Cum reduci riscul ca un cancer să revină | Ce spun cele mai noi dovezi despre mișcare, alimentație și controale
Nu există un răspuns care să ofere garanții. Cancerul poate reveni chiar și după un tratament considerat reușit, iar acest lucru nu înseamnă că pacientul a făcut ceva greșit, arată un studiu publicat în New England Journal of Medicine. Uneori, câteva celule canceroase rămân în organism, dar sunt prea puține pentru a putea fi detectate la controalele obișnuite. În timp, ele se pot înmulți și pot forma din nou o tumoră. Există însă lucruri pe care medicii le recomandă cu tot mai multă încredere. Iar unul dintre ele este mai simplu decât pare: mișcarea. Un studiu important: exercițiul a redus riscul de recidivă În 2025, revista New England Journal of Medicine a publicat rezultatele studiului clinic CHALLENGE, care a urmărit 889 de persoane cu cancer de colon în stadiul II cu risc ridicat sau în stadiul III. Toți participanții terminaseră operația și chimioterapia. O parte dintre pacienți au primit informații despre un stil de viață sănătos. Ceilalți au intrat într-un program de exerciții fizice structurat pe trei ani, cu sprijinul unor specialiști în activitate fizică. Rezultatul a atras atenția oncologilor: după cinci ani, 80,3% dintre pacienții din grupul cu exerciții nu aveau o recidivă, un cancer nou sau nu muriseră, față de 73,9% în grupul care primise doar recomandări generale. Asta înseamnă o diferență de 6,4 puncte procentuale. Calculat ca risc relativ, programul de exerciții a fost asociat cu o reducere de 28% a riscului de recidivă, apariție a unui nou cancer sau deces. Diferența s-a văzut și în supraviețuirea generală. La opt ani, 90,3% dintre pacienții din grupul cu exerciții erau în viață, față de 83,2% în grupul de control. Riscul de deces a fost cu 37% mai mic în grupul care a urmat programul de exerciții. Este important însă ce nu spune studiul: nu demonstrează că sportul „vindecă” cancerul și nu înseamnă că orice persoană cu orice tip de cancer va avea aceeași reducere a riscului. Studiul a vizat un tip și anumite stadii de cancer de colon, iar programul a fost unul structurat și adaptat pacienților. Totuși, rezultatele sunt importante pentru că provin dintr-un studiu randomizat, nu doar din observația că oamenii mai activi tind să fie mai sănătoși. Nu trebuie să începi cu sala de fitness Recomandările medicale nu spun că un pacient trebuie să alerge maratoane sau să facă antrenamente intense. American Cancer Society recomandă, după evaluarea medicală și în funcție de starea fiecărui pacient, să se ajungă treptat la 150-300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau la 75-150 de minute de activitate intensă. Sunt recomandate și exercițiile pentru forță cel puțin două zile pe săptămână. Activitatea moderată poate însemna, de exemplu, mers alert, ciclism ușor sau anumite forme de yoga. Pentru cineva care se recuperează după tratament, începutul poate fi mult mai modest. Institutul Național pentru Cancer din SUA recomandă să se înceapă lent și să se crească treptat durata și intensitatea. Chiar și câteva minute de mișcare pot fi un început bun pentru o persoană care este foarte slăbită. Aici există însă o regulă importantă: exercițiul trebuie adaptat pacientului. Unele tratamente pot afecta oasele, inima, nervii sau sistemul imunitar. De aceea, o persoană care a trecut prin cancer ar trebui să discute cu medicul înainte să înceapă un program nou de exerciții. Ce rol are alimentația? Nici aici nu există o „dietă anticancer” care să garanteze că boala nu va reveni. Există însă suficiente dovezi pentru ca organizațiile medicale să recomande o alimentație sănătoasă după tratamentul oncologic. American Cancer Society recomandă un model alimentar sănătos și pune accent pe alimente vegetale, cereale integrale și menținerea unei greutăți sănătoase. În cazul unor tipuri de cancer, există dovezi mai bune decât în cazul altora. World Cancer Research Fund arată, de exemplu, că pentru persoanele care au avut cancer de sân există dovezi că o alimentație bogată în fibre poate avea beneficii, în timp ce pentru cancerul colorectal există indicii că un consum mai mare de cereale integrale și unul mai mic de băuturi îndulcite pot contribui la rezultate mai bune. Mesajul important este să nu transformăm alimentația într-o listă de alimente „magice”. Nu există un suc, un supliment sau un aliment care să țină singur cancerul în remisie. Greutatea contează, dar nu e momentul pentru cure drastice Excesul de greutate este asociat cu un risc mai mare pentru mai multe tipuri de cancer și poate influența prognosticul. Totuși, legătura dintre slăbit după diagnostic și reducerea riscului de recidivă nu este la fel de clară pentru toate tipurile de cancer. În timpul și după tratament, prioritatea poate fi mai degrabă păstrarea forței și a masei musculare decât o scădere rapidă în greutate. De aceea, o dietă severă poate fi o idee proastă pentru un pacient care încă se recuperează. Alimentația trebuie adaptată tipului de cancer, tratamentului și stării generale. Alcoolul? Cu cât mai puțin, cu atât mai bine Alcoolul este legat de mai multe tipuri de cancer, iar American Cancer Society spune că evitarea lui este cea mai bună opțiune pentru prevenția cancerului. Pentru riscul de recidivă, situația diferă în funcție de tipul de cancer și nu este la fel de bine stabilită pentru toate formele bolii. Pentru un pacient aflat în remisie, discuția despre alcool ar trebui, prin urmare, să facă parte din planul individual stabilit cu medicul. Fumatul rămâne unul dintre cele mai importante lucruri de abandonat Renunțarea la fumat este una dintre cele mai clare recomandări pentru supraviețuitorii cancerului. Institutul Național pentru Cancer din SUA avertizează că fumatul după tratamentul oncologic poate crește riscul apariției unui alt cancer sau al unor probleme de sănătate. Renunțarea la fumat aduce beneficii chiar și după un diagnostic de cancer. Controalele nu pot fi înlocuite de un stil de viață sănătos Poate cea mai importantă regulă este și cea mai ușor de uitat: un stil de viață sănătos nu înlocuiește controalele oncologice. După terminarea tratamentului, pacientul ar trebui să primească un plan de monitorizare. Acesta poate include consultații, analize și investigații, în funcție de tipul cancerului și de tratamentul primit. Frecvența controalelor nu
Panglică umană împotriva cancerului de sân, la Cluj-Napoca | Aproape 300 de oameni sunt așteptați în Piața Unirii
Aproape 300 de oameni sunt așteptați pe 16 octombrie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, unde pacienți, supraviețuitori ai cancerului, medici, studenți, voluntari și membri ai comunității vor forma o panglică umană, într-un gest de solidaritate față de persoanele afectate de cancer. Evenimentul începe la ora 12:00 și face parte din Luna de Conștientizare a Cancerului de Sân. Inițiativa, intitulată „ONE RIBBON. MANY STORIES.”, este organizată de Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN) și reprezintă prima acțiune de acest fel din România. Conceptul este inspirat din campania mondială World Cancer Day, „United by Unique” Participanții vor forma cu propriile corpuri conturul unei panglici, simbol cunoscut la nivel internațional pentru solidaritatea față de persoanele afectate de cancer. În centrul formației vor fi pacienții și supraviețuitorii, înconjurați de personalul medical, iar ceilalți membri ai comunității vor completa forma. Poziția fiecărui participant va fi marcată în prealabil pe pavajul Pieței Unirii. Imaginea finală va fi surprinsă de la înălțime, cu ajutorul unei drone. Cancerul de sân e cea mai frecvent diagnosticată formă de cancer la femei „La Institutul Oncologic Cluj-Napoca vedem în fiecare zi cât de mult contează depistarea precoce. Ne dorim ca acest eveniment să transforme Piața Unirii într-un spațiu de dialog deschis despre prevenție”, a declarat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, Manager al Centrului Național de Competență în Cancer din cadrul IOCN. Evenimentul pune accent pe prevenție într-un context în care România are una dintre cele mai scăzute participări la screeningul pentru cancerul de sân din Uniunea Europeană. Cancerul de sân este cea mai frecvent diagnosticată formă de cancer la femei în România și reprezintă aproximativ 28% din cazurile noi de cancer diagnosticate în rândul femeilor. Un mesaj despre prevenție care devine o experiență vizibilă Datele OECD și ale Comisiei Europene arată că, în 2019, doar 9% dintre femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani făcuseră o mamografie bilaterală în ultimii doi ani. Acesta a fost cel mai redus nivel de participare din Uniunea Europeană. Diferențele sunt importante și în funcție de nivelul de educație. Participarea la screening a fost de aproximativ 4% în rândul femeilor cu un nivel educațional mai redus și a ajuns la 17% în cazul femeilor cu studii superioare. Organizatorii spun că prin această inițiativă vor să transforme un mesaj despre prevenție într-o experiență vizibilă pentru întreaga comunitate. „Această panglică umană nu este doar un simbol, ci o invitație directă adresată comunității de a se implica activ în prevenție”, a declarat Dr. Delia Nicoară, medic primar în sănătate publică și management la IOCN. Evenimente similare au loc și în alte țări Participanții vor primi tricouri personalizate, iar întreaga experiență, de la sosire până la realizarea fotografiei aeriene, va dura aproximativ două ore. Organizatorii vor oferi și gratuit „Ghidul de sport pentru recuperarea pacientelor cu cancer de sân”. Cu sprijinul partenerilor va fi organizată și o tombolă cu premii. Evenimente similare au fost organizate în țări precum Andorra, Franța și Statele Unite ale Americii, unde astfel de acțiuni au devenit, în unele comunități, evenimente recurente care aduc împreună pacienți, medici, voluntari și membri ai comunității. Inițiativa de la Cluj-Napoca este realizată de IOCN în colaborare cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca și mai multe organizații partenere, universități, școli, organizații de pacienți, voluntari și companii locale. Scopul este promovarea prevenției, a depistării precoce și a îngrijirii centrate pe pacient.
Rogobete propune o nouă miză pentru economie: medicamente produse în România, studii clinice și investiții în diagnostic
Rogobete afirmă că reforma sistemului sanitar nu ar trebui redusă la diminuarea cheltuielilor, ci ar trebui să urmărească și atragerea de capital și crearea de valoare în economie. Într-o postare publicată vineri pe Facebook, Rogobete a susținut că România ar trebui să își dezvolte capacitatea de producție pentru medicamente și produse medicale prin investiții și parteneriate între sectorul public și cel privat. În opinia fostului ministru, o asemenea strategie ar putea genera noi locuri de muncă și investiții și, în același timp, ar putea crește siguranța aprovizionării cu produse necesare pacienților. O altă direcție indicată de Rogobete este atragerea unui număr mai mare de studii clinice și investiții în medicamente inovatoare. Fostul ministru susține că extinderea studiilor clinice desfășurate în România ar putea permite pacienților accesul mai rapid la terapii moderne și ar putea atrage investiții private în spitale și centre universitare. El consideră că dezvoltarea acestui sector ar crea, totodată, locuri de muncă înalt calificate și ar susține cercetarea medicală. Investiții în screening, laboratoare și diagnostic Rogobete pledează și pentru dezvoltarea unor mecanisme de finanțare destinate extinderii programelor de screening, laboratoarelor și infrastructurii de diagnostic. Fostul ministru argumentează că depistarea bolilor într-un stadiu timpuriu poate îmbunătăți șansele pacienților și poate reduce presiunea exercitată ulterior asupra sistemului prin tratamente complexe. Prevenția și screeningul s-au numărat și printre prioritățile prezentate anterior de Rogobete în perioada în care a condus Ministerul Sănătății. La audierile parlamentare din iunie, el menționa investițiile realizate în echipamente și laboratoare destinate acestei componente a sistemului medical. „Sănătatea nu este doar o cheltuială” Rogobete susține că dezvoltarea industriei medicale ar putea produce efecte economice și în alte sectoare, indicând industria chimică, energia, IT-ul, logistica, construcțiile, cercetarea și mediul universitar. În acest context, fostul ministru pledează pentru combinarea capitalului privat cu fondurile europene și investițiile publice. „Sănătatea nu este doar o cheltuială. Sănătatea poate produce creștere economică”, afirmă Rogobete. Declarațiile vin în contextul în care fostul ministru a criticat în ultimele zile politica de reducere a cheltuielilor din sistemul sanitar și a cerut suplimentarea finanțării pentru spitale și serviciile medicale de urgență.
Mergi la medic să te faci bine, dar nimeni nu-ți spune riscurile ascunse
La nivel global, 1 din 10 pacienți suferă prejudicii în timpul îngrijirilor medicale, iar aproximativ jumătate dintre aceste prejudicii sunt considerate prevenibile, potrivit INSP, care citează un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu prilejul Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului. Ziua Mondială a Siguranței Pacientului este marcată anual pe 17 septembrie, iar tema din 2026 este „Îngrijiri sigure pe tot parcursul vieții!“. Campania din acest an se concentrează pe siguranța îngrijirilor acordate persoanelor care trăiesc cu boli netransmisibile. Pentru acești pacienți, riscurile pentru siguranță pot apărea în mai multe etape ale parcursului medical – de la prevenție şi diagnostic până la tratament, monitorizarea bolii, managementul pe termen lung şi autoîngrijire, care pot provoca prejudicii ce pot fi evitate. Siguranța pacientului nu se oprește la ușa spitalului Campania din 2026 pune accent pe implicarea pacienților şi a comunităților în identificarea problemelor şi în găsirea soluțiilor. Ideea este ca persoanele care trăiesc cu boli netransmisibile să nu fie privite doar ca beneficiari ai serviciilor medicale, ci şi ca parteneri în procesul de îngrijire. OMS a consultat, la începutul lunii martie 2026, un grup de 12 experți din toate regiunile organizației pentru dezvoltarea campaniei globale de comunicare. Printre concluzii s-au numărat necesitatea implicării reale a pacienților în procesul de îngrijire şi promovarea siguranței atât în cadrul serviciilor medicale, cât şi în afara acestora. Trei obiective pentru 2026 Campania mondială din acest an urmărește trei direcții principale. Prima este creșterea gradului de conștientizare privind problemele de siguranță cu care se confruntă persoanele cu boli netransmisibile pe întreg parcursul îngrijirii medicale. A doua vizează implicarea pacienților şi a comunităților în identificarea riscurilor şi dezvoltarea soluțiilor împreună cu profesioniștii din sănătate, organizațiile medicale şi factorii de decizie. A treia urmărește introducerea principiilor de siguranță a pacientului în legislația, politicile şi strategiile privind bolile netransmisibile, cu accent pe consolidarea sistemelor de sănătate orientate către asistența medicală primară. 17 septembrie În jurul datei de 17 septembrie sunt organizate la nivel mondial campanii de informare, evenimente dedicate politicilor publice, întâlniri tehnice şi inițiative derulate de comunități. Unul dintre simbolurile campaniei este iluminarea în portocaliu a unor obiective şi spații publice, ca semn al solidarității şi al angajamentului pentru îngrijiri medicale mai sigure.
Obiceiul aparent banal care ar putea crește riscul de cancer esofagian
O ceașcă de ceai sau cafea băută imediat după preparare poate părea inofensivă, însă temperatura foarte ridicată a băuturii ar putea avea consecințe grave asupra sănătății, relatează The Guardian, care citează International Journal of Cancer. Un studiu amplu, care a urmărit aproape un milion de persoane din Marea Britanie timp de 14 ani, arată că persoanele care consumă băuturi foarte fierbinți au un risc de până la trei ori mai mare de a dezvolta un anumit tip de cancer al esofagului. Risc de trei ori mai mare de cancer Cercetarea, publicată în International Journal of Cancer, a analizat legătura dintre temperatura și frecvența consumului de ceai și cafea și apariția cancerului esofagian. Rezultatele indică o asociere clară între băuturile foarte fierbinți și carcinomul scuamos esofagian (SCC), una dintre principalele forme ale acestei boli. Potrivit cercetătorilor, persoanele care au declarat că beau ceai sau cafea „foarte fierbinte” au avut un risc de aproximativ trei ori mai mare de SCC decât cele care au preferat băuturile calde. Contează și frecvența consumului În schimb, nu a fost identificată o asociere similară între consumul de băuturi fierbinți și adenocarcinomul esofagian (AC), celălalt tip important de cancer al esofagului. Și frecvența consumului contează. Persoanele care au băut cel puțin șase băuturi fierbinți pe zi au avut un risc cu 71% mai mare de SCC decât cele care au consumat mai puțin de șase. Rezultatul s-a menținut după ce cercetătorii au luat în calcul temperatura băuturilor. Studiul a fost coordonat de Dr. Keren Papier, epidemiolog în domeniul nutriției la Universitatea Oxford. Cercetătorii au folosit date de la aproape 980.000 de participanți, cel mai mare grup analizat până acum într-un astfel de studiu. Temperaturi de peste 70 de grade ale băuturilor Participanții au indicat dacă preferă băuturile „foarte fierbinți”, „fierbinți” sau „calde” ori dacă nu consumă astfel de băuturi. Temperatura exactă nu a fost măsurată, iar această limitare trebuie luată în calcul atunci când sunt interpretate rezultatele. Concluziile se potrivesc cu cele ale unor cercetări realizate în Asia, Africa, America de Sud și Orientul Mijlociu. Unele dintre aceste studii au asociat consumul de ceai sau mate la temperaturi de cel puțin 70 de grade Celsius cu un risc mai mare de cancer esofagian. Fumatul și consumul de alcool rămân, totuși, factori de risc importanți Explicația propusă de specialiști este legată de efectul repetat al căldurii asupra celulelor care căptușesc esofagul. Expunerea la temperaturi foarte ridicate poate produce leziuni ale acestor celule, iar în timp acest proces poate contribui la apariția cancerului. Fumatul și consumul de alcool rămân, însă, factori de risc importanți pentru cancerul esofagian. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat încă din 2016 băuturile foarte fierbinți drept „probabil cancerigene pentru oameni”. Unul din șapte cazuri ar putea fi evitat doar dacă temperaturile ar fi mai mici Specialiștii spun că nu este nevoie să renunțăm la ceai sau cafea. O măsură simplă poate fi suficientă: să lăsăm băutura să se răcească înainte de consum. Fiona Osgun, reprezentanta Cancer Research UK, recomandă ca oamenii să aștepte până când băutura ajunge la o temperatură confortabilă, fără să existe neapărat un număr exact de minute. Cercetătorii estimează că aproximativ unul din șapte cazuri de carcinom scuamos esofagian din Marea Britanie ar putea fi evitat dacă persoanele care beau băuturi „foarte fierbinți” ar opta pentru o temperatură mai apropiată de cea considerată „fierbinte”. Totuși, studiul nu dovedește că temperatura băuturii este, singură, cauza cancerului Profesorul Muy-Teck Teh, de la Queen Mary University of London, atrage atenția că temperatura a fost evaluată pe baza percepției participanților. Preferința pentru băuturi foarte fierbinți ar putea avea legătură și cu diferențe individuale ale sensibilității la căldură sau ale mucoasei esofagului. Mesajul cercetătorilor rămâne însă simplu: nu trebuie să renunțăm la cafea sau ceai, ci să le lăsăm să se răcească înainte să le bem.
Avertismentul OMS înainte de luna dedicată sănătății sexuale și reproductive: Informațiile corecte pot salva vieți
Acesta este mesjaul transmis de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), înaintea Lunii mondiale a sănătății sexuale și reproductive, marcată în septembrie. OMS subliniază că sănătatea sexuală și reproductivă reprezintă o componentă a sănătății și bunăstării pe tot parcursul vieții, având implicații atât pentru fiecare persoană în parte, cât și pentru familii și comunități. Accesul la informații poate salva vieți Organizația atrage atenția în special asupra importanței informațiilor medicale corecte și fundamentate științific. Potrivit OMS, dovezile științifice îi ajută pe profesioniștii din sănătate, autorități și comunități să identifice intervențiile eficiente, să îmbunătățească serviciile și să direcționeze resursele către măsuri care pot salva vieți și proteja sănătatea. Abordările bazate pe dovezi au schimbat modul în care sunt gestionate probleme medicale care merg de la hemoragia postpartum și infertilitate până la sănătatea adolescenților și prevenirea violenței, arată organizația. În același timp, informațiile corecte le permit oamenilor să ia decizii în cunoștință de cauză privind propria sănătate, relațiile și planurile de viitor. Contracepție, sarcină, infertilitate și infecții cu transmitere sexuală OMS folosește o definiție amplă a sănătății sexuale și reproductive și a drepturilor asociate acesteia. Domeniul include accesul la informații și servicii privind sexualitatea și relațiile, contracepția, avortul, tratamentul infertilității, sarcina și nașterea, infecțiile cu transmitere sexuală și protecția împotriva violenței. Sănătatea reproductivă intervine în diferite etape și situații ale vieții, de la decizia privind momentul în care o persoană dorește să aibă copii până la accesarea tratamentelor pentru fertilitate, prevenirea infecțiilor sau îngrijirea în timpul sarcinii și nașterii. OMS cere investiții în serviciile de sănătate Organizația Mondială a Sănătății susține că investițiile în sănătatea sexuală și reproductivă pot reduce numărul îmbolnăvirilor și deceselor care pot fi prevenite. Beneficiile nu se limitează însă la domeniul medical. Potrivit OMS, astfel de investiții pot sprijini educația, participarea pe piața muncii și dezvoltarea unor comunități și sisteme de sănătate mai reziliente. Organizația pune accent și pe îngrijirea centrată pe pacient și bazată pe respect, despre care afirmă că poate contribui la rezultate medicale mai bune și la consolidarea încrederii în sistemele de sănătate. Accesul la astfel de servicii este considerat deosebit de important pentru adolescenți, femei și fete, persoanele care se confruntă cu infertilitatea, victimele violenței și oamenii care întâmpină bariere sociale sau economice în accesarea asistenței medicale. Luna mondială a sănătății sexuale și reproductive va fi marcată în perioada 1 – 30 septembrie, sub mesajul „Health starts here” și campania #StandWithScience. Pe parcursul lunii, OMS va organiza și promova discuții cu experți, cercetări, instrumente și resurse informative, precum și activități și evenimente dedicate legăturii dintre sănătate, drepturi, demnitate și oportunități. Organizația își propune, de asemenea, să evidențieze rolul cercetării și al dovezilor științifice în îmbunătățirea sănătății sexuale și reproductive. Unul dintre evenimentele anunțate este programat pentru 2 septembrie și va aborda evoluția cercetării și impactul acesteia asupra sănătății și drepturilor sexuale și reproductive. Mesajul OMS pentru campania din acest an pune astfel accent pe rolul științei, accesului la informații și serviciilor medicale în prevenirea problemelor de sănătate care pot avea consecințe grave sau chiar fatale.
Plămânii nu intră în vacanță. Avertismentul medicilor: ce greșeli trebuie să eviți în concediu
Medicii Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu le recomandă celor care pleacă în concediu să nu întrerupă tratamentele pentru afecțiunile respiratorii, să evite schimbările bruște de temperatură, fumatul și expunerea prelungită la alergeni. De asemenea, trebuie să acorde atenție simptomelor precum tusea persistentă sau dificultățile de respirație. Vara, călătoriile la mare, la munte sau în străinătate pot aduce beneficii pentru sănătate, însă schimbările de temperatură, drumurile lungi, aerul condiționat și expunerea la diferiți alergeni pot afecta sănătatea aparatului respirator, în special în cazul persoanelor cu boli pulmonare cronice. Medicii atrag atenția că pregătirea concediului ar trebui să includă și măsuri pentru protejarea sănătății plămânilor. „Concediul trebuie să fie o perioadă de relaxare, nu un motiv pentru întreruperea tratamentului. Pacienții cu astm bronșic, BPOC sau alte afecțiuni respiratorii trebuie să își ia cu ei toate medicamentele prescrise și să respecte schema de tratament chiar dacă se simt bine. O întrerupere aparent lipsită de importanță poate duce la agravarea bolii tocmai în timpul vacanței”, explică dr. Darius Dăncilă, medic specialist pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu. Aerul de mare, benefic dacă expunerea este echilibrată Potrivit medicilor, aerul marin, caracterizat prin umiditate ridicată și o concentrație mai redusă de alergeni față de mediul urban, poate fi benefic pentru unele persoane cu afecțiuni respiratorii. Totuși, expunerea prelungită la soare, temperaturile ridicate și trecerile frecvente de la căldura de afară la spațiile puternic climatizate pot favoriza apariția sau accentuarea unor simptome respiratorii. „Plimbările pe malul mării, în special dimineața și seara, pot fi benefice pentru respirație. În schimb, recomandăm evitarea expunerii îndelungate în intervalul cu temperaturi foarte ridicate și limitarea trecerilor repetate din căldură în spații foarte răcite. Diferențele mari de temperatură pot irita căile respiratorii și pot accentua simptomele la persoanele sensibile”, mai spune medicul pneumolog. Specialiștii recomandă turiștilor aflați la mare să opteze pentru plimbări dimineața sau după apus, să se hidrateze corespunzător și să evite fumatul și expunerea la fumul de țigară. De asemenea, medicii recomandă ca aerul condiționat din mașină sau din camera de hotel să nu fie direcționat direct către față sau torace. În cazul apariției unor dificultăți de respirație, a unei tuse persistente sau a febrei, specialiștii recomandă solicitarea unui consult medical. Atenție la călătoriile lungi Drumurile lungi cu mașina, autocarul sau avionul pot favoriza deshidratarea și apariția disconfortului respirator, mai ales în cazul persoanelor cu boli pulmonare cronice. Medicii recomandă, în astfel de cazuri, hidratarea corespunzătoare și efectuarea unor pauze regulate pentru mișcare, atunci când acest lucru este posibil. „Pacienții care utilizează inhalatoare trebuie să le aibă întotdeauna asupra lor, nu în bagajele depozitate. De asemenea, dacă apar tuse persistentă, senzația de lipsă de aer sau durere toracică după întoarcerea din concediu, este important ca simptomele să nu fie puse doar pe seama oboselii și să fie evaluat un consult de specialitate”, subliniază dr. Darius Dăncilă. Pentru un concediu fără probleme respiratorii, pneumologii recomandă respectarea tratamentului prescris pe toată durata vacanței și transportarea medicamentelor și a dispozitivelor inhalatorii necesare. Totodată, este recomandată evitarea fumatului activ și pasiv, hidratarea suficientă, utilizarea responsabilă a aparatelor de aer condiționat și evitarea diferențelor foarte mari de temperatură. Medicii recomandă și limitarea expunerii la praf, fum și alte surse de poluare, precum și prezentarea la medic atunci când simptomele respiratorii persistă sau se agravează.
CNAS schimbă abordarea și vrea mai puțină spitalizare și mai mult ambulatoriu
Autoritățile sanitare pregătesc o schimbare de abordare în sistemul medical românesc, care să pună accent pe consultațiile în policlinici, medicina de familie și serviciile acordate fără internare în demersul de a reduce costurile și de a folosi mai eficient resursele din sănătate. Președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Valeria Herdea, a declarat că sistemul trebuie să se concentreze mai mult pe serviciile medicale acordate în ambulatoriu, iar internarea ar trebui să rămână soluția pentru cazurile care au într-adevăr nevoie de tratament în spital. Mutare către medicii de familie și ambulatoriile de specialitate Potrivit acesteia, obiectivul este creșterea accesului la consultații și investigații înainte ca afecțiunile să se agraveze. Schimbarea face parte din reforma sistemului de sănătate, care urmărește mutarea unei părți importante din activitatea medicală din spitale către cabinetele medicilor de familie și ambulatoriile de specialitate. Autoritățile susțin că multe internări pot fi evitate dacă pacienții beneficiază la timp de consultații, investigații și tratament în afara spitalului. Plata medicilor de familie va depinde mai puțin de numărul pacienților înscriși și mai mult de servicii medicale oferite Reforma prevede și modificarea modului în care sunt finanțați medicii de familie. Plata va depinde într-o măsură mai mare de serviciile medicale efectuate și mai puțin de numărul pacienților înscriși pe liste. Astfel, cabinetele vor fi încurajate să ofere mai multe consultații, investigații și activități de prevenție. În același timp, ambulatoriile de specialitate vor beneficia de o finanțare mai consistentă, iar pacienții cu afecțiuni grave vor avea acces mai ușor la analize și investigații decontate. Pachetul de măsuri urmărește și extinderea accesului la tratamente inovatoare și reducerea timpului de așteptare pentru unele servicii medicale. Reforma urmează să fie implementată etapizat Autoritățile spun că noul model este deja utilizat în multe state europene, unde accentul cade pe prevenție și tratamentul în ambulatoriu, iar spitalele sunt rezervate cazurilor complexe sau urgențelor. „Această orientare către asistenţa pre-spitalicească îşi propune nu o imediată debalansare a serviciilor către sectorul pre-spitalicesc şi o tranziţie într-o prima etapă de cinci-zece ani spre prevenţie şi depistarea stadiului precoce al bolilor. Începând cu 1 ianuarie 2026, structura fondului destinat asistenţei medicale primare a fost balansată mai mult chiar decât anul 2023 către servicii”, a spus directorul general Direcţia Reglementări şi Norme de Contractare CNAS, dr. Elisabeth Brumă la rra. În opinia reprezentanților CNAS, această abordare poate reduce aglomerarea din unitățile sanitare și poate folosi mai eficient fondurile disponibile pentru sănătate. Reforma urmează să fie implementată etapizat, iar modificările vor viza atât modul de finanțare a furnizorilor de servicii medicale, cât și organizarea activității în medicina de familie, ambulatoriu și spitale.
Analiză: Crește interesul pentru controalele oftalmologice. Cazurile de cataractă depistate le-au depășit pe cele din 2025
Consultațiile oftalmologice realizate în primele trei luni ale anului 2026 în rețeaua OPTIblu, se apropie deja de nivelul raportat pentru întreg anul 2025, arată o analiză realizată pe baza datelor interne ale companiei. În perioada ianuarie–martie 2026, consultațiile efectuate au reprezentat 89% din totalul înregistrat pe parcursul întregului an 2025. Totodată, cazurile de cataractă identificate în primele cinci luni din 2026 au depășit deja cu aproximativ 15% totalul raportat anul trecut. Cazurile de cataractă identificate în primele trei luni din 2026 au depășit deja cu aproximativ 15% totalul raportat pentru întreg anul trecut Evoluția indică un interes mai mare pentru sănătatea vederii și prevenirea problemelor oftalmologice, susținut și de accesul gratuit la consultații în cabinetele specializate. Datele interne arată că pacienții de peste 44 de ani reprezintă aproape jumătate din totalul consultațiilor analizate: 48% în 2025 și 48,7% în primele luni din 2026. Deși datele pentru 2026 sunt parțiale, consultațiile realizate pentru pacienții de peste 44 de ani au ajuns deja la aproximativ 90% din totalul înregistrat pentru această categorie pe parcursul întregului an 2025. Această situație confirmă importanța evaluărilor oftalmologice regulate după vârsta de 40 de ani, etapă în care pot apărea schimbări precum dificultatea de a vedea clar la apropiere, oboseala oculară sau nevoia de actualizare a corecției optice. Cu toate acestea, datele arată că evaluările complete pot contribui la identificarea timpurie a unor probleme de vedere care, în stadii incipiente, pot fi ușor confundate cu disconforturi firești asociate vârstei. Prezbiopia, cel mai frecvent diagnostic Cel mai frecvent diagnostic observat în rândul pacienților de peste 44 de ani este prezbiopia, care reprezintă 39,3% din diagnosticele raportate pentru această categorie în 2025 și 36,9% în perioada analizată din 2026. Prezbiopia este una dintre cele mai comune modificări ale vederii după 40 de ani și se poate manifesta prin dificultăți la citit, nevoia de a îndepărta telefonul sau cartea pentru a vedea mai clar ori oboseală oculară în timpul activităților care presupun vederea de aproape. Consultația realizată pentru o problemă aparent simplă, precum dificultatea de a vedea clar la apropiere, poate ajuta la identificarea unor afecțiuni care necesită monitorizare. Crește numărul cazurilor de cataractă Un astfel de semnal este important în cazul cataractei. În perioada analizată din 2026, au fost înregistrate deja un număr de cazuri mai mare comparativ cu întreg anul 2025, iar o parte dintre acestea au fost identificate la pacienți sub 65 de ani, cu o creștere notabilă comparativ cu anul precedent, potrivit analizei. „Unul dintre semnalele importante din analiza noastră este numărul mai mare de cazuri de cataractă observate la persoane cu vârsta sub 65 de ani în perioada analizată din 2026. Deși cataracta este asociată, în mod obișnuit, cu înaintarea în vârstă, datele noastre arată că astfel de modificări pot fi observate și la persoane mai tinere decât ne-am aștepta. Acest lucru arată cât de important este consultul complet, chiar și atunci când pacientul vine pentru o problemă aparent simplă, cum ar fi vederea de aproape. Depistarea timpurie le oferă pacienților șansa unei monitorizări corecte și a unei decizii medicale luate la momentul potrivit”, a declarat Alina Bistreanu, CEO Optical Investment Group. Multe cazuri de astigmatism și hipermetropie la persoane peste 44 de ani Pe lângă prezbiopie și cataractă, analiza arată o pondere importantă a astigmatismului și hipermetropiei în rândul pacienților de peste 44 de ani. Hipermetropia a crescut ca pondere de la 22% în 2025 la 25,9% în primele luni din 2026. Grupa 44–54 de ani este cea mai numeroasă categorie de pacienți în ambele perioade analizate. Această etapă coincide frecvent cu debutul prezbiopiei și poate reprezenta un moment potrivit pentru ca pacienții să includă controlul oftalmologic în rutina lor de prevenție, nu doar ca reacție la apariția unor simptome evidente.
Medicul de familie, primul filtru al pacientului: cum ajungi corect la analize, specialist și servicii CAS (P)
Pentru mulți pacienți, problema nu este doar accesul la servicii medicale, ci alegerea punctului corect de pornire. Apar simptome, analize modificate sau o stare generală proastă, iar pacientul nu știe dacă trebuie să înceapă cu medicul de familie, să caute direct un specialist sau să facă mai întâi analize. Această confuzie duce frecvent la programări greșite, investigații făcute în ordine nepotrivită, costuri neprevăzute și întârzieri în stabilirea diagnosticului. În multe situații, medicul de familie este primul filtru care poate orienta pacientul către traseul corect. Rolul medicului de familie nu se limitează la rețete, concedii medicale sau adeverințe. În sistemul de asigurări de sănătate, medicina de familie acoperă consultații pentru probleme acute, monitorizarea unor afecțiuni cronice, servicii de prevenție, recomandări pentru analize și bilete de trimitere către specialiști, atunci când este necesar. Medicul de familie cunoaște istoricul pacientului, bolile cronice, tratamentele în curs și factorii de risc. Această imagine de ansamblu este importantă mai ales atunci când simptomele sunt vagi: oboseală, amețeală, dureri nespecifice, tulburări digestive, dureri de cap, palpitații ușoare sau valori ușor modificate la analize. Un simptom general poate avea cauze diferite. Oboseala poate fi legată de anemie, tiroidă, diabet, infecții, tulburări de somn, stres cronic sau boli cardiovasculare. Durerea abdominală poate avea cauze digestive, metabolice sau chiar ginecologice, în funcție de context. Fără o evaluare inițială, pacientul poate ajunge la specialitatea greșită. Medicul de familie poate decide dacă problema poate fi rezolvată în cabinet, dacă sunt necesare analize sau dacă pacientul trebuie direcționat către un specialist. În acest fel, consultul inițial poate reduce riscul de drumuri inutile. Prevenția începe înainte să apară boala Un alt rol important al medicului de familie este prevenția. Consultațiile preventive pot identifica factori de risc înainte ca pacientul să dezvolte simptome importante. Tensiunea arterială crescută, glicemia modificată, colesterolul crescut sau excesul ponderal pot fi descoperite și urmărite în timp. Pentru pacient, prevenția nu înseamnă doar un set de analize făcut o dată pe an. Înseamnă evaluarea riscului, interpretarea rezultatelor, recomandări privind stilul de viață, monitorizarea valorilor și, atunci când este cazul, trimiterea către specialitatea potrivită. Această abordare este importantă mai ales pentru persoanele cu istoric familial de boli cardiovasculare, diabet, boli oncologice sau afecțiuni cronice. Cu cât riscurile sunt identificate mai devreme, cu atât traseul medical poate fi mai bine organizat. Când ai nevoie de bilet de trimitere Pentru multe consultații de specialitate acordate în regim CAS, pacientul are nevoie de bilet de trimitere. Acesta poate fi eliberat de medicul de familie sau, în anumite situații, de un medic specialist, în funcție de problemă și de regulile aplicabile serviciului respectiv. Biletul de trimitere nu este doar un document administrativ. El indică specialitatea către care este direcționat pacientul și justifică medical accesul la consultația sau investigația respectivă. Dacă biletul este expirat, emis pentru altă specialitate sau lipsește, serviciul poate să nu poată fi acordat în regim decontat. De aceea, înainte de programare, pacientul trebuie să verifice dacă are bilet de trimitere, dacă acesta este valabil și dacă este emis pentru specialitatea corectă. Analizele trebuie recomandate și interpretate în context Mulți pacienți încep cu analizele, din dorința de a obține rapid o explicație. În unele cazuri, acest lucru poate fi util. Totuși, analizele nu înlocuiesc consultul medical și nu ar trebui alese la întâmplare. Un set standard de analize poate rata problema reală, dacă nu este adaptat simptomelor și istoricului pacientului. În același timp, o valoare ușor modificată poate speria inutil pacientul dacă este interpretată fără context medical. Medicul poate recomanda analizele potrivite în funcție de vârstă, simptome, afecțiuni cunoscute, tratamente și factori de risc. După recoltare, interpretarea rezultatelor este la fel de importantă ca efectuarea analizelor. Când mergi direct la specialist Există situații în care pacientul poate avea nevoie de consult de specialitate fără a amâna. Simptomele clare, repetate sau asociate cu o boală cunoscută pot indica necesitatea unei evaluări țintite. De exemplu, palpitațiile repetate, durerea în piept, lipsa de aer la efort sau tensiunea arterială crescută pot necesita evaluare cardiologică. Tusea persistentă sau respirația dificilă pot necesita pneumologie. Durerile abdominale recurente, refluxul sever sau modificările persistente ale tranzitului pot necesita gastroenterologie. În cazurile severe, pacientul nu trebuie să aștepte o programare obișnuită. Durerea puternică în piept, lipsa majoră de aer, pierderea cunoștinței, slăbiciunea bruscă pe o parte a corpului, tulburările de vorbire sau confuzia pot indica o urgență medicală și necesită apel la 112. Ce înseamnă servicii CAS în ambulatoriu Serviciile CAS în ambulatoriu pot include consultații la medicul de familie, consultații la specialiști, analize și anumite investigații, în condițiile prevăzute de contractele cu casele de asigurări și de reglementările în vigoare. Pentru pacient, este important să înțeleagă că un furnizor medical poate lucra atât în regim CAS, cât și în regim privat. Faptul că o clinică are contract CAS nu înseamnă automat că toate serviciile sunt decontate, în orice moment și fără documente. Diferența depinde de specialitate, tipul serviciului, indicația medicală, biletul de trimitere, calitatea de asigurat și disponibilitatea serviciilor contractate. Cum arată un traseu medical mai clar Un traseu medical corect începe cu stabilirea naturii problemei: este o urgență, o problemă acută care poate fi programată sau o situație cronică ce trebuie monitorizată? Dacă simptomele sunt generale, medicul de familie poate fi primul pas. Dacă simptomele sunt specifice și repetate, specialistul poate fi mai potrivit. Dacă există o boală cronică, traseul trebuie stabilit în funcție de istoricul pacientului și de recomandările medicale anterioare. În București, Clinica Prevencia dezvoltă un traseu medical în care pacientul poate porni de la evaluarea inițială, poate primi orientare pentru prevenție și poate fi direcționat, când este cazul, către servicii de specialitate în regim CAS sau privat. Pentru pacienții care au nevoie de orientare medicală, prevenție, monitorizare sau bilete de trimitere, serviciile de medicină de familie CAS în București pot reprezenta primul pas într-un traseu medical mai clar. Greșeli frecvente care complică accesul la servicii Prima greșeală este alegerea specialistului doar pe baza unei presupuneri. Un simptom poate avea mai multe cauze, iar pacientul poate ajunge la o specialitate nepotrivită. A doua greșeală este prezentarea fără