Mineralul adesea trecut cu vederea care ar putea proteja oasele pe termen lung
Cercetătorii atrag atenția asupra unui mineral despre care se vorbește rar, dar care ar putea influența sănătatea oaselor în timp, scrie Ecoticias. Deși calciul domină adesea discuțiile despre oase puternice, oamenii de știință spun că magneziul susține discret densitatea osoasă și rezistența scheletului pe termen lung. Studii recente sugerează că multe persoane nu consumă cantități suficiente de magneziu. Experții avertizează că acest deficit ar putea afecta sănătatea oaselor mai târziu în viață. Cercetările indică un factor mai puțin cunoscut pentru rezistența oaselor Oamenii de știință de la National Institutes of Health din Statele Unite au descoperit că un consum mai ridicat de magneziu este asociat cu o densitate minerală osoasă mai mare. Densitatea minerală osoasă măsoară cât de puternice și compacte sunt oasele. O densitate mai mică crește riscul de fracturi și osteoporoză mai târziu în viață. Aproximativ 60% din cantitatea de magneziu din organism este stocată în oase. Cercetătorii spun că acesta contribuie la formarea oaselor și la procesele de regenerare celulară. De asemena, studiile sugerează că un aport insuficient poate fi asociat cu o densitate osoasă mai scăzută. Unele studii preliminare indică faptul că suplimentele ar putea aduce beneficii moderate pentru anumite persoane în vârstă. Cu toate acestea, oamenii de știință subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma efectele pe termen lung. Multe persoane nu ating aportul recomandat Experții în nutriție spun că aportul insuficient este surprinzător de frecvent. Analizele arată că mai mult de jumătate dintre adulții americani consumă mai puțin decât nivelurile recomandate. Persoanele în vârstă, adolescenții și cei care suferă de anumite afecțiuni medicale par a fi deosebit de vulnerabili la deficitul de magneziu. Deficitul ușor trece adesea neobservat, deoarece simptomele pot fi vagi. Oboseala, crampele musculare și slăbiciunea generală sunt uneori asociate cu niveluri scăzute de magneziu. Dieta și stilul de viață rămân esențiale Experții spun că alimentația rămâne cea mai sigură metodă de a menține niveluri sănătoase de nutrienți esențiali. Alimente precum leguminoasele, nucile, semințele, cerealele integrale și legumele cu frunze verzi conțin în mod natural cantități mari de minerale importante pentru sănătatea oaselor. Medicii pot recomanda uneori suplimente pentru persoanele cu deficit confirmat. Totuși, un aport excesiv de magneziu poate provoca probleme digestive și poate interfera cu anumite medicamente. Cercetătorii subliniază că sănătatea oaselor depinde de mai mulți factori. O alimentație adecvată, activitatea fizică, aportul de vitamine și evitarea fumatului joacă un rol important în prevenția pe termen lung.
Deficitul de vitamina D a devenit o criză globală. Experții avertizează asupra riscurilor crescute pentru sănătatea oaselor
Deficitul de vitamina D a ajuns la proporții de criză globală, afectând atât copii, cât și adulți, în contextul în care sursele alimentare sunt limitate, iar expunerea la soare este tot mai redusă, scrie Deccan Harald. Pentru că cea mai mare parte a vitaminei D, aproximativ 70–80%, este produsă în piele sub acțiunea luminii solare și nu obținută din alimentație, specialiștii avertizează că milioane de oameni nu ating nivelurile necesare pentru menținerea sănătății oaselor și a funcționării optime a organismului. De ce este vitamina D atât de importantă Vitamina D permite absorbția calciului și susține formarea, remodelarea și mineralizarea oaselor. La copii, un deficit sever poate duce la rahitism, o afecțiune care provoacă deformări osoase. La adulți, nivelurile scăzute pot agrava osteoporoza, pot slăbi structura osoasă sau pot cauza osteomalacie, o afecțiune dureroasă caracterizată de înmuierea oaselor. Cercetările asociază deficitul de vitamina D și cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, unele tipuri de cancer, scleroză multiplă, artrită reumatoidă și diabet de tip 1. Femeile însărcinate cu niveluri insuficiente pot influența negativ densitatea osoasă a copiilor lor, crescând riscul de osteoporoză mai târziu în viață. De câtă vitamină D avem nevoie? Specialiștii recomandă 200 UI/zi (5 µg) pentru copii și tineri, 400–600 UI/zi (10–15 µg) pentru adulți și până la 1.000 UI/zi pentru persoanele peste 60 de ani. Pentru majoritatea oamenilor, principala sursă rămâne expunerea la soare: doar 10–20 de minute de lumină directă pe față, brațe și mâini înainte de ora 10:00 sau după ora 14:00 sunt, de regulă, suficiente. Surse alimentare și gestionarea sănătății osoase Doar câteva alimente, precum peștele gras, ouăle, ciupercile și uleiul de ficat de cod, conțin în mod natural vitamina D. Pentru a acoperi deficitul, multe țări fortifică produse precum cerealele și sucurile. În cazul pacienților cu osteoporoză, asocierea calciului cu vitamina D poate îmbunătăți densitatea osoasă, iar unii pacienți pot necesita tratamente injectabile administrate zilnic sau la șase luni pentru refacerea masei osoase.