Pasajul Basarab are nevoie urgentă de mentenanță

pasajul-basarab-are-nevoie-urgenta-de-mentenanta

Surse administrative au dezvăluit în exclusivitate pentru Gândul că cea mai mare lucrare de infrastructură din București, din ultimii 35 de ani, are nevoie urgentă de mentenanță. Este vorba de Pasajul Basarab, care, pe lângă faptul că arată deplorabil, ar putea avea probleme și de siguranță. Potrivit specialiștilor consultați de Gândul, pasajul are nevoie de verificarea mai multor elemente extrem de importante, precum: cea a hobanelor, a dispozitivelor de rosturi (care permit podului să se dilate, fie de la greutate sau în timpul seismelor), dar și a aparatelor de reazem. La toate acestea se adaugă și descoperirea mai multor fisuri la blocurile de beton pentru ancorarea hobanelor. Primăria Capitalei a precizat, joi, că Pasajul Basarab este de zeci de ani într-o situație incertă. A fost dat în folosință în 2011, dar fără să i se fi făcut recepția, motiv pentru care nu a putut fi întreținut și s-a degradat. „Facem recepție la starea fizică actuală, îl intabulăm, obținem autorizație de construire, după care putem dispune măsuri de remediere. Apoi, vom putea face recepția finală. Treaba mea este să mă asigur că oamenii circulă în siguranță. Cum să fac asta, dacă nu pot asigura mentenanța pasajului?”, a precizat primarul general. Specialiști din domeniul construcțiilor, din administrația bucureșteană, au explicat pentru Gândul că Pasajul Basarab are nevoie urgentă de mentenanță. Pasajul Basarab arată deplorabil „În mandatul Gabrielei Firea s-a efectuat o expertiză a podului, și a reieșit că existau niște fisuri la blocurile de beton în care sunt ancorate hobanele. O situație gravă din punct de vedere al siguranței. Fisurile au fost remediate de către constructor (Astaldi, în prezent WeBuild – n.r.). Dar de atunci și până în prezent, nimeni nu a mai verificat starea pasajului”, au precizat surse administrative în exclusivitate pentru Gândul. Potrivit specialiștilor consultați de Gândul, Primăria Capitalei trebuie să verifice starea următoarelor elemente: starea hobanelor, dispozitivele de rosturi (care permit podului să se dilate, fie de la greutate sau în timpul seismelor), dar și a aparatelor de reazem. „Pasajul se prezintă lamentabil și din punct de vedere al aspectului și al elementelor de decor, care și ele pot reprezenta un pericol, fiind foarte ruginite. În multe locuri, balustradele aproape că nu mai există, la fel și țevile pluviale de preluare a apei, care nu mai există nici ele. Pasajul are nevoie și de senzori de mișcare”, mai spun sursele Gândul. Investiție de peste 250 de milioane de euro Lucrarea, cu o lungime de doi kilometri, a fost deschisă traficului în anul 2011, după o investiție de peste 250 milioane de euro. De atunci, Primăria Capitalei și constructorul, consorțiul dintre italienii de la Astaldi și spaniolii de la FCC Construction, nu s-au înțeles în ceea ce privește costurile acestui obiectiv, mai ales cele legate de terminalul pietonal de la Basarab, care arată deplorabil. Într-un răspuns la solicitarea Gândul, reprezentanții Primăriei Capitalei spuneau recent că pasajul ar putea fi recepționat tocmai la sfârșitul anului 2026. „Direcția Generală Investiții a încheiat cu  Antreprenorul General o tranzacție extrajudiciară în vederea realizării tuturor lucrărilor pentru punerea în siguranță a obiectivului menționat în referință. După realizarea tuturor lucrărilor rezultate din expertiza tehnică se va proceda la realizarea recepției la terminarea lucrărilor respectiv recepția finală, urmând ulterior să se demareze procedura de transmitere a obiectivului de investiții, către Administrația Străzilor București, în vederea realizării serviciilor de mentenanță curentă”, se arată în răspunsul celor de la Primăria Capitalei. Primii pași s-au făcut în 2000, iar construcția a început în 2006 Directorul Direcției Investiții din cadrul PMB, Cătălin Aflat, a precizat că termenul de garanție a expirat în 2022 și a dat un termen pentru recepție. „Constructorul a menționat de multe ori că termenul de garanție a fost depășit încă din 2022. La sfârșitul anului viitor putem să spunem că vom avea pasajul Basarab recepționat, după mai bine de 14 ani de la momentul la care s-a deschis traficul pe el”, a afirmat acesta Primii pași pentru acest proiect uriaș și extrem de important pentru fluidizarea traficului din București s-au făcut în anul 2000. Atunci, primarul Traian Băsescu a reușit să obțină o finanțare de la Banca Europeană de Investiții. Construcția a început însă în 2006, pe vremea lui Adriean Videanu, când s-a semnat contractul cu italienii de la Astaldi și cu spaniolii de la FCC Construction. Recomandarea autorului: FOTO | Pasajul Basarab, plin de murdărie și graffiti, curățat de voluntari. A fost igienizată inclusiv stația STB de tramvai

Primăria Capitalei, pași mici pentru un oraș atât de mare. Bucureștiul se scufundă, iar marile proiecte au fost abandonate și în 2025. În noul an se intră tot cu trafic, cu poluare, cu pasaje șubrede și clădiri care stau să se prăbușească

primaria-capitalei,-pasi-mici-pentru-un-oras-atat-de-mare-bucurestiul-se-scufunda,-iar-marile-proiecte-au-fost-abandonate-si-in-2025.-in-noul-an-se-intra-tot-cu-trafic,-cu-poluare,-cu-pasaje-subrede-si-cladiri-care-stau-sa-se-prabuseasca

Trafic infernal, poluare foarte mare, clădiri extrem de degradate și o infrastructură rutieră care stă să se prăbușească. Așa intră Bucureștiul în anul 2026, asta după ce Primăria Capitalei nu a reușit să implementeze vreun proiect măreț în anul 2025. Speranța a venit totuși de la primăriile de sector, care fie au inaugurat noi pasaje, parcuri, școli de la zero și s-a demarat reabilitarea Planșeului Unirii. Anul 2025 a început cum nu se putea mai rău pentru un București întunecat, cu extrem de multe probleme. Primarul Nicușor Dan își anunța candidatura pentru Cotroceni, iar în februarie și-a abandonat atribuțiile de edil, lăsând orașul să se zbată în propria degradare. Riscul seismic nu există pentru Primăria Capitalei Una dintre cele mai mari probleme ale Capitalei o reprezintă clădirile vechi și foarte degradate, cu risc seismic I. Este vorba de mii de astfel de imobile, care au fost lăsate de izbeliște, chiar și după ce au trecut prin seismul din 1977. Deși spunea că la un cutremur precum cel din 1977 vor muri mii de oameni, primarul Nicușor Dan nu a făcut nimic în cei cinci ani la Primăria Capitalei în ceea ce privește reabilitarea clădirilor cu risc seismic. Evident, nici în 2025 nu s-a mișcat ceva în acest domeniu. În schimb, așa cum Gândul a dezvăluit recent, Primăria Capitalei vrea să reabiliteze o clădire monument istoric din centrul orașului cu suma de aproape 90 de milioane de lei (17 milioane de euro), prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). Un proiect în acest sens a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București din luna noiembrie. Clădirea, denumită Palatul Creditul Funciar Rural, se află la intersecția Bulevardului I.C. Brătianu cu Strada Doamnei, foarte aproape de Piața Universității. Este vorba de un palat monument istoric, care nu are un risc seismic major, dar pe care Primăria Capitalei vrea să-l reabiliteze cu o sumă ce poate ajunge la aproape 90 de milioane de lei, adică 17 milioane de euro. Poduri și pasaje în stare deplorabilă O altă problemă uriașă a Capitalei este infrastructura rutieră: Bucureștiul are foarte multe pasaje care sunt într-o stare de degradare destul de avansată, cum sunt: Pasajul Lujerului, Pasajul Obor, Podul Fundeni, Podul Băneasa, Podul Ciurel (podul vechi), și toate celelalte poduri peste Dâmbovița. Toate aceste structuri au nevoie de consolidare, însă municipalitatea nu a demarat în 2025 nici măcar proceduri administrative preliminare pentru reabilitarea acestor pasaje. Trafic de coșmar în 2026: O speranță ar putea veni de la A Zero Nici în 2025 nu s-au luat măsuri concrete în ceea ce privește fluidizarea traficului. Câțiva pași s-au făcut însă la nivelul primăriilor de sector, care fie au inaugurat noi pasaje, fie au deschis străzi noi, de la zero. La nivelul Primăriei Capitalei nu s-au implementat măsuri noi, iar în 2026, o speranță importantă va veni de la Autostrada Zero, acolo unde se lucrează intens. Autostrada de Centură ar putea fi dată în folosință până la sfârșitul acestui an, astfel încât traficul de tranzit va fi cu mult redus în București. Iar traficul vine la pachet cu poluarea. Și în 2025, calitatea aerului a fost una foarte scăzută, mai ales în lunile din sezonul rece. În luna noiembrie, reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu au anunţat că Primăria Bucureşti nu respectă măsurile de protecţie şi calitate a mediului pe trei trosoane şi anume calitatea aerului, spaţiile verzi şi depozitarea necontrolată a deşeurilor, iar acest lucru ar putea duce România într-o situaţie de infringement. Din aceste motive, Primăria Capitalei a fost amendată cu 100.000 de lei. Marile parcuri sunt tot neîngrijite Dacă vorbim de marile parcuri din București, precum „Cișmigiu” sau „Herăstrău”, pe vremuri adevărate perle ale orașului, azi sunt „prăfuite” și neîngrijite. Primăria Capitalei a reușit în 2025 să pună în siguranță aleea din Herăstrău, care era spartă și stătea să să se prăbușească. În rest, marile grădini urbane ale Bucureștiului sunt adevărate coclauri, mai ales Herăstrău și Tineretului. Bucureștiul intră în 2026 cu un nou primar general, în care bucureștenii își pun toate speranțele, după cinci ani în care administrația orașului a bătut pasul pe loc. RECOMANDAREA AUTORULUI La ce a rămas „repetentă” Primăria Capitalei și în 2024. Zero infrastructură, trafic de coșmar și poluare uriașă. Un plus important: TRANSPORT public

Ciprian Ciucu, noul primar al Capitalei, deja vrea să crească o taxă

ciprian-ciucu,-noul-primar-al-capitalei,-deja-vrea-sa-creasca-o-taxa

Ciprian Ciucu, noul primar general ales al Capitalei, a anunțat, duminică, ce taxă locală vrea să crească. Potrivit edilul ales, sunt unele taxe locale în București care „sunt foarte mici”. „Există posibilitatea să crească niște taxe locale, care sunt foarte, foarte mici. Sunt ca și cum nu sunt. De exemplu, pentru ocuparea domeniului public dai sub un leu pe metrul pătrat. Trebuie să-l ducem la un nivel acceptabil, care să permită valorificarea lui, dar la niște prețuri care să reflecte realitatea de astăzi”, a declarat Ciprian Ciucu la Digi 24. Noul primar a mai precizat că vrea să facă și o reformă administrativă. „Dacă nu pui ordine în primărie, nu ai cum să pui ordine în oraș”, a mai precizat Ciucu. Este panică în Primăria Capitalei, după ce omul lui Ilie Bolojan a câștigat alegerile Gândul a relatat recent că este panică printre miile de angajați ai Primăriei Capitalei, după ce Ciprian Ciucu a câștigat alegerile pentru funcția de primar general. Ciucu a fost susținut de Ilie Bolojan – premierul austerității și politicianul care vrea să taie în carne vie. Surse administrative au precizat pentru Gândul că oamenii din PMB se tem pentru funcțiile lor și cred că noul edil va dori o reorganizare a Municipalității. Liderul de sindicat al PMB a declarat pentru Gândul că se așteaptă la o reorganizare, dar „nu la abuzuri”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan anunță că bugetul României va fi votat “cel mai devreme” la finalul lunii ianuarie 2026  Surse guvernamentale: „Salariul minim va fi înghețat anul viitor”

Începe marea concediere în administrație? Se tem de omul lui Bolojan

incepe-marea-concediere-in-administratie?-se-tem-de-omul-lui-bolojan

Este panică printre miile de angajați ai Primăriei Capitalei, după ce Ciprian Ciucu a câștigat alegerile pentru funcția de primar general. Ciucu a fost susținut de Ilie Bolojan – premierul austerității și politicianul care vrea să taie în carne vie. Surse administrative au precizat pentru Gândul că oamenii din PMB se tem pentru funcțiile lor și cred că noul edil va dori o reorganizare a Municipalității. Liderul de sindicat al PMB a declarat pentru Gândul că se așteaptă la o reorganizare, dar „nu la abuzuri”. Încă de luni dimineață, pe holurile și prin birourile Primăriei Capitalei, angajații se întrebau ce va avea de gând noul edil Ciprian Ciucu. Cine e în plus și cine nu? „Oamenii se tem să nu fie dați afară. Ciprian Ciucu nu a concediat angajați la Primăria Sectorului 6 însă teama vine din faptul că este omul lui Ilie Bolojan. Iar premierul a dat deja semne că acolo unde nu este nevoie de oameni se va renunța la ei. Problema este că e posibil să se ajungă la abuzuri, în sensul că e foarte greu de stabilit cine este indispensabil, sau cine trebuie să plece”, au precizat surse administrative în exclusivitate pentru Gândul. Ilie Bolojan îl felicită pe Ciprian Ciucu, după ce a câștigat alegerile „Sunt convins că va schimba fața Capitalei” Duminică, în ziua alegerilor, surse guvernamentale precizau pentru Gândul că premierul ar avea deja o teorie legată de subțierea aparatului bugetar din administrație. „Nu trebuie să dăm oameni afară din administrație, dar dacă sunt în plus, trebuie să plece. Asta înseamnă bani mai mulți pentru pasaje”, este viziunea lui Ilie Bolojan. Ilie Bolojan: „Toate domeniile trebuie să fie parte a acestui efort” De altfel, Ilie Bolojan a precizat recent că reducerea personalului din aparatul central și local ar urma să fie de aproximativ 10% în zona administrativă. Declarația lui Bolojan vine în contextul în care, cu puțin timp în urmă, se vorbea că, la concedieri erau câteva excepții, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. În ceea ce privește Primăria Capitalei, liderul de sindicat al acestei instituții se așteaptă la o reorganizare. Lider de sindicat: „Sper să nu se facă abuzuri” „Evident că noul primar va veni cu un plan de reorganizare. Există această discuție de multă vreme în Primăria Capitalei. Se discută și de o comasare de instituții, de birouri, care, evident, pot include și reducerea de personal. Dar eu sper să nu se facă abuzuri, și nu cred că se vor face. Iar orice decizie trebuie luată cu consultarea partenerului social. Sperăm ca domnul Ciprian Ciucu să poarte un dialog cu noi, nu cum făcea fostul primar, care acum este președintele țării, și care nu a avut absolut deloc un dialog cu noi”, a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, Dumitru Gherdan, lider de sindicat PMB. Potrivit lui Gherdan, în Primăria Capitalei (aparatul executiv plus instituțiile subordonate) lucrează aproximativ 4.300 de oameni. În ceea ce-l privește pe Ciprian Ciucu, acesta a câștigat alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei cu peste 36% din voturi și a fost susținut, oficial, de către premierul Ilie Bolojan – liderul Partidului Național Liberal. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan anunță că bugetul României va fi votat “cel mai devreme” la finalul lunii ianuarie 2026  Surse guvernamentale: „Salariul minim va fi înghețat anul viitor”

Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul! Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

anca-alexandrescu,-revelatia-alegerilor,-care-s-a-clasat-pe-locul-2:-„este-doar-inceputul!-secretele-celei-care-a-ingenuncheat-psd-ul

Anca Alexandrescu este marea surpriză a alegerilor la primăria Capitalei. A obținut un scor de aproximativ 22% și a fost votată Primar al Capitalei de aproape 130.000 de bucureșteni. Astfel, candidata independentă susținută de AUR – s-a clasat pe locul 2, depășind PSD și USR. După rezultate oficiale transmise de Autoritatea Electorală Permanentă, Anca Alexandrescu a transmis un mesaj votanților săi, prin intermediul Facebook. Mesajul Ancăi Alexandrescu, postat pe Facebook, către votanții săi Gândul prezintă parcursul profesional al candidatei care a dovedit că majoritatea sondajelor de opinie s-au înșelat. Ea are o biografie care nu începe în administrație, ci în laboratoarele de comunicare ale puterii politice. În ultimii 20 de ani, drumul ei profesional a fost sinonim cu proximitatea față de cei mai influenți oameni din stat. A lucrat în Guvern, în Administrația Prezidențială, în companii strategice și, mai târziu, a devenit o voce mediatică extrem de vizibilă. Sursa foto: Mediafax Copilărie și studii Născută în 1972, Anca Alexandrescu provine dintr-o familie cu tradiție în presă și comunicare. Tatăl ei, Horia Alexandrescu, a fost unul dintre cei mai cunoscuți gazetari post-revoluționari. Chiar el spunea, cu mândire: „Fata mea a făcut Jurnalismul, Dreptul și Științele Politice. Toate la stat. Niciuna cu pile.” Anca a absolvit Școala Superioară de Jurnalistică, instituție fondată cu sprijinul Fundației Soros, unde generația ei învăța meserie din primul manual modern de presă adus în România. Primele articole le scrie la Evenimentul Zilei, apoi la Ziarul Ziua, publicații cu tiraje de un milion de exemplare. Timp de trei ani, a lucrat și în cadrul Primăriei Generale, pe un post de consilier personal pe probleme de comunicare si mass media. Intrarea în politică – purtător de cuvânt la doar 24 de ani Ascensiunea ei în politică se produce rapid. În 1996, la doar 24 de ani, devine purtătoare de cuvânt a PDSR în campania pentru alegerile locale. Apoi, urmează o carieră complet ancorată în comunicarea politică: consilier al președintelui Camerei Deputaților director de comunicare în campaniile lui Adrian Năstase director de comunicare în campania lui Sorin Oprescu consilier de stat în guvernul Ponta secretar de stat în Cancelaria premierului consilier de stat pe comunicare pentru Guvernul României membru în Consiliul de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare consilier al primarului Sorin Oprescu director PR la Rompetrol/KMG, după plecarea lui Liviu Dragnea din fruntea PSD „Creierul de comunicare” al lui Liviu Dragnea și apoi al Vioricăi Dăncilă Unul dintre cele mai controversate episoade din cariera Ancăi Alexandrescu este parteneriatul cu Liviu Dragnea. Ani la rând s-a aflat în centrul echipei lui de comunicare și l-a urmat aproape la fiecare apariție publică. După prăbușirea lui Dragnea, trece în tabăra Vioricăi Dăncilă și îi devine consilier. Sursa foto: Mediafax În 2020, este jurnalista care obține primul interviu cu Liviu Dragnea din spatele gratiilor, un moment intens discutat în presă. Realitatea Plus, „Culisele Statului Paralel” și virajul spre zona suveranistă În ultimii ani, Anca Alexandrescu devine figura centrală de la Realitatea Plus, unde moderează emisiunea „Culisele Statului Paralel”. Formatul îi consolidează imaginea de jurnalist-combatant, anti-sistem. Sursa foto: Facebook În această perioadă se apropie tot mai mult de zona suveranistă: îl susține public pe Călin Georgescu se aliniază cu George Simion în turul doi al prezidențialelor din 2025 participă la mitingurile pro-Georgescu Viața personală Viața privată a Ancăi Alexandrescu a atras și ea atenția presei: primul mariaj, cu Dan Andronic, se încheie rapid; al doilea soț, Adrian Diță (fost președinte ANCOM), este tatăl gemenilor ei; după divorț, are o relație publică cu Mihai Fifor, ministru PSD; după 2018, își păstrează viața personală departe de presă. Candidatura pentru Primăria Capitalei În decembrie anul trecut, Anca Alexandrescu și-a anunțat inițial intenția de a candida pentru funcția de președinte al României. Scenariul era valabil doar în cazul în care Călin Georgescu ar fi renunțat la candidatură, iar Victor Ponta s-ar fi înscris în cursă. „Anunț public că dacă Călin Georgescu nu va candida și dacă Victor Ponta își va depune candidatura, mi-o voi depune și eu. De ce nu? Pentru că mă lupt cu acest sistem de atâția ani de zile”, declara ea. Aproape un an mai târziu, în luna octombrie 2025, Anca Alexandrescu își anunță oficial candidatura, de data aceasta pentru Primăria Capitalei. „Am luat decizia să candidez la Primăria Capitalei (…) A fost o decizie grea pentru că vă spun sincer, aveam o viață foarte liniștită. Mai am o ambiție: să demonstrez că România și Capitala ei poate să ajungă pe buzele tuturor și pentru lucruri bune, nu numai pentru lucruri rele”. Și-a construit programul de campanie pe sloganul „Fac dreptate pentru București”. Promite o reorganizare completă a transportului din Capitală, fuziunea ELCEN–Termoenergetica într-o singură companie municipală, reducerea poluării și transformarea deșeurilor în resurse și un model nou de locuire accesibilă. Principalii candidați împotriva cărora s-a luptat în cursa pentru Primăria Capitalei au fost Daniel Băluță (PSD), Ciprian Ciucu (PNL) și Cătălin Drulă (USR). AUTORUL RECOMANDĂ: Anca Alexandrescu: „La parada de 1 Decembrie n-aș pune niciun politician, ci doar românii merituoși” Anca Alexandrescu, prinsă în horă în târgul de la Vitan, alături de Makaveli și Lazarus. Se cântă „Te iubesc, să moară mama!”

Alegeri Primăria București 2025. Capitala votează astăzi primarul general. Remus Ștefureac: Creșterea prezenței raportată la ritmul orar din 2024 continuă

alegeri-primaria-bucuresti-2025-capitala-voteaza-astazi-primarul-general.-remus-stefureac:-cresterea-prezentei-raportata-la-ritmul-orar-din-2024-continua

UPDATE ORA 15:00 – Au votat aproape 350.000 de bucureșteni Potrivit datelor AEP, prezența la vot în București pentru alegerea Primarului General a urcat la 19,24% până la ora 15:00, ceea ce corespunde unui total de 347.009 votanți, dintre care 183.373 femei și 163.636 bărbați. Analiza pe grupe de vârstă arată o participare predominantă în rândul segmentelor mature. Categoria 45-64 de ani rămâne cea mai numeroasă, 38,39% din total. Seniorii de 65+ urmează cu 31,54%, în timp ce electoratul de vârstă medie, 35-44 de ani, reprezintă 17,44%. Participarea tinerilor este vizibil mai scăzută: 3,99% pentru 18-24 de ani și 8,64% pentru 25-34 de ani. La nivelul sectoarelor, diferențele de participare continuă să se accentueze. Cele mai ridicate valori se înregistrează în Sectorul 1 (21,07%) și Sectorul 6 (22,28%), urmate de Sectorul 5 (20,76%). La polul opus, Sectorul 4 (15,98%) și Sectorul 3 (17,66%) sunt în continuare codașe, cu valori sub media municipiului. Situația votului la alegerile din 9 iunie 2024 La aceeași oră, la alegerile din 9 iunie 2024, prezența la vot în București ajunsese la 22,09%, ceea ce însemna un total de 399.585 de alegători. Femeile au continuat să fie segmentul dominant, însumând 215.032 votante, în timp ce bărbații au înregistrat 184.553 votanți, diferența confirmând trendul constant al unei participări mai ridicate în rândul femeilor. UPDATE – Sociolog: Prezența la vot crește constant – 80% din nivelul de la ora 13:00 din 2024 Sociologul Remus Ștefureac raportează o creștere constantă a prezenței la vot comparativ cu alegerile locale din 9 iunie 2024. Ponderea creșterilor orare sugerează o posibilă redresare a mobilizării electoratului. „Creșterea prezenței raportată la ritmul orar din 2024 continuă. Ponderea prezenței în ultimele 4 ore comparativ cu prezența pe ore de la alegerile locale din 9 iunie 2024 crește constant”, a anunțat Ștefureac. UPDATE ORA 14:00 – Prezență la vot – 16,42% Potrivit datelor centralizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), prezența la vot în București pentru alegerea Primarului General a urcat la ora 14:00 la 16,42%, ceea ce corespunde unui total de 296.236 de votanți. Cei mai mulți au votat pe liste permanente, unde au fost înregistrate 287.106 persoane. Mobilizarea este mai ridicată în rândul femeilor, care au adunat 156.217 voturi, în timp ce bărbații au ajuns la 140.019 voturi. La nivelul sectoarelor se păstrează diferențe clare de participare. Valorile oscilează între 13,53% și 19,17%, cu Sectorul 1 (18,24%) și Sectorul 6 (19,17%) printre cele mai active. În schimb, Sectorul 4 (13,53%) și Sectorul 3 (16,68%) continuă să se situeze sub media pe Capitală. Sectorul 5 (15,11%) și Sectorul 2 (17,60%) înregistrează participări moderate. Prezența rămâne în creștere, însă ritmul este mai lent decât la scrutinele anterioare din Capitală. UPDATE – Primele rezultate. Cum au votat bucureștenii până la acestă oră Potrivit primului sondaj din ziua votului, prezentat de Antena 3 CNN și realizat de ARA Public Opinion la nivelul Municipiului București, votanții prezenți în prima partea a zilei au optat în proporție de 47% pentru răul cel mai mic. Semn că mulți bucureșteni ce se prezintă la urne merg mai degrabă pe un vot util pentru a evita o variantă nedorită, nu neapărat pentru că sunt entuziasmați de ofertă. Aproape unul din trei votanți spune că a decis în cabina de vot pe cine să pună ștampila. UPDATE – Anca Alexandrescu, după vot: Este experiența vieții mele Anca Alexandrescu, candidata independentă susținută de AUR la Primăria Capitalei, a votat duminică și a spus că a ales „un oraș în care să se poată trăi și în care să ne permitem să trăim”. La ieșirea de la urne, Anca Alexandrescu a spus că întreaga campanie a reprezentat „un dar” și „experiența vieții sale”. UPDATE Urmărește aici rezultatele exit-poll-urilor pentru Primăria București 2025. UPDATE ORA 13:00 – Au votat 237.545 bucureșteni La această oră, 237.545 de alegători s-au prezentat la urne adică o prezență de 13,17%. Dintre aceştia, 124.927 sunt femei (52,59%), iar 112.619 sunt bărbaţi (47,41%). Structura pe vârste indică un interes ridicat în rândul categoriilor adulte și al seniorilor: 18-24 de ani: 2,82%; 25-34 de ani: 6,72%; 35-44 de ani: 14,97%; 45-64 de ani: 38,48%; 65+ ani: 37,01%. UPDATE – Daniel Băluță: „Nu e un simbol al deznădejdei, ci al optimismului și dorinței de a schimba ceva” Daniel Băluță, candidatul PSD la Primăria Capitalei, a votat duminicăla orele prânzului și a transmis un mesaj de speranță pentru bucureșteni. A subliniat importanța rezultatelor concrete în fața scandalurilor politice. „Este o zi specială pentru noi toți, pentru bucureșteni. Vreau să le mulțumesc din tot sufletul bucureștenilor care participă astăzi la vot și tuturor celor care au fost alături de mine în această campanie electorală, pentru că, în sfârșit, a venit timpul ca rezultatele să fie cele care contează”, a declarat Băluță. UPDATE ORA 12:00 – Prezență la vot – 9,61% La ora 12:00, prezenţa la vot pentru Alegerea Primarului Municipiului București a ajuns la 9,61%, ceea ce înseamnă un total de 173.314 votanţi. Dintre aceștia, 165.754 au votat pe liste permanente și complementare, 6.898 pe liste suplimentare, iar 662 prin intermediul urnei mobile. Distribuția pe gen arată o mobilizare ușor mai ridicată în rândul femeilor: 90.918 femei (52,14%) și 83.495 bărbați (47,86%). În ceea ce privește grupele de vârstă, participarea este dominată de electoratul matur și senior. Segmentul 18-24 de ani reprezintă 2,82% din total, grupa 25-34 de ani ajunge la 6,72%, iar categoria 35-44 de ani la 14,97%. Cea mai mare participare vine din partea persoanelor între 45-64 de ani (38,48%) și a celor de peste 65 de ani (37,01%), aceste două segmente cumulând peste trei sferturi din totalul votanților de până la prânz. Pe sectoare, prezența diferă moderat: Sectorul 6 conduce cu 11,29%, urmat de Sectorul 1 (10,44%) și Sectorul 4 (10,52%). Cele mai scăzute valori se înregistrează în Sectorul 3, cu 7,86%, și în Sectorul 5, cu 8,92%. Participarea continuă să crească într-un ritm constant, cu o mobilizare vizibil mai accentuată în rândul electoratului matur și al celui feminin. Situația din 9 iunie 2024 La aceeași oră, în cadrul Alegerilor pentru PMB din

Alegeri Primăria București 2025. Capitala votează astăzi primarul general. Remus Ștefureac: E posibilă o prezență la vot sub 30%

alegeri-primaria-bucuresti-2025-capitala-voteaza-astazi-primarul-general.-remus-stefureac:-e-posibila-o-prezenta-la-vot-sub-30%

UPDATE ORA 13:00 – Au votat 237.545 bucureșteni La această oră, 237.545 de alegători s-au prezentat la urne adică o prezență de 13,17%. Dintre aceştia, 124.927 sunt femei (52,59%), iar 112.619 sunt bărbaţi (47,41%). Structura pe vârste indică un interes ridicat în rândul categoriilor adulte și al seniorilor: 18-24 de ani: 2,82%; 25-34 de ani: 6,72%; 35-44 de ani: 14,97%; 45-64 de ani: 38,48%; 65+ ani: 37,01%. UPDATE – Daniel Băluță: „Nu e un simbol al deznădejdei, ci al optimismului și dorinței de a schimba ceva” Daniel Băluță, candidatul PSD la Primăria Capitalei, a votat duminicăla orele prânzului și a transmis un mesaj de speranță pentru bucureșteni. A subliniat importanța rezultatelor concrete în fața scandalurilor politice. „Este o zi specială pentru noi toți, pentru bucureșteni. Vreau să le mulțumesc din tot sufletul bucureștenilor care participă astăzi la vot și tuturor celor care au fost alături de mine în această campanie electorală, pentru că, în sfârșit, a venit timpul ca rezultatele să fie cele care contează”, a declarat Băluță. UPDATE ORA 12:00 – Prezență la vot – 9,61% La ora 12:00, prezenţa la vot pentru Alegerea Primarului Municipiului București a ajuns la 9,61%, ceea ce înseamnă un total de 173.314 votanţi. Dintre aceștia, 165.754 au votat pe liste permanente și complementare, 6.898 pe liste suplimentare, iar 662 prin intermediul urnei mobile. Distribuția pe gen arată o mobilizare ușor mai ridicată în rândul femeilor: 90.918 femei (52,14%) și 83.495 bărbați (47,86%). În ceea ce privește grupele de vârstă, participarea este dominată de electoratul matur și senior. Segmentul 18-24 de ani reprezintă 2,82% din total, grupa 25-34 de ani ajunge la 6,72%, iar categoria 35-44 de ani la 14,97%. Cea mai mare participare vine din partea persoanelor între 45-64 de ani (38,48%) și a celor de peste 65 de ani (37,01%), aceste două segmente cumulând peste trei sferturi din totalul votanților de până la prânz. Pe sectoare, prezența diferă moderat: Sectorul 6 conduce cu 11,29%, urmat de Sectorul 1 (10,44%) și Sectorul 4 (10,52%). Cele mai scăzute valori se înregistrează în Sectorul 3, cu 7,86%, și în Sectorul 5, cu 8,92%. Participarea continuă să crească într-un ritm constant, cu o mobilizare vizibil mai accentuată în rândul electoratului matur și al celui feminin. Situația din 9 iunie 2024 La aceeași oră, în cadrul Alegerilor pentru PMB din 9 iunie 2024, în Municipiul București, au votat în total 232.694 de persoane. Dintre acestea, 126.520 femei (54,4%) și 107.821 bărbați (46,6%). Analiza pe grupe de vârstă arată diferențe importante în participare. Categoria 18-24 de ani a înregistrat aproximativ 3,01% din totalul votanților, în timp ce segmentul 25-34 de ani a reprezentat 8,31%. Prezența creștea progresiv la grupele adulte: 35-44 de ani au cumulat 16,38%, iar cea mai mare participare s-a înregistrat în rândul persoanelor din intervalul 45-64 de ani, cu 36,46% din totalul voturilor. Seniorii de 65+ ani au avut, de asemenea, o mobilizare ridicată, atingând 35,85% din totalul votanților. UPDATE – Avertismentul directorului Inscop Remus Ștefureac, directorul institutului de sondaje Inscop, a lansat un avertisment duminică, după primele ore de vot, că e posibilă o prezență la vot sub 30% dacă se păstrează ritmul scăzut din orele dimineții la votul pentru primăria Capitalei. UPDATE ORA 11:00 – Prezență la vot – 6,26% La ora 11:00, prezenţa la vot pentru Alegerea Primarului Municipiului București a ajuns la 6,26%, reprezentând un total de 112.883 de votanţi. Din totalul alegătorilor, 57.876 sunt femei (aproximativ 51,27%), iar 55.007 sunt bărbaţi (48,73%). Participarea continuă să crească într-un ritm constant. UPDATE – Cătălin Drulă, la vot: „Să ținem departe de Primărie orice influențe nefaste” Cătălin Drulă, candidatul USR la Primăria Capitalei, și-a exercitat dreptul de vot duminică dimineață la o secție de la Colegiul Tudor Vianu din București, însoțit de familie. „Cred că aceste alegeri trebuie privite cu optimism, cu încredere în viitor. Îi îndemn pe bucureșteni să meargă la vot, să aleagă cu inima, cu încredere, pentru că așa se construiește viitorul”, a declarat Drulă după ce a votat. UPDATE – George Burcea: Am votat cu încredere în Dumnezeu Candiatul POT, George Burcea, a votat, duminică, la o secție din București, „cu încredere în Dumnezeu”. „Am votat cu inima, cu sufletul și cu încrederea în Dumnezeu și cu faptul că Bucureștiul se poate schimba prin noi”, a spus Burcea, la ieșirea de la urne. UPDATE ORA 10:00 – Numărul votanților din capitală a depăsit 65.000 Până acum s-a înregistrat o prezenţă la urne de 3,62%. Din cei 1.803.728 de alegători înscrişi pe listele permanente și complementare, și-au exprimat votul un total de 65.323 de votanţi. Dintre aceştia, 33.472 sunt femei şi 31.851 sunt bărbaţi. Pe sectoare, situația se prezintă astfel: Sectorul 1 – 3,83%, Sectorul 2 – 3,74%, Sectorul 3 – 2,91%, Sectorul 4 – 3,84%, Sectorul 5 – 3,44%, iar Sectorul 6 – 4,09%. UPDATE – Ana Ciceală, după vot: „Orașul poate fi construit pentru viitor cu curaj și speranță” Ana Ciceală, candidata partidului SENS la Primăria Capitalei, a votat duminică dimineață și a transmis un mesaj de încurajare către bucureșteni, invitându-i să participe la scrutin cât mai devreme pentru a evita aglomerația de seara. „Am votat într-un minut, a fost foarte ușor să votăm. Încurajez pe toți bucureștenii să facă asta cât mai devreme, să-și găsească secția de vot pe registrulelectoral.ro, fiindcă la locale nu se poate vota în orice secție de vot”, a declarat Ciceală. UPDATE – Ciprian Ciucu a votat pentru Primăria Capitalei „cu inima împăcată” Ciprian Ciucu a votat, duminică, în jurul orei 9, pentru primarul general. „Nu mai plouă, veniți la vot”, este îndemnul lui Ciucu. Ciucu a spus că a votat pentru integritate și face apel la bucureșteni să vină să voteze, pentru că „nu mai plouă”. „Am votat cu inima împăcată pentru că am făcut tot ce am putut în această campanie și îi chem pe oameni la vot, să vină să voteze, să-și exprime votul”, a spus Ciucu. UPDATE ORA 09:00 – Prezență la vot – 1,87% La ora 09:00, prezenţa la Alegerile pentru PMB a atins 1,87%, cu 28.230

Alegeri Primăria București 2025. Capitala votează astăzi primarul general

alegeri-primaria-bucuresti-2025.-capitala-voteaza-astazi-primarul-general

Astăzi au loc alegeri în București, după ce fostul primar general, Nicușor Dan, a fost ales președintele României. Bucureștenii își pot exercita dreptul de vot numai la secţia de votare la care sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau, după caz, a adresei de reședință, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puțin șase luni înaintea datei scrutinului, respectiv anterior datei de 7 iunie 2025, potrivit AEP. În București vor fi organizate 1.289 de secții de votare. În Sectorul 1 sunt organizate 166 de secţii, în Sectorul 2 sunt 202, în Sectorul 3 sunt 294, în Sectorul 4 sunt 189, în Sectorul 5 sunt 198, iar în Sectorul 6 sunt 240. Potrivit datelor oficiale, În București sunt înregistrați 1.779.080 de alegători, repartizați pe cele șase sectoare astfel: 210.685 în Sectorul 1, 292.894 în Sectorul 2, 440.813 în Sectorul 3, 269.362 în Sectorul 4, 239.783 în Sectorul 5 și 325.543 în Sectorul 6. Votarea se desfășoară între orele 7:00 și 21:00. Acte necesare Alegătorii care merg la urne pot vota doar dacă prezintă un act de identitate valabil în ziua scrutinului. Sunt recunoscute cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, precum și pașaportul de serviciu sau pașaportul de serviciu electronic. Elevii din școlile militare pot vota cu carnetul de serviciu militar. Autoritățile precizează că pașaportul simplu și pașaportul simplu electronic (turistic) nu pot fi folosite la vot. Cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România își pot exercita dreptul de vot la alegerile locale în aceleași condiții ca cetățenii români, cu respectarea obligațiilor legale de înregistrare și de prezentare a documentelor prevăzute de lege. Cum afli la ce secție de votare ești arondat? La aceste alegeri, alegătorii pot vota la secția unde sunt arondați conform domiciliului sau reședinței. De obicei, o persoană este inclusă pe lista permanentă pe baza domiciliului, dar dacă și-a înregistrat reședința la primărie, va fi alocată unei secții conform adresei de reședință. Aceste informații se regăsesc în Registrul Electoral, care poate fi consultat pe pagina www.registrulelectoral.ro. Pe această pagină trebuie completate câmpurile cerute: CNP, Numele de familie și trebuie aleasă opțiunea de „Alegeri locale parțiale 07.12.2025”. Cum se desfășoară votul La intrarea în secția de votare, actul de identitate este scanat și verificat în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV). În urma verificării înscrierii alegătorului în listele electorale, acesta semnează în lista corespunzătoare, după care primește buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT”. Votul se exprimă în cabina de vot, prin aplicarea ștampilei „VOTAT” în interiorul patrulaterului corespunzător opțiunii alese. Buletinul de vot pliat se introduce în urnă, iar ștampila se restituie membrilor biroului electoral al secției de votare. Este interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot, precum și orice formă de divulgare a opțiunii de vot în incinta secției de votare. Alegătorii care, din motive obiective, nu pot vota singuri pot fi însoțiți în cabina de vot de o persoană aleasă de ei, alta decât membrii biroului electoral, candidații sau persoanele acreditate. Buletinul de vot pentru Primăria Capitalei Buletinul de vot pe care îl vor primi bucureștenii la aceste alegeri include 17 candidați din care să își aleagă preferatul pentru a ocupa funcția de primar general. Validarea și ordinea de pe buletine au fost finalizate înainte de retragerea anunțată de doi dintre ei, respectiv independenții Vlad Gheorghe și Orlando Teodorovici. Alegătorii vor avea pe buletin opt candidați distribuiți pe două file, plus încă unul pe a treia filă. Cătălin Drulă – Uniunea Salvați România (USR), Daniel Băluță – Partidul Social Democrat (PSD), George Burcea – Partidul Oamenilor Tineri (POT), Ciprian Ciucu – Partidul Național Liberal (PNL), Ana-Maria Ciceală – Sănătate Educație Natură Sustenabilitate (SENS), Liviu Gheorghe Florea – Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache (PNȚMM), Gheorghe Macovei – Partidul România Mare (PRM), Oana Crețu – Partidul Social Democrat Unit (PSDU), Mihai Lasca – Patrioții Poporului Român (PPR), Rareș Lazăr – Partidul România în Acțiune (PRA), Anca Alexandrescu – Alianța electorală „Dreptate pentru București”, Dan Trifu – candidat independent, Eugen Orlando Teodorovici – candidat independent, Gheorghe Nețoiu – candidat independent, Vlad Gheorghe – candidat independent, Angela Negrotă – candidat independent, Filip Titian – candidat independent. Mai multe detalii despre candidați găsiți AICI.

Alegeri Primăria Capitalei 2025. Ce arată cele mai recente sondaje publicate. Între ce candidati se dă batălia pentru funcția de primar

alegeri-primaria-capitalei-2025-ce-arata-cele-mai-recente-sondaje-publicate.-intre-ce-candidati-se-da-batalia-pentru-functia-de-primar

Bucureștenii sunt chemați la vot duminică pentru alegerea primarului general, după ce Nicușor Dan a părăsit funcția în urma alegerii sale ca președinte al României. Primăria Capitalei este condusă în prezent de Stelian Bujduveanu, care a preluat atribuțiile de primar general după validarea lui Nicușor Dan ca șef al statului. Cum arată buletinul de vot la alegerile pentru Primăria Capitalei Buletinul de vot pe care îl vor primi bucureștenii duminică, 7 decembrie, cuprinde 17 candidați înscriși în cursa pentru funcția de primar general. Lista și ordinea acestora au fost stabilite înainte ca doi independenți, Vlad Gheorghe și Orlando Teodorovici, să își anunțe retragerea: Cătălin Drulă (USR); Daniel Băluță (PSD); George Burcea (Partidul Oamenilor Tineri); Ciprian Ciucu (PNL); Ana Maria Ciceală (Partidul Sănătate Educație Natură Sustenabilitate); Liviu Gheorghe Floarea (Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache); Gheorghe Macovei (Partidul România Mare); Oana Crețu (Partidul Social Democrat Unit); Mihai Ioan Lasca (Partidul Patrioții Poporului Român) Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune); Anca Alexandrescu (candidat independent propus de Alianța electorală ”Dreptate pentru București”); Dănuț Angelo Trifu (independent); Eugen Orlando Teodorovici (independent / candidat retras); Gheorghe Nețoiu (independent); Vlad Gheorghe (independent / candidat retras); Angela Negrotă (independent); Constantin-Titian Filip (independent). Votarea la alegerile locale parțiale din 7 decembrie va începe la ora 7:00 și se va încheia la ora 21:00. Alegătorii pot vota la secția unde sunt arondați conform domiciliului sau reședinței. Evoluția sondajelor de opinie pentru alegerile la Primăria Capitalei MEDIAFAX prezintă evoluția sondajelor de opinie din ultimele luni, pentru a urmări cum s-au modificat intențiile de vot în cursa pentru Primăria Capitalei. Sondaj CURS – 19 octombrie 1. Daniel Băluță – 25%2. Cătălin Drulă – 18%3. Ciprian Ciucu – 18%4. Anca Alexandrescu – 10%5. Cristian Popescu Piedone – 9% Sondajul CURS a fost realizat în perioada 8–17 octombrie 2025, pe un eșantion de 1.072 de respondenți, reprezentativ pentru populația adultă din București. Marja de eroare este ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj Avangarde – 26 octombrie 1. Daniel Băluță – 25%2. Ciprian Ciucu – 23%3. Cătălin Drulă – 18%4. Anca Alexandrescu – 16%5. Cristian Popescu Piedone – 8% Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 19–25 octombrie 2025, pe un eșantion de 1.000 de respondenți. Marja de eroare este de ±3,2%. Sondaj Avangarde – 12 noiembrie 1. Daniel Băluță – 24%2. Ciprian Ciucu – 21%3. Cătălin Drulă – 20%4. Anca Alexandrescu – 17%5. Vlad Gheorghe – 5% Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 2–7 noiembrie, pe un eșantion de 1.080 de respondenți, prin interviuri față în față. Marja maximă de eroare este ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj CURS – 15 noiembrie 1. Daniel Băluță – 27%2. Ciprian Ciucu – 22%3. Cătălin Drulă – 22%4. Anca Alexandrescu – 15%5. Virgil Alexandru Zidaru – 5% Sondajul CURS a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte din București. Datele au fost colectate față în față, în perioada 3–14 noiembrie 2025. Marja maximă de eroare este ±3%, la un nivel de încredere de 95%, iar rezultatele au fost ponderate conform structurii pe vârste a populației Capitalei, potrivit datelor INS. Sondaj AtlasIntel – 17 noiembrie 1. Cătălin Drulă – 19,2%2. Daniel Băluță – 18,6%3. Ciprian Ciucu – 18,1%4. Anca Alexandrescu – 17,9%5. Ana Ciceală – 7,1% Sondajul AtlasIntel a fost realizat pentru HotNews în perioada 12–14 noiembrie 2025, pe un eșantion de 2.429 de persoane, prin recrutare digitală aleatorie. Marja de eroare este de ±2%. Sondaj INSCOP – 20 noiembrie 1. Daniel Băluță – 26,6%2. Ciprian Ciucu – 24,2%3. Anca Alexandrescu – 19,1%4. Cătălin Drulă – 11,6%5. Ana Ciceală – 6,5% Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 17–19 noiembrie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.107 persoane. Eroarea maximă este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj Flashdata  – 21 noiembrie 1. Ciprian Ciucu – 21,5%2. Daniel Băluță – 20,5%3. Cătălin Drulă – 19%4. Anca Alexandrescu – 18%5. Ana Ciceală – 7% Sondajul Flashdata a fost realizat pe un eșantion de 1.200 de respondenți, selectați aleatoriu din aproximativ 4.500 de chestionare online completate. Metoda de colectare a datelor a fost CAWI (chestionare online), distribuite pe mai multe site-uri, cu targetare prin ads pe criterii socio-demografice și filtre anti-răspunsuri nevalide. Marja de eroare teoretică este ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj CIRA – 28 noiembrie 1. Daniel Băluță – 24%2. Ciprian Ciucu – 21%3. Anca Alexandrescu – 19%4. Cătălin Drulă – 18%5. Ana Ciceală – 5% Sondajul CIRA a fost realizat online, în perioada 20–26 noiembrie 2025, pe un eșantion de 1.182 de respondenți adulți. Marja de eroare este de ±3,1%. Cercetarea a fost efectuată la comanda candidatului Vlad Gheorghe. Sondaj AtlasIntel – 1 decembrie 1. Daniel Băluță – 23,3%2. Anca Alexandrescu – 23,2%3. Ciprian Ciucu – 21,7%4. Cătălin Drulă – 15,5%5. Ana Ciceală – 8,4% Sondajul AtlasIntel a fost realizat pentru HotNews în perioada 27–30 noiembrie 2025, prin recrutare digitală aleatorie. Au participat 2.964 de respondenți. Marja de eroare este de ±2 puncte procentuale. Sondaj CURS – 3 decembrie 1. Daniel Băluță – 26%2. Ciprian Ciucu – 23%3. Cătălin Drulă – 22%4. Anca Alexandrescu – 17%5. Ana Maria Ciceală – 7% Sondajul CURS a fost realizat în perioada 26–30 noiembrie 2025, pe un eșantion probabilistic, multistadial și stratificat, format din 1.031 de respondenți adulți din București. Datele au fost colectate prin metoda CATI. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj INSCOP – 4 decembrie 1. Daniel Băluță – 28,2%2. Ciprian Ciucu – 27,1%3. Anca Alexandrescu – 21%4. Cătălin Drulă – 11,1%5. Ana Ciceală – 6,9% Sondajul INSCOP a fost realizat pentru informat.ro în perioada 2–3 decembrie 2025, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.200 de persoane. Marja de eroare este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Sondaj ARA – 5 decembrie 1. Daniel Băluță – 26%2. Ciprian Ciucu – 24%3. Cătălin Drulă – 20%4. Anca Alexandrescu – 18%Alt candidat – 12% Sondajul ARA, realizat la comanda Antena 3 CNN, a fost efectuat

Alegeri Primăria Capitalei 2025: Cine sunt cei 17 candidați și ce loc ocupă pe buletinele de vot

alegeri-primaria-capitalei-2025:-cine-sunt-cei-17-candidati-si-ce-loc-ocupa-pe-buletinele-de-vot

Potrivit deciziei oficiale a comisiei electorale, doar 17 candidaturi din cele depuse au fost validate pentru alegerile la Primăria Capitalei 2025. Știrile ProTV+2Romania Insider+2 Ordinea pe buletinul de vot a fost stabilită prin tragere la sorți. Bucureștenii care se vor prezenta la urne pe 7 decembrie vor găsi, pe buletinul de vot, cei 17 candidați listați în ordinea următoare: 1.Cătălin Drulă (USR); 2.Daniel Băluță (PSD); 3.George Burcea (Partidul Oamenilor Tineri); 4.Ciprian Ciucu (PNL); 5.Ana Maria Ciceală (Partidul Sănătate Educație Natură Sustenabilitate); 6.Liviu Gheorghe Floarea (Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache); 7.Gheorghe Macovei (Partidul România Mare); 8.Oana Crețu (Partidul Social Democrat Unit); 9.Mihai Ioan Lasca (Partidul Patrioții Poporului Român) 10.Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune); 11.Anca Alexandrescu (candidat independent propus de Alianța electorală ”Dreptate pentru București”); 12.Dănuț Angelo Trifu (independent); 13.Eugen Orlando Teodorovici (independent); 14.Gheorghe Nețoiu (independent); 15.Vlad Gheorghe (independent / Candidat retras); 16.Angela Negrotă (independent); 17.Constantin-Titian Filip (independent). 1.Cătălin Drulă (USR) Cătălin Drulă, care are în prezent 44 de ani, a devenit o figură vizibilă în politica națională în urmă cu aproximativ cinci ani. Între decembrie 2020 și septembrie 2021, el a fost membru al Guvernului condus de Florin Cîțu din partea PNL, ocupând funcția de ministru al Transporturilor din partea USR-PLUS. În martie 2021, Drulă a ajuns în centrul atenției publice după disputa cu sindicatele de la metrou, situație care a dus la blocarea pentru o zi a circulației, pe fondul conflictelor legate de contractele pentru spațiile comerciale din stațiile Metrorex. După această criză, noua conducere a companiei a inițiat procesul de desființare a chioșcurilor amplasate în interiorul metroului. În acel context, Drulă a devenit cunoscut pentru replica „Rădoi, s-a terminat! Ceea ce ai făcut zeci de ani nu mai merge”, un mesaj adresat lui Ion Rădoi, care conducea de 15 ani sindicatul de la metrou și trecuse prin 20 de miniștri ai transporturilor și mai mulți directori ai Metrorex. Rădoi a fost considerat inițiatorul protestului spontan din martie 2021. Ulterior, în iulie 2022, Cătălin Drulă a fost ales președinte al USR, obținând peste 70 la sută dintre voturi, după demisia lui Dacian Cioloș. El a renunțat însă la această funcție în iunie 2024, la o zi după alegerile europarlamentare din 9 iunie, când alianța Dreapta Unită, formată din USR, Forța Dreptei și PMP, a ocupat locul al treilea, după alianța PSD-PNL și AUR. 2.Daniel Băluță (PSD) Daniel Băluță, în vârstă de 48 de ani și primar al Sectorului 4, este candidatul PSD preferat de Sorin Grindeanu pentru alegerile la Primăria Capitalei din 7 decembrie. Nominalizarea sa a fost stabilită în cadrul ședinței PSD din 27 octombrie. Tot atunci s-a anunțat că Băluță va prelua conducerea organizației PSD București de la Gabriela Firea, care a fost obligată să renunțe la funcție după nouă ani, deși mandatul ei mai avea încă doi ani. Parcursul politic al lui Băluță a început în 2012, când a fost numit consilier local în cadrul Consiliului Local al Sectorului 4. Din iulie 2013 până în iunie 2016 a exercitat funcția de viceprimar al aceluiași sector. Ulterior, din iunie 2016 și până în prezent, el ocupă funcția de primar al Sectorului 4 din partea PSD, cumulând astfel nouă ani în această poziție. 3.George Valentin Burcea (Partidul Oamenilor Tineri, independent) George Burcea, actor de profesie, candidează la alegerile pentru Primăria Capitalei din partea Partidului Oamenilor Tineri, fără a fi însă membru al formațiunii. În cariera sa de actor, cel mai cunoscut rol este cel al personajului Lurch din primul sezon al serialului „Wednesday”, producție filmată parțial în România. Burcea era deja familiar publicului român datorită căsătoriei sale cu artista Andreea Bălan. În vârstă de 37 de ani, George Burcea, fostul soț al Andreei Bălan, este susținut de POT pentru candidatura la Primăria Municipiului București. În noiembrie 2021, el a publicat pe Instagram un videoclip în care afirma că anumite femei ar merita să fie agresate cu mese și scaune. „Băi, femeilor, eu lupt cu voi, da? Eu sunt pentru voi, pentru înțelegere și dragoste, pentru înțelegerea cuplului, și voi mă înjurați că eu gătesc? Păi, fetelor, vă repet, vă doresc să aveți bărbați care în momentul în care vin de la muncă să vă ia la palme. Cu mese, cu scaune, cu capace, cum îi dădea bunicul bunicii mele, acum 15-20-30 de ani”, spunea el în filmare. Înregistrarea a fost ștearsă ulterior, iar actorul a afirmat public că a fost un derapaj pe care îl regretă. 4.Ciprian Ciucu (PNL) Ciprian Ciucu, candidatul PNL pentru Primăria Capitalei la alegerile din 7 decembrie 2025, a fost primul care și-a anunțat oficial intenția de a intra în cursă. În interiorul partidului, el a concurat cu Stelian Bujduveanu, iar competiția internă s-a încheiat cu o diferență de șapte voturi. Mai exact, Ciucu ar fi câștigat în fața lui Bujduveanu cu 11 voturi, fața de cele 4 primite de Stelian. În vârstă de 47 de ani, Ciucu și-a început ascensiunea politică odată cu preluarea conducerii PNL București, funcție pe care a ocupat-o între iulie 2021 și februarie 2023, după ce a câștigat competiția internă în fața Violetei Alexandru. În același timp, el a obținut mandatul de primar al Sectorului 6 în 2020, reușind să fie reales în 2024 în sectorul cu aproximativ 400.000 de locuitori. Totodată, în noiembrie 2024, a devenit prim-vicepreședinte al PNL, după ce Ilie Bolojan a preluat conducerea interimară a partidului ca urmare a demisiei lui Nicolae Ciucă. 5.Ana‑Maria Ciceală (SENS) Ana Ciceală este candidata SENS la alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2025. SENS este o formațiune politică nouă, care a participat și la alegerile parlamentare din 2024, fără a depăși pragul electoral de 5%. Ciceală a fost manager de proiect la Asociația Salvați Bucureștiul între 2015 și 2016 și consilier general al Municipiului București în perioada 2016–2024. Este absolventă a Facultății de Filosofie a Universității din București și are experiență profesională în domenii variate, precum resurse umane, silvicultură, juridic și outsourcing. În 2015 s-a alăturat Asociației Salvați Bucureștiul, unde a lucrat ca manager de proiect, după care a fost aleasă consilier municipal pe listele USR. A