri și potențialul impact asupra pieței și facturilor românilor. Comisia Europeană a decis, miercuri, să trimită un aviz motivat României pentru restricționarea libertății producătorilor de gaze de a-și stabili prețurile angro la gaze în România, conform informării Executivului comunitar privind pachetul de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor din luna mai. Mai precis, explică oficialii de la Bruxelles, este vorba de măsura națională introdusă de România care obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor internă la un preț fix clienților la nivel angro. Și mai concret, odată cu implementarea schemei de compensare și plafonare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale, în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2025, producătorii de gaze naturale au avut obligația să vândă la prețul fix de 150 lei/MWh cantitățile necesare de gaze naturale furnizorilor clienților casnici, pentru a asigura necesarul de consum al clienților casnici din producția curentă și din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale, precum și necesarul de gaze naturale pentru constituirea stocului minim de gaze naturale necesar pentru perioada 1 noiembrie 2024-31 martie 2025. Ulterior, în contextul prelungirii schemei cu un an pe segmentul de gaze – pentru energie fiind în vigoare până la 31 iunie – prețul reglementat a fost coborât la 120 de lei/MWh, valabil până la 31 martie 2026. „Prețurile reglementate pe piața angro la nivelul UE denaturează semnalele de preț și funcționarea eficientă a pieței și, prin urmare, sunt incompatibile cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale”, arată Comisia. Potrivit oficialilor, Comisia a trimis României, în octombrie 2024, o scrisoare de punere în întârziere. „Comisia consideră că măsura legată de prețul gazelor restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor pe piața angro a gazelor, în detrimentul pieței interne și al consumatorilor. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz”, se arată în informare. Avizul motivat de miercuri nu abordează legalitatea regimului din România de plafonare a veniturilor pentru producătorii de energie electrică, care a fost, de asemenea, inclus în scrisoarea de punere în întârziere, conform deciziei citate. „Acest lucru se datorează faptului că mai multe hotărâri preliminare sunt pe rolul Curții de Justiție în această privință. În funcție de rezultatul acestor cauze ale Curții, Comisia va lua o decizie cu privire la continuarea urmăririi problemei prin măsuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor”, au conchis reprezentanții Executivului european. Daniel Apostol: „Federația Patronală a Energiei a susținut întotdeauna liberalizarea pieței de gaz” Contactați de Gândul, directorul general al Federației Patronale a Energiei (FPE), Daniel Apostol, și președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurențiu Urluescu, au explicat posibilele urmări ale eliminării acestei măsuri. „Federația Patronală a Energiei a susținut întotdeauna liberalizarea pieței de gaze. Sperăm că acest proces va avea loc cât de curând pentru o normalizare a relațiilor între operatorii din piață și în beneficiul consumatorilor din piață. De obicei, măsurile intervenționiste au menirea de a produce dezechilibre în piață. Comisia Europeană solicită practic să ne conformăm într-o piață unică europeană”, a precizat Daniel Apostol, într-o declarație pentru Gândul. Federația Patronală a Energiei (FPE), fosta Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), fondată în anul 1991, reprezintă 95% din industria de petrol și gaze a României și capătă o relevanță tot mai mare în domeniul energiei regenerabile și a tehnologiilor necesare reducerii emisiilor. În prezent, are 13 companii membre, printre care marii producători de gaze, dar și operatorul de sistem și transport, care însumează aproximativ 26.000 de salariați. Vor crește sau nu facturile? Președintele AFEER a detaliat actuala formulă de calcul al prețului și potențialele urmări ale eliminării acestui preț fix din perspectiva furnizorilor de gaze, cei care propun clienților prețul final care se va regăsi în facturile lor. „Nu punem problema că ne avantajează sau nu ne avantajează măsura. Cum vedem noi lucrurile? Acel gaz, primit la prețul de 120 de lei/MWh, este un gaz pe care îl primim sub prețul pieței și îl utilizăm pentru furnizarea gazului la consumatorul casnic. De aceea, dacă ați văzut în factura consumatorului casnic, gazul natural este mult sub plafonul de 0,31 lei/kWh (TVA inclus, stabilit prin schema de plafonare/compansare – n.r.), au fost prețuri undeva în jur de 0,27 lei/kWh, mă rog, iarna un pic mai mult, după care s-a revenit, dar mult sub plafon datorită prețului acelui gaz de 120 lei/MWh”, a explicat Laurențiu Urluescu. Liderul AFEER precizează că furnizori nu vor factura consumatorilor prețuri de peste 0,31 de lei/kWh, dar nici nu vor mai putea, cel mai probabil, să ofere prețuri sub plafonul stabilit prin schema în vigoare până la 31 martie anul viitor. „În momentul în care nu va fi acel gaz la 120 lei/MWh, vom fi obligați să cumpărăm gaz la prețul pieței. Noi nu putem să să facturăm către consumatorul casnic peste 0,31 de lei/kWh, în mod clar. Deci oricât de mare ar fi prețul achiziției noastre, prețul pentru consumatorul casnic va fi în plafon de 0,31 de lei/kWhpână pe 31 martie 2026 conform OUG nr. 6/2025. Dar, clar, la prețurile actuale de pe piața angro, neavând sursă de gaz la 120 lei/MWh, având la prețul pieței angro, nu vă mai putea da sub plafon cum se întâmplă acum”, a detaliat Laurențiu Urluescu. Astfel, dacă se elimină prețul fix, este posibil ca furnizorii să crească ofertele pentru consumatori până la prețul maxim,