Cât mai rezistă piața imobiliară? Gândul prezintă analiza experților care îți spun dacă e bine să cumperi acum o locuință sau să mai aștepți
Piața imobiliară din România traversează o perioadă de incertitudine, în care cumpărătorii se confruntă cu prețuri ridicate și dobânzi mari la creditele ipotecare. În aceste condiții, pentru românii care vor să își cumpere o locuință, întrebarea este una simplă, dar cu mize mari: E un moment bun să investești într-o locuință sau trebuie să mai aștepți? Gândul a discutat în exclusivitate cu Antoanela Comșa, expert imobiliar, și cu Alexandru Apostol, broker în cadrul unei companii românești, pentru a vedea dacă 2026 este anul în care românii ar trebui să cumpere o locuință sau să mai aștepte. Cei doi specialiști au pus în balanță atât riscurile, cât și oportunitățile unei achiziții într-o perioadă marcată de incertitudine. Loading … Dobânzile ar putea scădea, dar asta nu înseamnă automat locuințe mai ieftine Antoanela Comșa, expert imobiliar cu experiență de peste 20 de ani în piață, spune că nivelul actual al dobânzilor este încă ridicat pe fondul inflației, dar estimează că IRCC ar putea începe să scadă mai vizibil în Trimestrul 2 din 2027. Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) este important deoarece influențează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă și, implicit, valoarea ratelor plătite de debitori. „Dacă discutăm din punctul de vedere al dobânzilor, într-adevăr, în acest moment sunt destul de mari pentru că inflația este destul de ridicată. Probabil vom vedea niște scăderi ale dobânzilor, respectiv ale IRCC-ului. IRCC probabil că va începe să scadă undeva anul viitor, în al 2-lea trimestru, poate mai mult după primul semestru al anului 2027. Și atunci, dacă ne gândim din punct de vedere al dobânzilor, putem să așteptăm puțin”, a explicat Antoanela Comșa pentru Gândul. Romanii plătesc dobânzi uriașe la creditele ipotecare O analiză publicată de Gândul arată că, la nivel european, ratele medii ale dobânzilor pentru creditele ipotecare diferă în funcție de țară, de politica monetară, nivelul inflației și riscul economic perceput de bănci. În cazul României, dobânda medie efectivă pentru un credit ipotecar este de aproximativ 6,5%, în timp ce în zona euro media este de aproximativ 3,6%. Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda-cheie la 6,5% în 2026, însă dobânda medie oferită de bănci pentru creditele ipotecare este de aproximativ 7,7%. De partea cealaltă a baricadei, se află statele europene în care costul finanțării pentru un credit ipotecar este mult mai mic. În Bulgaria, dobânzile pentru creditele ipotecare sunt printre cele mai mici din Europa, în jur de 2,6 – 2,8%, în Grecia aproximativ 3%, iar în Spania dobânzile se situează în general între 3,2 – 3,5%. Singura situație similară cu cea a României se regăsește în Ungaria, unde dobânzile medii la creditele ipotecare se situează la aproape 6,8%. Cu toate acestea, guvernul de la Budapesta a introdus programe de sprijin pentru cumpărătorii de case care pot reduce costul efectiv al dobânzii pentru anumite categorii de credite. Antoanela Comșa: „Prețurile nu revin la ce se întâmplase înainte de conflict” Aceasta explică că o eventuală îmbunătățire a condițiilor de creditare ar putea fi un motiv pentru ca unii cumpărători să amâne achiziția. Problema este că o dobândă mai mică nu garantează neapărat și un apartament mai ieftin. Ea explică că, deși unii investitori mizează pe o prăbușire a prețurilor, acest scenariu este puțin probabil din cauza costurilor ridicate la materialele de construcții. „Pe de altă parte, dacă ne gândim din punct de vedere al prețurilor toată lumea o să spună: Domnule, dar unde se duc prețurile astea și ce se întâmplă? Atâta timp cât avem o inflație ridicată, dobânzi ridicate, costuri din ce în ce mai mari. De exemplu, anul acesta polistirenul a crescut cu 30% în primele 6 luni, 30%. Toate aceste creșteri de materiale, pentru că ele sunt influențate de ceea ce se întâmplă în Golf, de războiul cu Ucraina și contextul economic global, pun presiune pe prețuri. Oricum acest lucru se va vedea în prețuri, dar nu imediat. Există un decalaj între momentul în care se termină conflictul și momentul când lucruile s-ar mai calma, de 6 luni, iar experiența ne arată că în astfel de cazuri, oricum prețurile nu revin la ce se întâmplase înainte de conflict”. „Cine dispune de finanțele necesare, să cumpere o locuință” În ciuda dobânzilor ridicate, Antoanela Comșa nu consideră că orice cumpărător ar trebui să aștepte o eventuală ieftinire a pieței. Pentru cineva care are nevoie efectivă de o locuință, dispune de avans și este sigur că poate susține creditul, recomandarea sa este să cumpere. „Pentru cine este interesat și are nevoie de o locuință și, atenție, dispune de finanțele necesare, aș cumpăra o locuință”. În schimb, pentru cei care nu sunt legați de o anumită zonă din Capitală și nu au o nevoie imediată, așteptarea poate fi o variantă mai înțeleaptă. „Pentru cei care nu sunt legați de o anumită zonă sau care nu vor să stea în București, pot aștepta să mai scadă dobânzile și să cumpere anul viitor când dobânzile vor fi mai jos”, mai spune Comșa. „Cel mai bun moment pentru a cumpăra este atunci când ai nevoie de o locuință” De cealaltă parte, Alexandru Apostol, managing partner la SVN Credit, o agenție de brokeraj, privește problema mai ales prin prisma accesibilității locuințelor și a costului finanțării. Expertul consideră că cel mai bun moment pentru achiziționarea unei locuințe este atunci când nevoia o cere. „Cel mai bun moment pentru a cumpăra o locuință este atunci când ai nevoie de o locuință nouă – dorești să ai propria locuință, urmează să îți extinzi familia sau îți dorești un spațiu locativ cu un confort mai ridicat”, spune Alexandru Apostol pentru Gândul. Calculul accesibilității: Cum se compară 2008 cu 2026 Expertul a comparat situația actuală din România cu cea dinaintea crizei financiare din 2008 și susține că, raportat la venituri, accesibilitatea unei locuințe este mai bună astăzi. Potrivit datelor prezentate de acesta, în 2008 un apartament cu două camere în București costa, în medie, aproximativ 130.000 de euro, în timp ce salariul mediu din Capitală era de circa 500 de euro. În 2026 în schimb, apartamentul are un preț de
Piața imobiliară a României în 2026, sub presiunea fiscală și economică
Piața imobiliară din România intră în 2026 într-un context marcat de presiunea fiscală și cea economică, după un an în care creșterile au fost semnificative. În timp ce perspectivele locale arată o încetinire a ritmului de creștere, iar cumpărătorii și investitorii devin mai prudenți, vecinii noștri atrag atenția investitorilor și a analiștilor din întreaga lume. Bulgaria, în special Sofia, traversează una dintre cele mai bune perioade de expansiune imobiliară din Uniunea Europeană, cu prețuri care au crescut spectaculos. Totuși, România rămâne o destinație atractivă pentru investitori și cumpărători, dar lecția bulgară ne demonstrează că dezvoltarea sustenabilă și adaptarea rapidă la cerere poate aduce avantaje semnificative pe piața locală. Lecția bulgară: Prețurile apartamentelor au crescut cu 156% Bulgaria reprezintă unul dintre cele mai bune exemple din întreaga Uniune Europeană când vine vorba de creșterea imobiliară. Potrivit datelor publicate de Eurostat, prețurile locuințelor au crescut cu 156% comparativ cu trimestrul al treilea din 2015, iar capitala Sofia a avut cel mai mare aport la acest avans. În trimestrul al treilea din 2025, Bulgaria a raportat o creștere anuală de peste 15% a prețurilor, mult peste media UE, situată în jur de 5,5%. Chiar dacă numărul de tranzacții a scăzut, piața a rămas stabilă, iar locuințele au continuat să fie un instrument de protecție a capitalului. România se află între creșterea moderată și diferențe regionale La polul opus Bulgariei se află România, care se așteaptă ca în 2026 să treacă printr-o etapă de echilibrare a prețurilor la locuințe. Deși creșterea prețurilor a fost de 10-14% în 2025, analiștii din industrie se așteaptă ca avansul să se tempereze undeva între 4% și 8%. Astfel, în 2026 prețul mediu al locuințelor din România ar urma să se situeze între 100.000 și 120.000 de euro, deși valorile pot să varieze în funcție de oraș și de tipul proprietății. Diferențele regionale sunt un criteriu din ce în ce mai vizibil în rândul cumpărătorilor. Capitala rămâne principalul punct de interes, susținut de cererea constantă și de oferta diversificată, în timp ce pentru orașe precum Clujul apar deja semne de stagnare deoarece prețurile rămân ridicate în raport cu veniturile oamenilor. În alte orașe precum Timișoara sau Iași prețurile sunt mai accesibile, dar ritmul de creștere rămâne solid, susținut de cerere și de lipsa de locuințe noi. Sursa: imobiliare.ro Mai mult decât atât, piața imobiliară din România se confruntă cu o dinamică a prețurilor diferită în funcție de tipul de proprietate, oraș sau cartier. Clujul rămâne cel mai scump oraș din țară, cu prețuri de aproximativ 2.900-3.200 de euro pe metru pătrat, deci cu aproximativ 40% mai mari decât în București, unde prețurile medii se situează între 2.000-2.300 de euro pe metru pătrat. Piața imobiliară se mișcă diferit în funcție de orașe Un alt factor care determină o creștere moderată a pieței imobiliare românești este evoluția neuniformă. Centrele universitare și economice precum București, Cluj, Timișoara sau Iași au cerere constantă, în timp ce orașele mai mici înregistrează creșteri mai lente, cu prețuri mai stabile și un volum de tranzacții mai mic. De asemenea, presiunea asupra prețurilor este determinată de reducerea autorizațiilor de construcție cu 15% în 2025. Așadar investițiile în imobilele noi rămân mai atractive atât pentru cumpărători, cât și pentru investitori, în timp ce locuințele second-hand câștigă în zona de accesibilitate. În orașele mari, apartamentele noi din zone premium ating valori mari pe metru pătrat, în timp ce apartamentele vechi, chiar dacă se află în aceleași cartiere, ating valori mai mici. Practic, cererea pentru locuințe de calitate rămâne ridicată și depășește oferta, dar segmentul second-hand rămâne mai accesibil și mai competitiv. Riscurile majore pentru imobiliare rămân fiscalitatea și dobânzile Money, pen, glasses and angled pocket calculator on a white background,Image: 138510344, License: Royalty-free, Restrictions: , Model Release: no, Credit line: – / Wavebreak / Profimedia Cel mai mare risc pentru piața imobiliară din România în 2026 rămâne presiunea fiscală. Majorarea impozitelor locale de la 1 ianuarie, regulile mai stricte cu privire la avansurile în tranzacțiile cu dezvoltatorii și taxele noi pentru materiile prime pot afecta atât cumpărătorii, cât și dezvoltatorii. În plus, introducerea unei taxe pe carbon pentru materiile prime importante din afara Uniunii Europene adaugă o presiune extra pentru costurile de construcție în acest an. Deși inflația a scăzut, menținerea unor dobânzi relativ ridicate face ca accesul la finanțare să fie selectiv și favorizează tranzacțiile cash și sectorul proprietăților second-hand. „Concluzia este clară: 2026 nu este anul speculației, ci al disciplinei financiare. Accentul se mută de la creșterea accelerată de preț la randamentul real, costul total de deținere și calitatea activului. Nu vorbim despre o criză imobiliară, ci despre o piață mai matură, mai selectivă și mai rațională”, atrage atenția Oana Ivan, fondatoarea O.I. Real Estate Group. Diaspora devine „un motor” pentru cererea rezidențială Un alt fenomen care influențează piața imobiliară se leagă de întoarcerea diasporei în țară, ca urmare a dificultăților economice și a costului vieții tot mai ridicat din Europa de Vest. Românii care se întorc acasă aduc capital acumulat în afară și contribuie la cererea mare pentru locuințele noi din marile orașe. Practic, diaspora devine un motor pe termen lung pentru cererea rezidențială și compensează pentru sectorul populației locale care nu are acces la credite. De asemenea, acești locuitori contribuie la dinamizarea cererii în zona locuințelor noi iar investițiile imobiliare devin mai sustenabile și predictibile. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețuri în creștere pe piața imobiliară din România, în 2026. În ce oraș sunt cele mai scumpe apartamente în blocuri noi, cu peste 3.300 euro/mp Taxele cresc și mai mult de la anul: Guvernul anunță trecerea la impozitarea clădirilor și terenurilor la valoarea de piață pentru persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2027
De ce costă 32,5 milioane cel mai scump apartament în Viena
Viena, capitala Austriei, are o populație de 2,9 milioane de locuitori, fiind al cincilea cel mai populat oraș din UE. Nu este doar cel mai dezvoltat oraș economic și centrul administrativ al țării, ci un adevărat centru cultural. Viena s-a remarcat de-a lungul istoriei ca o „capitală culturală” europeană. În 2024, 8,17 milioane de turiști au vizitat orașul pentru a admira „istoria” încă vie, fie pentru a o asculta prin muzica simfonică, fie pentru a o „savura” prin tradiționalul șnițel vienez și prăjitura de ciocolată a lui Sacher. Viena fost scaunul de domnie al împăraților Casei Habsburgilor: Maximilian al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Maria Terezia a Austriei, Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, Francisc I al Austriei (și ultimul împărat al Sfântului Imperiu Roman) și Franz Joseph I al Austro-Ungariei. A fost locul de naștere al psihoanalistului Sigmund Freud și al reginei Marie Antoinette a Franței, poreclită „Madame Deficite”, ghilotinată pentru trădare și irosirea bogățiilor Franței. Viena este orașul în care muzicieni și compozitori faimoși, precum Beethoven, Brahms, Haydn, Mozart, Schoenberg, Johann Strauss I și Johann Strauss II s-au făcut remarcați pentru concertele cu orchestrele simfonice. Este locul unde se înalță splendoarea barocului: Palatul Schonbrunn – reședința imperială de vară a Habsburgilor, Palatul Imperial Hofburg, Palatul Belvedere și Biserica Sfântului Karl. Și mai sunt Opera de Stat cu stilul arhitectural renascentist și Catedrala gotică a Sfântului Ștefan. Catedrala Sfântului Ștefan din Viena Prețul celui mai scump apartament în Viena Mulți turiști își doresc să se stabilească în acest oraș. Din păcate, costurile sunt foarte mari. În centrul Vienei, chiria lunară pornește de la 1.000 de euro. În cartierele mărginașe, chiriile sunt între 300 și 700 de euro. Cel mai scump apartament din Viena este de vânzare în prezent pe Parkring, în districtul 1 al orașului. Se situează în Palatul Henckel von Donnersmark, construit în anul 1872, proiectat de arhitecții August Schwendenewin și Johann Romano, la comanda lui Hugo Henckel von Donnersmarck (1811-1890), industriașul antreprenor care a înființat prima oțelărie, o fabrică de hârtie și a pus bazele industriei siderurgice. El l-a construit pentru a-i face „cadou” baronesei Laura von Kaszony, a doua sa soție. Prima lui soție a fost contesa Laura von Hardenberg. Fotografie realizată cu Viena din turla nordică a Catedralei Sfântului Ștefan (Envato) Prețul? Oficial, este ținut în secret, dar există indicii. Situat în inima primului district al Vienei, la adresa Parkring 14, este probabil cea mai exclusivist apartament de lux din oraș, potrivit OE24. Prețul oficial cerut nu a fost niciodată dezvăluit. Cu toate acestea, circulă în culise un zvon care face vâlvă chiar și în peisajul imobiliar de lux din Viena. Agentul imobiliar Michael Leber a dezvăluit prețul celui mai scump apartament. El a aflat de la „sursele” sale că cel mai scump apartament din Viena se vinde la uimitoarea sumă de: 32,5 milioane de euro. Însă, reședința este una dintre cele mai prestigioase. Are vedere directă la parcul orașului și este la doar câteva minute de mers pe jos de Catedrala Sfântul Ștefan. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că aici se construiește unul dintre cele mai scumpe apartamente din Austria. Acolo a locuit contele Edmund Zichy (1811-1894), un patron al artelor și științelor. În apartamentul său și-a amplasat colecția de bronzuri indiene și chinezești. Și a mai locuit contele Mir și Alberto, marchizul de Hohenkubin. Palatul a fost jefuit și avariat după cel de-al Doilea Război Mondial. Din 2013, este parte al gigantului hotelier Radisson SAS. În 2023, în interiorul clădirii a fost inaugurat și hotelul de 5 stele, Palais Vienna, parte a Grupului Almanac. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: S-a deschis Târgul de Crăciun de la Viena. Până când poate fi vizitat
Locuitul la oraș, tot mai costisitor. Ce venit lunar trebuie să câștigi pentru a-ți cumpăra o locuință în București, în 2025
În 2025, majoritatea tinerilor nu-și pot achiziționa locuințe din cauza veniturilor mici și sunt nevoiți să aleagă între a locui și mai mult cu părinții sau să-și caute cu chirie, care poate costa mai mult de jumătate din salariu. București, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov sunt orașele cu cele mai multe locuri de muncă, dar și cele mai scumpe pentru locuit. De la 1 august 2025, după aplicarea cotei TVA de 21%, locuințele se scumpesc și mai mult. TVA de 21%, de la 1 august 2025 Pentru un tânăr care câștigă minimul brut de 3.700 lei va fi imposibil să-și cumpere locuință proprie și foarte dificil de trăit cu chirie, cele mai mici tarife lunare fiind între 150 și 200 de euro. Potrivit FANATIK, după creșterea TVA de la 9% la 21% pe 1 august 2025, un român cu salariu minim va trebui să-și caute încă un loc de muncă mai bine plătit pentru a primi credit ipotecar de la bancă. Apartamentele se scumpesc În cazul unui apartament de 100.000 de euro, costul acestuia va crește cu 12.000 de euro. Așadar, de la 1 august, apartamentul respectiv va costa 112.000 de euro. În cazul unui apartament de 70.000 de euro, prețul va crește la 78.000 de euro. Un apartament de 135.000 de euro, cu o suprafață de 42 mp, ideal pentru o familie mare, va costa cu 16.000 de euro mai mult de la 1 august. Obținerea unui credit pentru un astfel de apartament spațios necesită un venit minim de 9.520 de lei de la 1 august 2025, cu 1.000 lei mai mult față de prezent. Ce venit minim trebuie să ai pentru a achiziționa un apartament În Brașov, pentru a cumpăra un apartament de 42 de mp, adică de 105.000 de euro românii trebuie să câștige minim 7.000 de lei. De la 1 august, trebuie să câștige minim 7.600 de lei, având în vedere că apartamentul se va scumpi cu 12.600 euro mai mult, ajungând la 117.600 de euro. În București, Cluj-Napoca și în Timișoara, un cetățean trebuie să câștige un venit lunar minim de aproximativ 6.608 lei – 6.720 de lei de la 1 august. În Constanța, un apartament de 83.328 de euro va costa de la 1 august în jur de 93.000 de euro. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Apartamentele vechi cu 3 camere ating prețuri-record. Iată singurele zone din București unde mai poți cumpăra SUB 100.000 de euro