Viktor Orbán în prima zi de campanie electorală: Oricine ne mușcă își va rupe dinții

Vorbind în prima zi a campaniei oficiale pentru alegerile parlamentare din 12 aprilie, prim-ministrul Orbán a amintit că a participat pentru prima dată la un eveniment politic la Békéscsaba în 1989, în timpul campaniei pentru referendumul „Cei Patru Da”. El a descris orașul din sud-estul Ungariei ca fiind un loc unde victoria necesită un angajament deplin, informează The Budapest Times. Sub guvernele Fidesz-KDNP, activele publice naționale s-au dublat, a declarat prim-ministrul Orbán. Referindu-se la istoria orașului Békéscsaba, prim-ministrul a amintit că în septembrie 1944, 56 de bombardiere au lansat 607 bombe asupra orașului, provocând moartea a aproximativ 100 de persoane. Războiul sosește mai repede decât cred oamenii, a spus el, subliniind că esențialul este să stăm departe de el încă de la început. „Dacă aveți un guvern bun și unitate națională, puteți scăpa de război”, a declarat prim-ministrul Orbán. Războiul din Ucraina și NATO El a spus că războiul din Ucraina continuă în contextul unor narațiuni diferite despre originile sale. Conform poziției Ucrainei, Rusia încearcă să ocupe țara, în timp ce Rusia susține că luptă împotriva aderării Ucrainei la NATO, a remarcat el. Prim-ministrul Orbán a subliniat costul uman al conflictului, afirmând că aproximativ 9.000 de oameni sunt uciși sau grav răniți în fiecare săptămână. El a adăugat că Uniunea Europeană încearcă să ofere suficient sprijin financiar pentru a prelungi războiul cu încă doi ani. „Dacă europenii occidentali ar susține pacea, acest război s-ar fi deja terminat”, a spus el, argumentând că mai multe guverne europene sunt incapabile din punct de vedere politic să admită erori de calcul strategic. Prim-ministrul Orbán a avertizat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană va atrage Ungaria în război și va afecta grav sectorul agricol al acesteia. El a reiterat că Ungaria și-a exercitat vetoul atunci când 26 de state membre au susținut deschiderea negocierilor de aderare. Potrivit prim-ministrului, Ucraina este interesată de o schimbare de guvern în Ungaria care să sprijine aderarea sa la UE și să ofere asistență financiară și militară. „Nu vom merge cu ei, nu ne vom prăbuși. Țara va continua să se dezvolte”, a spus el. Prim-ministrul Orbán a descris suspendarea livrărilor de petrol prin conducta Drujba drept o „armă energetică” în mâinile Ucrainei. El a spus că Ungaria a luat contramăsuri, inclusiv oprirea livrărilor de combustibil către Ucraina și blocarea unui pachet de împrumuturi de război de la UE în valoare de 90 de miliarde de euro. Ce le promite Orbán maghiarilor De asemenea, el a menționat că o parte semnificativă din aprovizionarea cu energie electrică a Ucrainei provine din Ungaria, ceea ce sugerează că măsuri suplimentare rămân posibile, dacă este necesar. „Nu putem fi șantajați. Nu vom fi intimidați de câțiva politicieni ucraineni gălăgioși”, a declarat prim-ministrul Orbán. Revenind la problemele interne, prim-ministrul Orbán a declarat că protejarea finanțelor gospodăriilor este în joc în următoarele alegeri. Fără energie rusească accesibilă, prețurile combustibililor ar crește la 1.000 de forinți pe litru, iar facturile la utilități s-ar cvadrupla, a susținut el. El a respins afirmațiile conform cărora Ungaria ar putea menține prețuri scăzute la utilități, încetând în același timp achizițiile de gaze rusești, calificând astfel de afirmații drept nerealiste. Prim-ministrul Orbán a apărat ceea ce el a numit „modelul maghiar”, în cadrul căruia băncilor, companiilor energetice și lanțurilor de retail li s-au impus taxe sectoriale speciale. Pe parcursul a 16 ani, a spus el, această abordare a generat 15.000 de miliarde de forinți pentru economia maghiară, permițând guvernului să introducă măsuri precum o pensie la a 13-a lună, scutiri de impozite pentru mame și plăți suplimentare pentru personalul în uniformă. Dacă ar fi organizate diferit, a susținut el, aceste fonduri s-ar întoarce la corporațiile multinaționale, în loc să sprijine familiile maghiare. „Bugetul familiei este în joc”, a declarat prim-ministrul Orbán, avertizând că abandonarea modelului național în favoarea unui „model Bruxelles” ar redirecționa resursele către marile corporații. Prim-ministrul Orbán a declarat că Statele Unite par din ce în ce mai sătule de război și ar putea să-și reducă implicarea. Fără implicarea americană, a susținut el, eforturile de pace ar deveni și mai dificile. El a menționat că până la sfârșitul lunii martie ar putea avea loc evoluții semnificative, inclusiv un summit planificat dintre SUA și China, despre care a spus că ar putea influența mai multe puncte de conflict la nivel global. Cu toate acestea, în ceea ce privește războiul Rusia-Ucraina, prim-ministrul Orbán și-a exprimat pesimismul, afirmând că, fără un actor extern capabil să impună pacea, este puțin probabil ca conflictul să se încheie curând. „Alegerile care urmează vor fi ultimele alegeri înainte ca războiul să ajungă mai direct în Europa”, a declarat prim-ministrul Orbán, apelând la unitate națională pentru a se asigura că Ungaria rămâne în afara conflictului. El a încheiat prin a îndemna alegătorii să sprijine un guvern național capabil să protejeze suveranitatea Ungariei și să țină țara departe de război.
Gigi Nețoiu: Bolojan are ZILELE numărate

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gigi Nețoiu, om de afaceri și politician român, a vorbit despre cum mandatul lui Bolojan nu va fi unul de lungă durată. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gigi Nețoiu: „Viitorul prim-ministru, sunt doi de la PNL care vor urma să vină… E vorba de domnul de la Ministerul de Interne, domnul Predoiu… Și vine domnul, care mi se pare un tip foarte bine pregătit, de la Finanțe, domnul Nazare.” Invitat la Marius Tucă Show, Gigi Nețoiu a vorbit despre cum mandatul lui Ilie Bolojan nu va fi unul de lungă durată. Acesta a început prin a spune că jocurile au fost deja făcute. Mai mult de atât, afaceristul a lansat și două posibile nume din PNL care să îl înlocuiască pe Bolojan. Primul nume este cel al lui Cătălin Predoiu, urmat fiind de Alexandru Nazare. Nețoiu a specificat că Grindeanu mai are de așteptat până vine la conducere. „Cea mai mare prostie. Păi eu vă spun. Hai să vă spun, că s-au făcut jocurile și aici. Da? Toate se clarifică. Deci dânsul, părerea mea este că are zilele numărate. Că or fi o săptămână, două săptămâni, trei săptămâni sau o lună, nu mai contează. Viitorul prim-ministru, sunt doi de la PNL care vor urma să vină… E vorba de domnul de la Ministerul de Interne, domnul Predoiu (n.r. Cătălin Predoiu, Vicepremier al României). Nu domnul Grindeanu, căci domnul Grindeanu este de la PSD și ei au mandatul lor. N-au trecut încă 2 ani, n-au trecut. Păi se schimbă repede, mai stă la rând domnul Grindeanu până la 2 ani. Și vine domnul, care mi se pare un tip foarte bine pregătit, de la Finanțe, domnul Nazare (n.r. Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor). Deci asta va fi conducerea, noua conducere a Guvernului României și a PNL-ului.”, a explicat afaceristul.
Ion Țiriac i-a pus pe masă 100 de milioane de euro premierului României: Dumneata trebuie să faci o lege!
Ion Țiriac le-a lansat guvernanților o propunere neașteptată. Fostul tenismen român s-a declarat dispus să investească 100 de milioane de euro pentru construirea unei arene de tenis de talie mondială, cu condiția ca suma să fie scutită de taxe și impozite. Ion Țiriac a povestit că a discutat acest subiect personal cu Marcel Ciolacu, pe vremea când acesta ocupa funcția de prim-ministru al României. Propunerea sa viza o lege specială care să încurajeze investițiile private în infrastructura sportivă, prin exceptarea de la impozitare a proiectelor finanțate integral din fonduri proprii. Ion Țiriac i-a cerut prim-ministrului României o amnistie fiscala pentru 100 de milioane de euro: „Dumneata trebuie să faci o lege!” Ion Țiriac a făcut publică discuția pe care a purtat-o cu prim-ministrul României, în perioada în care Marcel Ciolacu ocupa această funcție! Magnatul i-a transmis premierului că pune la bătaie 100 de milioane de euro pentru construcția arenei de tenis, însă dorea o amnistie fiscală pentru o asemenea investiție: „Pun pe masă 100 de milioane și o fac, însă scoateți-mi o hotărâre ceva, vorbiți cu ministrul de finanțe, că nu mai dau și alți 20%, încă 20 de milioane TVA. Și mai dau și taxe după aia locale nu știu cât. O fac, o dau în primire dacă vreți, îmi dați banii în 50 de ani, în 200 de ani, dacă nu mi-i mai dați e în regulă”, i-a spus Ion Țiriac prim-ministrului. Cu toate că premierul ar fi fost deschis la negocieri, acestea au intrat în impas, mai ales că fiul lui Țiriac nu ar agrea afacerile cu statul: „În momentul ăsta nu aveți nicio sală, niciunde, pentru că domnul prim-ministru, într-adevăr, a avut toată bunăvoința, domnul Ciolacu, dar i-am spus: ‘Nu merge așa!’. ‘Nu, domne, facem o lege acuma’ (n.r. – ar fi răspuns prim-ministrul). O lege pentru sala aia nu merge. Dumneata trebuie să faci o lege, să spui: ‘Ăla care dă, nu care dă cu gura. Cu faptul. Și a pus în Banca Transilvania 100 de milioane. Ăia s-au dus, acolo sunt. Sunt gata de cheltuit’. Cu toate că și statul are bani pentru treburi din ăstea. Dar Ion Ion are o viziune, nu ne trebuie bani de la stat, facem cu ce avem noi și gata! Fără probleme”, a declarat omul de afaceri la podcastul Școala Sportivă. Ion Țiriac nu renunță la planul de a construi o arenă de tenis ultramodernă, în ciuda faptului că negocierile cu statul au eșuat Chiar dacă negocierile cu statul au eșuat, Ion Țiriac nu renunță la proiectul său, astfel că va construi pe cont propriu arena de tenis, la Otopeni. Miliardarul se confruntă în continuare cu unele impedimente: „Dacă trebuie să o manageriez eu, o înghit greu. Trebuie să îmi găsesc în Europa un manager, că în țară eu nu mi-l găsesc. Pentru că pe lângă turneul de tenis care va dura două săptămâni, mai fac 18 terenuri împrejur, pe care trebuie să le faci. Eu am nevoie acolo de minim 200 de zile de activitate, dintre care 150 concerte. Uită-te, sala din Cluj, făcută foarte inteligent acum 20 de ani, 18 milioane pentru 10.000 de locuri. Ei, pentru 15.000 de locuri nu cred că ajunge. Dar vom vedea ce se poate face cu 100 de milioane”, a adăugat Ion Țiriac.
Nepalul are prima femeie premier după numirea în această funcție a fostei preşedinte a Curţii Supreme, Sushila Karki
Fosta preşedinte a Curţii Supreme, Sushila Karki, a fost numită prim-ministru interimar după demisia premierului K.P. Sharma Oli, provocată de protestele din ultimele zile, care s-au soldat cu cel puţin 51 de morţi şi peste o mie de răniţi, conform celui mai recent bilanţ oficial. Potrivit Agerpres, după jurământul depus la sediul prezidenţial Sheetal Niwas, ea a condus prima ședință a noului cabinet, în care miniştrii au decis să recomande preşedintelui nepalez, Ram Chandra Poudel, dizolvarea Camerei Reprezentanţilor. Acordul vine după negocieri intense între preşedintele Ram Chandra Poudel, Sushila Karki, armata şi liderii mişcării de tineret ‘Generaţia Z’, care au solicitat dizolvarea parlamentului ca o condiţie pentru a permite formarea unui executiv interimar. Karki este cunoscută în Nepal pentru rolul său în lupta împotriva corupţiei şi a devenit o figură de consens în rândul tinerilor protestatari. De altfel, numele său a fost adus în discuţie, încă de la începutul crizei, ca opţiune pentru a conduce un executiv. Colegiile profesionale şi asociaţiile de avocaţi au insistat în ultimele zile că orice soluţie trebuie să rămână în cadrul constituţional. Însuși preşedintele nepalez s-a angajat la o tranziţie care să păstreze statul de drept şi legitimitatea instituţională. Potrivit noului acord, Camera Reprezentanţilor va fi dizolvată iar noul guvern va prelua puterea luând în considerare cererile protestatarilor care au blocat tranziţia după plecarea lui Oli. Nepalul a petrecut trei zile într-un vid de putere, în timp ce parlamentul cerea o soluţie constituţională şi sectoare ale societăţii civile avertizau că orice executiv în afara Constituţiei ar fi lipsit de legitimitate. Impasul a avut loc pe fondul unei creşteri a tensiunilor, protestele fiind declanşate după blocarea a 26 de reţele sociale pe 4 septembrie. FOTO – Profimedia
Ilie Bolojan: Pentru a combate munca la negru trebuie controale

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a susținut în conferința de presă de azi privind implementarea celui de-al doilea pachet fiscal, că înainte de majorarea taxelor, statul român trebuie să le încaseze pe „cele stabilite”. Premierul susține că trebuie efectuate controale stricte pentru a combate evaziunea fiscală și „munca la negru”. „O altă componentă importantă al acestui pachet va fi modificarea legislației fiscale, măsuri de a ne încasa veniturile. Înainte de a majora taxe ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite pentru că din păcate nu le încasați cum trebuie. Așa este! Și aici e o direcție importantă e să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe alta. Aici sunt niște fenomene care s-au acumulat peste ani de zile. Pentru a combate munca la negru trebuie să facem controale serioase. Se știu zonele, cum sunt cele de construcții, micile construcții, unde munca la negru e o constantă. Trebuie să fie niște indicatori de performanță pentru cei care fac controale”. Ilie Bolojan: Digitalizarea ANAF e o poveste fără sfârșit În conferința de presă de la Guvern, Ilie Bolojan a declarat că este necesară finalizarea procesului de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru a funcționa mai eficient. El a propus limitarea mandatelor celor cu funcții de conducere. E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. La ANAF să se facă digitalizarea. Dacă e un deșert de informații, vă imaginați că eficiența de controale e foarte redusă. Este un grup de lucru care lucrează la modificarea legislației, la care lucrează Tanczos Barna, pe chestiuni de insolvență. Poți foarte ușor să gestionezi creanțele unei mari companii cu datorii, unui paravan, după care nu mai poți recupera datoriile. Trebuie să limităm eșalonările. Trebuie să avem capacitatea de a confisca, de a executa silit, avem niște arierate enorme de zeci de miliarde. Sunt responsabilități importante în toată structura ANAF. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile pentru că avem probleme destul de serioase în întreaga țară. Premierul atenționează că s-au făcut numeroase abateri în ultimii ani: „Avem practici neunitare în exercitarea controlului, acumularea de aerate mari care arată că unele societăți au fost protejate în acești ani. Nu poți funcționa în stil mare fără să fi protejat de cei care trebuie să facă ordine în respectivul domeniu, societăți care trebuiesc avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu raportează sumele reale, ci sumele mult mai mici, controale formale.” Autorul recomandă: PACHETUL 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul
Adrian Severin: Când primul ministru demisionează, tot guvernul demisionează

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, fostul ministru de externe, Adrian Severin, a comentat pe larg numirea controversată a noului premier interimar. El a adus o serie de argumente juridice și constituționale, acuzând derapaje de la normele statului de drept și interpretări greșite ale rolului președintelui în structura executivă a României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Desemnarea premierului și limitele atribuțiilor prezidențiale Fostul ministru de externe a explicat succint că președintele României nu are dreptul să numească un prim-ministru, ci doar să desemneze un candidat pentru această funcție. „Nu există niciun text în Constituție care să dea președintelui competența de a numi prim-miniștri. Ăla nu devine prim-ministru în baza decretului de desemnare al președintelui. Asta îi permite să se ducă în Parlament ca să obțină acolo votul de natură a-i permite să acționeze efectiv ca prim-ministru. Președintele este în afara puterilor și nu poate el să numească șefii puterilor executive. Bolojan a rămas pe șina neconstituțională pe care merge statul ăsta merge.”, a declarat Severin revoltat. Demisia premierului înseamna automat demisia întregului guvern Adrian Severin a vrut să clarifice și faptul că premierul nu poate demisiona fără ca întregul guvern să fie atacat. Potrivit fostului ministru, întreaga echipă guvernamentală își pierde legitimitatea odată cu retragerea premierului. „În momentul în care primul ministru demisionează, tot guvernul demisionează. (…) Nu există: `eu am plecat și miniștrii mei rămân`. (…) Guvernul este aprobat în bloc de Parlament și când primul ministru demisionează, demisionează toți cei pe care i-a adus cu sine.”, a mai adăugat Severin. Mai mult, Severin a acuzat neconstituționalitatea numirii premierului interimar de către președinte și a precizat că premierul demisionar rămâne în funcție până când i se desemnează un succesor. „Primul-ministru demisionar rămâne în post (…) până când îi vine înlocuitor. Așa ceva nu există. E necivilizat, e nelegal. E neconstituțional.”, a completat el. Pierderea susținerii parlamentare impune revenirea guvernului în fața Parlamentului Adrian Severin semnalează situația critică ce apare atunci când se modifică structura politică a guvernului prin ieșirea unui partid din coaliția de guvernare. În astfel de cazuri, susține el, legitimitatea guvernului trebuie revalidată de către Parlament. „Dacă prin remanierea guvernului se schimbă structura politică de susținere a acestui guvern, pentru că guvernul a primit un vot de încredere de la anumite grupuri parlamentare (…), în momentul ăla te întorci la Parlament să vezi dacă guvernul mai are vreo susținere parlamentară, vreo legitimitate.”, a conchis Severin. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele