Primăria Capitalei lansează inventarierea istorică a patrimoniului: mii de clădiri și terenuri evaluate și puse în valoare
Primăria Municipiului București a anunțat vineri un proiect major de inventariere a patrimoniului orașului, care va crea o bază de date unică cu toate clădirile, terenurile și garajele aflate în proprietatea sau administrarea PMB. Aceasta este prima inițiativă de acest fel în ultimii 35 de ani și are ca scop obținerea unei imagini complete asupra stării fizice și juridice a patrimoniului Capitalei. „Azi stabilim principiile și modul de lucru. Trebuie să aflăm ce imobile avem, care este starea lor fizică, dar și juridică, dacă sunt litigii, ce suprafață au. Apoi decidem cum le salvăm, cum le valorificăm, să le reintroducem în circuitul economic pentru a le reda societății. Unele vor intra în programe de consolidare, pe altele le putem reabilita în parteneriate cu sectorul privat, pe altele le concesionăm sau închiriem. Dar așa nu mai putem sta, pentru că pică orașul pe noi.”, a declarat Ciprian Ciucu. Edilul a afirmat că scopul este nu doar să se cunoască situația patrimoniului, ci și să se găsească soluții concrete de valorificare economică și de protecție a clădirilor. „Decidem cum le salvăm, cum le valorificăm, să le reintroducem în circuitul economic.”, a declarat Ciprian Ciucu. Pentru realizarea acestui proiect, Ciprian Ciucu a adus la aceeași masă mai multe instituții care administrează imobile și terenuri: Administrația Fondului Imobiliar, responsabilă de locuințele convenabile, locuințele de necesitate, succesiunile vacante, garaje, curți și spații cu altă destinație; AMCCRS, care se ocupă de imobilele pe perioada expertizelor tehnice și a lucrărilor de consolidare; Direcția Patrimoniu, care are evidența terenurilor și clădirilor PMB, inclusiv a celor date în administrarea sectoarelor sau aflate în co-proprietate; Direcția Spațiu Locativ; ALPAB, care administrează locuințele din Satul Francez și Str. Drumul Cooperativei; ASSMB, care gestionează clădiri istorice, unele neutilizate; Direcția de Urbanism; Poliția Locală a Municipiului București. Clădirile și terenurile vor fi identificate, cartografiate, analizate și evaluate din punct de vedere funcțional, economic și tehnic. Municipalitatea estimează că până la mijlocul lunii iulie va fi disponibil tabloul complet al patrimoniului. Primăria anunță că acest proiect va aduce ordine în Capitala României, va revigora clădirile de patrimoniu și va contribui la creșterea veniturilor la buget.
Ciucu: Primăria Capitalei riscă să intre în incapacitate de plată în aprilie
„O nouă amânare, mereu cu piciorul pe frână. NU MAI ESTE TIMP! Bugetul de stat trebuie adoptat de urgență, altfel Primăria Capitalei riscă să intre în incapacitate de plată în luna aprilie”, a scris luni seara pe Facebook Ciprian Ciucu. El spune că în aprilie Primăria are un vârf de plăți generat de obigațiuni emise în urmă cu 20 de ani, care nu mai pot fi „rostogolite”. „Fac un apel la toate partidele Coaliției, în special la PSD, să nu mai amâne adoptarea legii bugetului. Nu credeți mesajele iresponsabile care vă spun că Bucureștiul ”, susține Ciucu. Conform acestuia, circa 35-40% din veniturile bugetului de stat provin din taxe și impozite colectate în București. „Destrăbălare bugetară” „Am ajuns aici din cauza destrăbălării bugetare a Guvernului Ciolacu. Repet! În 2024 și în 2025, Primăriei Capitalei i s-au luat, pentru a acoperi găurile destrăbălării bugetare, peste 3,5 miliarde de lei. Mai mult, Sectorarelor li s-a luat o sumă echivalentă. Per total, Bucureștiul are un deficit de finanțare de 7 miliarde de lei. Suma este uriașă! Să vă dau un exemplu: în anul 2023, cotele erau de aproximativ 550 de milioane/lună. Astăzi, sunt de doar 350 milioane/lună”, mai scrie Ciucu pe rețeaua de socializare. Primarul general adaugă că a pregătit reformele necesare pentru a reduce din cheltuielile administrative. „O nesimțire de netolerat”, spune fostul premier Marcel Ciolacu. Acesta îl acuză pe prim-ministrul Ilie Bolojan că vrea să „fure” venituri din toate județele, ca „să-i dea mai multe miliarde lui Ciucu, la cel mai bogat municipiu al țării”.
Concursuri pe bune pentru șefii teatrelor: anunțul lui Ciucu
„Mesajul primit din partea comunităților culturale din București a fost auzit. Și așa cum am promis, deblochez concursurile pentru posturile de manageri de teatre”, a scris edilul marți pe pagina sa de Facebook. Regulamentul pentru organizarea concursurilor a fost pus în dezbatere publică timp de două săptămâni. „Astăzi (3 martie n.r.) am pus pentru două săptămâni în transparență/dezbatere regulamentul privind concursurile. E făcut în baza legii. Dacă este loc să fie îmbunătățit, va fi îmbunătățit”, a transmis primarul general. Mai întâi comisiile, apoi directorii Ciucu a explicat că procesul va fi unul clar și predictibil, iar prima etapă va fi formarea comisiilor de concurs. Înscrierile vor începe peste două săptămâni, însă inițial pentru formarea comisiilor, nu pentru candidații la funcțiile de director. Concursurile pentru manageri vor fi programate ulterior, după constituirea comisiilor: „Prima dată vom selecta, conform legii, comisiile de concurs. Înscrierile – și îi rog pe cei cu experiență să se înscrie – vor începe peste două săptâmâni. Pentru comisii, nu pentru directori. Iar cele pentru directori vor fi programate după ce vom avea comisiile”. „Tot ce pot să vă spun este că aceste concursuri vor fi pe bune, vor fi desfășurate de către specialiști, nu vor fi decise de către mine. Așa cum este normal”, a mai transmis primarul. În centrul disputei, interimatele Anunțul vine la câteva săptămâni după ce Federația Teatrelor Metropolitane a reclamat interimatele prelungite din teatrele aflate în subordinea Primăriei Municipiului București, lipsa organizării concursurilor pentru posturile de manager și funcționarea instituțiilor „într-o zonă gri, fără direcție asumată”. Reprezentanții Federației i-au cerut lui Ciprian Ciucu clarificarea politicii culturale a Bucureștiului, susținând că lipsa stabilității manageriale afectează repertoriile, echipele și relația cu publicul. Aceștia l-au invitat public la teatru pe primarul general, spunând că „o politică culturală nu se construiește doar din tabele, iar cultura nu poate funcționa la infinit pe avarie”. În prezent, mai multe instituții culturale funcționează cu directori interimari.
Ciprian Ciucu: Avem mai multe gratuități decât locuri de parcare
„O să-mi iau înjurături, pentru că, probabil că… anumite gratuități pe parcări nu mai sunt sustenabile, da? Oamenii vor ca totul să fie gratis. Dom’le, nu merge într-un oraș civilizat ca totul să fie gratis. În momentul de față, de exemplu, avem mai multe gratuități decât locuri de parcare. Dacă luăm cele 5.000 de gratuități pentru ziariști, dacă luăm cele nu mai știu câte zeci de mii de gratuități pentru hibride și electrice, sunt de două ori mai mai multe decât locuri de parcare”, a spus Ciprian Ciucu, duminică, la Digi24. El a spus că toate aceste gratuități trebuie reevaluate. Ciucu susține că sunt necesare măsuri de echilibrare, pentru că se pot face banii în parcare. El arată că extinderea parcărilor cu plată în București va fi întâmpinată cu rezistență la nivelului populației. „Trebuie să iau și astfel de măsuri. Da? Pentru că trebuie să fructificăm activele primăriei, așa cum am făcut cu acele locuințe, care nu au mai fost indexate părțile de 20 de ani. Evident, o să fie populism, o să fie dezbatere la televizor, să vezi cât de rău e Ciucu, face ca Bolojan”, a mai spus primarul general. Sursa video: Digi24
Ciprian Ciucu: Primăria Capitalei este un monstru administrativ. Birocrația și hățișul administrativ sunt fabuloase
Primarul general Ciprian Ciucu a fost întrebat, duminică, la Digi24, ce l-a surprins în cele două luni de cânt a preluat Primăaria Capitalei. „În aceste două luni, dacă m-am uitat în 20% din domenii și instituție, e mult. Nu că nu aș fi avut timp, nu că nu aș fi dedicat timp, am dedicat foarte mult timp, inclusiv serile, inclusiv weekendurile, dar sunt undeva la câteva zeci de instituții subordonate. (…) Deci n-am apucat să mă uit decât cam cu jumătate din directorii din Primăria Municipalului București și undeva la 20-30% din directorii instituțiilor subordonate. Pentru că PMB-ul este un monstru administrativ. Un monstru administrativ”, a declarat Ciprian Ciucu. Primarul spune că „este nevoie de o reformă administrativă la nivelul Bucureștiului în sine. Și sunt decis să fac acest lucru. Evident, ar fi fost mult mai util pentru mine și mult mai ușor dacă aș fi avut ce o majoritate în care să mă susțină sau ce puțin în care să nu blocheze anumite lucruri care sunt absolut necesare acum”. El a spus că Primăria Municipiului București are 25 de direcții generale, foarte multe administrații, centre culturale, teatre, spitale, asociații de dezvoltare intercomunitare, la care se adaugă și câteva companii municipale. „Deci, birocrația și hățișul administrativ este fabulos. (…) Sunt astfel de instituții care dacă mâine s-ar desființa, nu ar simți nimeni că s-au desfința”, a spus primarul general. El spune că este obligat să echilibreze bugetul și că în ultimii ani București a pierdut, „din cauza măsuirlor luate de către guvernul Ciolacu”, spre 4 miliarde de lei. „Bucureștiul are un deficit de finanțare fabulos, cu toate că aici se produc cel mai mulți bani pentru România”, a mai spus Ciucu. „Ești dependent de ceea ce este în pixul coaliției de guvernare. Pentru că legea bugetului se votează în Parlament. Pe de altă parte, ce mai poți face tu ca primar este să propui Consiliului General să taie din anumite cheltuieli. Și, în al treilea rând, să încerci să identifici acele zone pe care le poți, acele active pe care le poți fructifica”, a adăugat Ciprian Ciucu.
Partidul SENS solicită demararea procedurilor de audit fără majorarea tarifelor STB
„O parte din bucureșteni sunt într-o situație financiară vulnerabilă, iar această măsură doar va agrava situația lor sau va duce la și mai mult «free riding», adică oameni care vor opta să călătorească fără să plătească, nu pentru că nu își doresc să călătorească corect”, se arată în comunicatul publicat de partidul SENS, pe Facebook. Reprezentanții partidului SENS precizează că, într-un oraș sufocat de mașini cum este Capitala, Primăria trebuie să găsească soluții pentru promovarea transportului alternativ, nu să încurajeze transportul cu mașina individuală. „O administrație competentă găsește însă soluții care nu aruncă problema în spinarea cetățenilor. Speram ca cineva care are o experiență de ani de zile în administrație publică să nu vină cu o rezolvare atât de rudimentară…”, arată reprezentanții SENS. Primăria Capitalei propune majorarea biletelor de călătorie STB, precum și mărirea amenzii, de la 80 de lei la 200. Momentan, proiectul de hotărâre urmează să fie discutat în cadrul Consiliului General al Municipiului București.
Pasajul Basarab are nevoie urgentă de mentenanță
Surse administrative au dezvăluit în exclusivitate pentru Gândul că cea mai mare lucrare de infrastructură din București, din ultimii 35 de ani, are nevoie urgentă de mentenanță. Este vorba de Pasajul Basarab, care, pe lângă faptul că arată deplorabil, ar putea avea probleme și de siguranță. Potrivit specialiștilor consultați de Gândul, pasajul are nevoie de verificarea mai multor elemente extrem de importante, precum: cea a hobanelor, a dispozitivelor de rosturi (care permit podului să se dilate, fie de la greutate sau în timpul seismelor), dar și a aparatelor de reazem. La toate acestea se adaugă și descoperirea mai multor fisuri la blocurile de beton pentru ancorarea hobanelor. Primăria Capitalei a precizat, joi, că Pasajul Basarab este de zeci de ani într-o situație incertă. A fost dat în folosință în 2011, dar fără să i se fi făcut recepția, motiv pentru care nu a putut fi întreținut și s-a degradat. „Facem recepție la starea fizică actuală, îl intabulăm, obținem autorizație de construire, după care putem dispune măsuri de remediere. Apoi, vom putea face recepția finală. Treaba mea este să mă asigur că oamenii circulă în siguranță. Cum să fac asta, dacă nu pot asigura mentenanța pasajului?”, a precizat primarul general. Specialiști din domeniul construcțiilor, din administrația bucureșteană, au explicat pentru Gândul că Pasajul Basarab are nevoie urgentă de mentenanță. Pasajul Basarab arată deplorabil „În mandatul Gabrielei Firea s-a efectuat o expertiză a podului, și a reieșit că existau niște fisuri la blocurile de beton în care sunt ancorate hobanele. O situație gravă din punct de vedere al siguranței. Fisurile au fost remediate de către constructor (Astaldi, în prezent WeBuild – n.r.). Dar de atunci și până în prezent, nimeni nu a mai verificat starea pasajului”, au precizat surse administrative în exclusivitate pentru Gândul. Potrivit specialiștilor consultați de Gândul, Primăria Capitalei trebuie să verifice starea următoarelor elemente: starea hobanelor, dispozitivele de rosturi (care permit podului să se dilate, fie de la greutate sau în timpul seismelor), dar și a aparatelor de reazem. „Pasajul se prezintă lamentabil și din punct de vedere al aspectului și al elementelor de decor, care și ele pot reprezenta un pericol, fiind foarte ruginite. În multe locuri, balustradele aproape că nu mai există, la fel și țevile pluviale de preluare a apei, care nu mai există nici ele. Pasajul are nevoie și de senzori de mișcare”, mai spun sursele Gândul. Investiție de peste 250 de milioane de euro Lucrarea, cu o lungime de doi kilometri, a fost deschisă traficului în anul 2011, după o investiție de peste 250 milioane de euro. De atunci, Primăria Capitalei și constructorul, consorțiul dintre italienii de la Astaldi și spaniolii de la FCC Construction, nu s-au înțeles în ceea ce privește costurile acestui obiectiv, mai ales cele legate de terminalul pietonal de la Basarab, care arată deplorabil. Într-un răspuns la solicitarea Gândul, reprezentanții Primăriei Capitalei spuneau recent că pasajul ar putea fi recepționat tocmai la sfârșitul anului 2026. „Direcția Generală Investiții a încheiat cu Antreprenorul General o tranzacție extrajudiciară în vederea realizării tuturor lucrărilor pentru punerea în siguranță a obiectivului menționat în referință. După realizarea tuturor lucrărilor rezultate din expertiza tehnică se va proceda la realizarea recepției la terminarea lucrărilor respectiv recepția finală, urmând ulterior să se demareze procedura de transmitere a obiectivului de investiții, către Administrația Străzilor București, în vederea realizării serviciilor de mentenanță curentă”, se arată în răspunsul celor de la Primăria Capitalei. Primii pași s-au făcut în 2000, iar construcția a început în 2006 Directorul Direcției Investiții din cadrul PMB, Cătălin Aflat, a precizat că termenul de garanție a expirat în 2022 și a dat un termen pentru recepție. „Constructorul a menționat de multe ori că termenul de garanție a fost depășit încă din 2022. La sfârșitul anului viitor putem să spunem că vom avea pasajul Basarab recepționat, după mai bine de 14 ani de la momentul la care s-a deschis traficul pe el”, a afirmat acesta Primii pași pentru acest proiect uriaș și extrem de important pentru fluidizarea traficului din București s-au făcut în anul 2000. Atunci, primarul Traian Băsescu a reușit să obțină o finanțare de la Banca Europeană de Investiții. Construcția a început însă în 2006, pe vremea lui Adriean Videanu, când s-a semnat contractul cu italienii de la Astaldi și cu spaniolii de la FCC Construction. Recomandarea autorului: FOTO | Pasajul Basarab, plin de murdărie și graffiti, curățat de voluntari. A fost igienizată inclusiv stația STB de tramvai
Primăria Capitalei, pași mici pentru un oraș atât de mare. Bucureștiul se scufundă, iar marile proiecte au fost abandonate și în 2025. În noul an se intră tot cu trafic, cu poluare, cu pasaje șubrede și clădiri care stau să se prăbușească
Trafic infernal, poluare foarte mare, clădiri extrem de degradate și o infrastructură rutieră care stă să se prăbușească. Așa intră Bucureștiul în anul 2026, asta după ce Primăria Capitalei nu a reușit să implementeze vreun proiect măreț în anul 2025. Speranța a venit totuși de la primăriile de sector, care fie au inaugurat noi pasaje, parcuri, școli de la zero și s-a demarat reabilitarea Planșeului Unirii. Anul 2025 a început cum nu se putea mai rău pentru un București întunecat, cu extrem de multe probleme. Primarul Nicușor Dan își anunța candidatura pentru Cotroceni, iar în februarie și-a abandonat atribuțiile de edil, lăsând orașul să se zbată în propria degradare. Riscul seismic nu există pentru Primăria Capitalei Una dintre cele mai mari probleme ale Capitalei o reprezintă clădirile vechi și foarte degradate, cu risc seismic I. Este vorba de mii de astfel de imobile, care au fost lăsate de izbeliște, chiar și după ce au trecut prin seismul din 1977. Deși spunea că la un cutremur precum cel din 1977 vor muri mii de oameni, primarul Nicușor Dan nu a făcut nimic în cei cinci ani la Primăria Capitalei în ceea ce privește reabilitarea clădirilor cu risc seismic. Evident, nici în 2025 nu s-a mișcat ceva în acest domeniu. În schimb, așa cum Gândul a dezvăluit recent, Primăria Capitalei vrea să reabiliteze o clădire monument istoric din centrul orașului cu suma de aproape 90 de milioane de lei (17 milioane de euro), prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS). Un proiect în acest sens a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București din luna noiembrie. Clădirea, denumită Palatul Creditul Funciar Rural, se află la intersecția Bulevardului I.C. Brătianu cu Strada Doamnei, foarte aproape de Piața Universității. Este vorba de un palat monument istoric, care nu are un risc seismic major, dar pe care Primăria Capitalei vrea să-l reabiliteze cu o sumă ce poate ajunge la aproape 90 de milioane de lei, adică 17 milioane de euro. Poduri și pasaje în stare deplorabilă O altă problemă uriașă a Capitalei este infrastructura rutieră: Bucureștiul are foarte multe pasaje care sunt într-o stare de degradare destul de avansată, cum sunt: Pasajul Lujerului, Pasajul Obor, Podul Fundeni, Podul Băneasa, Podul Ciurel (podul vechi), și toate celelalte poduri peste Dâmbovița. Toate aceste structuri au nevoie de consolidare, însă municipalitatea nu a demarat în 2025 nici măcar proceduri administrative preliminare pentru reabilitarea acestor pasaje. Trafic de coșmar în 2026: O speranță ar putea veni de la A Zero Nici în 2025 nu s-au luat măsuri concrete în ceea ce privește fluidizarea traficului. Câțiva pași s-au făcut însă la nivelul primăriilor de sector, care fie au inaugurat noi pasaje, fie au deschis străzi noi, de la zero. La nivelul Primăriei Capitalei nu s-au implementat măsuri noi, iar în 2026, o speranță importantă va veni de la Autostrada Zero, acolo unde se lucrează intens. Autostrada de Centură ar putea fi dată în folosință până la sfârșitul acestui an, astfel încât traficul de tranzit va fi cu mult redus în București. Iar traficul vine la pachet cu poluarea. Și în 2025, calitatea aerului a fost una foarte scăzută, mai ales în lunile din sezonul rece. În luna noiembrie, reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu au anunţat că Primăria Bucureşti nu respectă măsurile de protecţie şi calitate a mediului pe trei trosoane şi anume calitatea aerului, spaţiile verzi şi depozitarea necontrolată a deşeurilor, iar acest lucru ar putea duce România într-o situaţie de infringement. Din aceste motive, Primăria Capitalei a fost amendată cu 100.000 de lei. Marile parcuri sunt tot neîngrijite Dacă vorbim de marile parcuri din București, precum „Cișmigiu” sau „Herăstrău”, pe vremuri adevărate perle ale orașului, azi sunt „prăfuite” și neîngrijite. Primăria Capitalei a reușit în 2025 să pună în siguranță aleea din Herăstrău, care era spartă și stătea să să se prăbușească. În rest, marile grădini urbane ale Bucureștiului sunt adevărate coclauri, mai ales Herăstrău și Tineretului. Bucureștiul intră în 2026 cu un nou primar general, în care bucureștenii își pun toate speranțele, după cinci ani în care administrația orașului a bătut pasul pe loc. RECOMANDAREA AUTORULUI La ce a rămas „repetentă” Primăria Capitalei și în 2024. Zero infrastructură, trafic de coșmar și poluare uriașă. Un plus important: TRANSPORT public
Ciprian Ciucu, noul primar al Capitalei, deja vrea să crească o taxă
Ciprian Ciucu, noul primar general ales al Capitalei, a anunțat, duminică, ce taxă locală vrea să crească. Potrivit edilul ales, sunt unele taxe locale în București care „sunt foarte mici”. „Există posibilitatea să crească niște taxe locale, care sunt foarte, foarte mici. Sunt ca și cum nu sunt. De exemplu, pentru ocuparea domeniului public dai sub un leu pe metrul pătrat. Trebuie să-l ducem la un nivel acceptabil, care să permită valorificarea lui, dar la niște prețuri care să reflecte realitatea de astăzi”, a declarat Ciprian Ciucu la Digi 24. Noul primar a mai precizat că vrea să facă și o reformă administrativă. „Dacă nu pui ordine în primărie, nu ai cum să pui ordine în oraș”, a mai precizat Ciucu. Este panică în Primăria Capitalei, după ce omul lui Ilie Bolojan a câștigat alegerile Gândul a relatat recent că este panică printre miile de angajați ai Primăriei Capitalei, după ce Ciprian Ciucu a câștigat alegerile pentru funcția de primar general. Ciucu a fost susținut de Ilie Bolojan – premierul austerității și politicianul care vrea să taie în carne vie. Surse administrative au precizat pentru Gândul că oamenii din PMB se tem pentru funcțiile lor și cred că noul edil va dori o reorganizare a Municipalității. Liderul de sindicat al PMB a declarat pentru Gândul că se așteaptă la o reorganizare, dar „nu la abuzuri”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan anunță că bugetul României va fi votat “cel mai devreme” la finalul lunii ianuarie 2026 Surse guvernamentale: „Salariul minim va fi înghețat anul viitor”
Începe marea concediere în administrație? Se tem de omul lui Bolojan
Este panică printre miile de angajați ai Primăriei Capitalei, după ce Ciprian Ciucu a câștigat alegerile pentru funcția de primar general. Ciucu a fost susținut de Ilie Bolojan – premierul austerității și politicianul care vrea să taie în carne vie. Surse administrative au precizat pentru Gândul că oamenii din PMB se tem pentru funcțiile lor și cred că noul edil va dori o reorganizare a Municipalității. Liderul de sindicat al PMB a declarat pentru Gândul că se așteaptă la o reorganizare, dar „nu la abuzuri”. Încă de luni dimineață, pe holurile și prin birourile Primăriei Capitalei, angajații se întrebau ce va avea de gând noul edil Ciprian Ciucu. Cine e în plus și cine nu? „Oamenii se tem să nu fie dați afară. Ciprian Ciucu nu a concediat angajați la Primăria Sectorului 6 însă teama vine din faptul că este omul lui Ilie Bolojan. Iar premierul a dat deja semne că acolo unde nu este nevoie de oameni se va renunța la ei. Problema este că e posibil să se ajungă la abuzuri, în sensul că e foarte greu de stabilit cine este indispensabil, sau cine trebuie să plece”, au precizat surse administrative în exclusivitate pentru Gândul. Ilie Bolojan îl felicită pe Ciprian Ciucu, după ce a câștigat alegerile „Sunt convins că va schimba fața Capitalei” Duminică, în ziua alegerilor, surse guvernamentale precizau pentru Gândul că premierul ar avea deja o teorie legată de subțierea aparatului bugetar din administrație. „Nu trebuie să dăm oameni afară din administrație, dar dacă sunt în plus, trebuie să plece. Asta înseamnă bani mai mulți pentru pasaje”, este viziunea lui Ilie Bolojan. Ilie Bolojan: „Toate domeniile trebuie să fie parte a acestui efort” De altfel, Ilie Bolojan a precizat recent că reducerea personalului din aparatul central și local ar urma să fie de aproximativ 10% în zona administrativă. Declarația lui Bolojan vine în contextul în care, cu puțin timp în urmă, se vorbea că, la concedieri erau câteva excepții, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. În ceea ce privește Primăria Capitalei, liderul de sindicat al acestei instituții se așteaptă la o reorganizare. Lider de sindicat: „Sper să nu se facă abuzuri” „Evident că noul primar va veni cu un plan de reorganizare. Există această discuție de multă vreme în Primăria Capitalei. Se discută și de o comasare de instituții, de birouri, care, evident, pot include și reducerea de personal. Dar eu sper să nu se facă abuzuri, și nu cred că se vor face. Iar orice decizie trebuie luată cu consultarea partenerului social. Sperăm ca domnul Ciprian Ciucu să poarte un dialog cu noi, nu cum făcea fostul primar, care acum este președintele țării, și care nu a avut absolut deloc un dialog cu noi”, a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, Dumitru Gherdan, lider de sindicat PMB. Potrivit lui Gherdan, în Primăria Capitalei (aparatul executiv plus instituțiile subordonate) lucrează aproximativ 4.300 de oameni. În ceea ce-l privește pe Ciprian Ciucu, acesta a câștigat alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei cu peste 36% din voturi și a fost susținut, oficial, de către premierul Ilie Bolojan – liderul Partidului Național Liberal. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan anunță că bugetul României va fi votat “cel mai devreme” la finalul lunii ianuarie 2026 Surse guvernamentale: „Salariul minim va fi înghețat anul viitor”