Etichetă: proces

Firma unchiului Simonei Halep, în recurs pentru terenul din Mamaia! Miza: 339.000 de euro

Familia Simonei Halep se războiește cu Primăria Constanța privind refuzul emiterii unui aviz necesar pentru schimbarea destinației unui teren. Speța se află în faza de recurs pe rolul Curții de Apel Constanța. Astfel, Costea Halep, unchiul Simonei, a atacat o hotărâre a Consiliului Local Constanța. Obiectul cauzei îl reprezintă anularea unui act administrativ și obligația de a face. Firma unchiului Simonei Halep, în război cu Primăria Constanța Miza procesului este una însemnată, fiind vorba despre un teren amplasat în zona centrală din Mamaia și aproximativ 340.000 de euro. La fond, procesul dintre firma Grain Sistem Services SRL, controlată de unchiul Simonei Halep, și Primăria Constanța a fost judecat inițial de Tribunalul Constanța. Societatea a cerut obligarea autorităților la soluționarea cererii sale prin emiterea avizului necesar pentru un teren de 865,09 mp din Constanța, în vederea desființării unui corp de construcție și edificării unei structuri de cazare cu regim de înălțime S+P+5-8E, fără plata unei eventuale diferențe de preț rezultate din reevaluarea terenului. Autoritățile locale au susținut, potrivit Ziua de Constanța, că terenul fusese vândut inițial cu destinația de „restaurant”, iar contractul de vânzare-cumpărare prevedea posibilitatea schimbării destinației cu acordul Municipiului Constanța și cu plata eventualei diferențe de preț stabilite în urma unei reevaluări. Potrivit apărării autorităților, această obligație este una „propter rem” (n.r. obligații reale de a face), fiind legată de imobil și transmisă succesivilor proprietari. Foto: Portalul Instanței Recurs la Curtea de Apel Constanța În cadrul procesului, Primăria a arătat că un raport de evaluare a stabilit o diferență de preț de 339.800 de euro, fără TVA, sumă aprobată printr-o hotărâre a Consiliului Local Constanța. Dosarul se află în prezent în faza de recurs la Curtea de Apel Constanța, unde Grain Sistem Service SRL este recurent-reclamant, iar autoritățile locale au calitatea de intimați-pârâți. La data ultimei actualizări a informațiilor disponibile nu era afișat un termen de judecată pentru recurs.

O ieșeancă a dat în judecată Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu! Cere despăgubiri pentru 23 de ani!

O ieșeancă a dat în judecată Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu, solicitând despăgubiri pe motiv că, timp de 23 de ani, în adeverințele eliberate pentru arendarea unui teren ar fi fost trecută o suprafață mai mică decât cea înscrisă în titlul de proprietate. Reclamanta, Minodora T., susține că diferența este de 1.174 de metri pătrați și cere autorității locale plata unor despăgubiri. O ieșeancă a dat în judecată Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu! Potrivit cererii de chemare în judecată, problema ar fi început după întocmirea titlurilor de proprietate în anul 2003. Reclamanta, Minodora T., afirmă că, începând de atunci, Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu ar fi eliberat în mod repetat adeverințe pentru arendarea suprafeței de teren, fără ca în documentele respective să fie consemnată întreaga suprafață. „Timp de 23 de ani, de la momentul întocmirii titlurilor de proprietate în 2003, Primăria a eliberat sistematic adeverințe de arendare a suprafeței denumită «La Fundătura», cu omiterea consemnării în actele respective a suprafeței de 1.174 de metri pătrați”, se arată în cererea de chemare în judecată. Femeia susține că suprafața de teren ar fi fost consemnată, după 1989, la o dimensiune mai mică decât cea reală. Potrivit acesteia, mama sa ar fi solicitat lămuriri cu privire la situația terenului, însă nu ar fi primit un răspuns până la decesul acesteia, în anul 2015. Reclamanta mai susține că, ulterior, a încercat la rândul său să obțină informații cu privire la suprafața totală a terenului. În vara anului 2025, aceasta afirmă că a solicitat primăriei comunicarea suprafeței totale, însă nu ar fi primit un răspuns. „În vara anului 2025, am cerut comunicarea suprafeței totale. Din partea primăriei am primit tăcere”, se menționează în cerere. Potrivit documentului depus la instanță, situația ar fi fost clarificată abia în luna ianuarie 2026. Reclamanta afirmă că, în acel moment, primăria ar fi calculat suprafața celor două parcele. „Abia în ianuarie 2026 n-au avut încotro și au adunat cele două parcele, cu o suprafață totală de 9.621 de metri pătrați, conform titlului de proprietate, și nu de 8.447 de metri pătrați, cum reiese din adeverințele pentru arendare, eliberate timp de 23 de ani”, scrie reclamanta în cererea de chemare în judecată. Despăgubiri pentru ultimii 23 de ani Diferența dintre cele două suprafețe este de 1.174 de metri pătrați, exact suprafața despre care reclamanta afirmă că nu ar fi fost inclusă în documentele eliberate pentru arendare în perioada respectivă. Minodora T. susține că această situație i-ar fi produs un prejudiciu și solicită instanței acordarea unor despăgubiri. În cerere, femeia solicită despăgubiri pentru perioada în care suprafața de 1.174 de metri pătrați nu ar fi fost inclusă în adeverințele de arendare. „Solicit despăgubiri pentru prejudiciul creat prin neincluderea în adeverințele pentru arendare a suprafeței de 1.174 de metri pătrați”, se arată în documentul depus la instanță. Totodată, reclamanta solicită și plata unei sume de bani pentru fiecare zi în care nu i s-a oferit un răspuns. „Solicit despăgubiri de 500 de lei pe zi pentru fiecare zi de întârziere de a mi se răspunde la cereri”, mai precizează aceasta. Primăria Comunei Stolniceni-Prăjescu a fost chemată în judecată de o ieșeancă, Minodora T., care solicită despăgubiri pentru o perioadă de 23 de ani.

Cămătarul Ovidiu Zaharia și-a primit pedeapsa! Instanța a dispus confiscarea mai multor bijuterii

Magistrații de la Judecătoria Iași au pronunțat hotărârea în cazul procesului în care este inculpat cămătarul Ovidiu Zaharia. Decizia este foarte importantă, mai ales că bărbatul nu este la primul contact cu legea. Totodată, judecătorii au dispus și confiscarea unor bijuterii. Cămătarul Ovidiu Zaharia și-a primit pedeapsa! Procesul penal în care Ovidiu-Eduard Zaharia, cunoscut sub numele de „Samson”, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de camătă a fost încheiat de instanță ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Hotărârea a fost pronunțată la 16 septembrie 2026 și nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile. Potrivit soluției instanței, procesul penal pornit împotriva inculpatului Zaharia Ovidiu-Eduard, zis „Samson”, pentru săvârșirea infracțiunii de camătă, prevăzută de articolul 351 din Codul penal, a încetat ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. În același timp, judecătorii au dispus confiscarea specială a mai multor bunuri ridicate în cauză. „Dispune confiscarea specială a următoarelor bunuri: 1. lanț din metal de culoare galben cu alb; 2. brățară din metal de culoare galben cu tăbliță mediană; 3. inel din metal de culoare galben cu inscripția «BVLGARI»; 4. inel din metal de culoare galben ce are imprimată o floare; 5. inel din metal de culoare galben ce are imprimată marca «VERSACE»; 6. inel din metal de culoare galben cu alb ce are imprimată marca «VERSACE»; 7. inel din metal de culoare galben cu alb, cu formă de frunză; 8. inel din metal de culoare galben cu piatră albă; 9. inel din metal de culoare galben cu formă împletită; 10. cercel din material de culoare galben cu pietre; 11. cercel din material de culoare galben cu pietre; 12. cercel din material de culoare galben cu formă spiralată; 13. cercel din material de culoare galben cu formă spiralată”, se arată în hotărârea instanței. Nu este la prima infracțiune Potrivit prevederilor Codului penal, camăta constă în darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată. Fapta este prevăzută de articolul 351 din Codul penal și este sancționată cu închisoare de la șase luni la cinci ani. Bărbatul nu se află la primul contact cu legea. În 2020, o altă anchetă a pornit de la un împrumut de câteva mii de euro acordat unui bărbat, pentru care Zaharia ar fi solicitat ulterior dobândă. Conform informațiilor din anchetă prezentate în cauza penală, problema ar fi apărut după ce banii nu ar fi fost restituiți la termen. Ulterior, Zaharia a apelat la o altă persoană pentru a transmite un mesaj datornicului. Acesta a fost trimis la apartamentul unei rude a persoanei care primise banii, unde ar fi incendiat ușa locuinței. Incidentul a ajuns în atenția oamenilor legii, iar persoana suspectată că ar fi provocat incendiul a fost identificată și ulterior arestată. Anchetatorii au susținut că incendierea ar fi avut legătură cu datoria provenită din împrumutul acordat de Zaharia, fiind vorba despre o sumă care depășea 10.000 de euro. Soluția pronunțată la 16 septembrie 2026 nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile. Prin urmare, soluția privind încetarea procesului penal și măsura confiscării speciale ar putea fi supuse judecării instanței de apel, în condițiile prevăzute de lege. În data de 16 septembrie 2026, judecătorii ieșeni au pronunțat hotărârea în cazul procesului în care este inculpat cămătarul Ovidiu Zaharia.

Amendă penală de 2.700 de lei pentru un furt! Procurorul a formulat apel

Vasile Iulian Lucan a fost condamnat la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2.700 de lei, întrucât a săvârșit o infracțiune de furt. Tânărul nu se află la primul contact cu legea. Încă de când era minor, acesta a fost împins de sărăcie la săvârșirea de infracțiuni. Atât inculpatul, cât și reprezentantul Ministerului Public au formulat apel cu privire la hotărârea pronunțată de Judecătoria Iași. Amendă penală de 2.700 de lei pentru un furt! Vasile Iulian Lucan a ajuns din nou în fața magistraților ieșeni, după ce a contestat sentința prin care Judecătoria Iași l-a condamnat la amendă penală pentru furt. Primul termen al apelului a avut loc miercuri, 9 septembrie 2026, la Curtea de Apel Iași, instanța urmând să analizeze criticile formulate împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță. La sfârșitul lunii aprilie 2026, Judecătoria Iași a dispus condamnarea lui Vasile Iulian Lucan la o amendă penală în valoare de 2.700 de lei pentru săvârșirea infracțiunii de furt. „Condamnă pe inculpatul Vasile Iulian Lucan la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2.700 lei, stabilită prin înmulțirea unui număr de 270 zile-amendă cu suma corespunzătoare zilei-amendă, stabilită de instanță la 10 lei pentru săvârșirea infracțiunii de furt”, se arată în hotărârea Judecătoriei Iași. Sentința a fost însă atacată cu apel, atât de inculpat, cât și de procuror, astfel că dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel Iași. Pe lângă amenda penală, Judecătoria Iași a atras atenția inculpatului și asupra consecințelor neexecutării cu rea-credință a pedepsei. Instanța a precizat că, în cazul în care amenda nu este achitată în termenul legal de trei luni de la rămânerea definitivă a hotărârii, aceasta poate fi înlocuită cu zile de închisoare efectivă, potrivit dispozițiilor legale menționate în sentință. Totodată, în cazul în care inculpatul nu poate achita integral suma în termenul de trei luni, acesta poate solicita eșalonarea plății. Potrivit hotărârii, judecătorul delegat cu executarea poate dispune, la cererea inculpatului, plata amenzii în rate lunare, pe o perioadă de cel mult doi ani. Daune materiale în cuantum de 1.000 de lei Judecătoria Iași a mai dispus obligarea lui Vasile Iulian Lucan la plata sumei de 1.000 de lei către partea civilă, cu titlu de daune materiale. Faptele pentru care tânărul a ajuns în fața instanței datează din vara anului 2023. Potrivit situației reținute în dosar, Lucan a recurs la furturi după ce a rămas fără un loc de muncă stabil. Tânărul în vârstă de 25 de ani a relatat că, încă din adolescență, s-a descurcat singur și că a avut diferite locuri de muncă. În anul 2023, după o perioadă în care nu a avut un serviciu stabil, s-a angajat la începutul lunii iulie pe un șantier de construcții. Pentru că nu își primise încă salariul, acesta ar fi ajuns să recurgă la furturi. Acesta și-a început seria de furturi la data de 30 iulie 2023, în jurul orei 13:00, pe Splai Bahlui, când a observat o femeie care se odihnea pe o bancă și care avea o geantă în mână. S-ar fi apropiat din spatele acesteia, i-ar fi smuls geanta și ar fi fugit. După ce a verificat conținutul genții, ar fi găsit aproximativ 350 de lei, precum și mai multe bunuri personale și documente. Banii și obiectele personale ar fi fost păstrate, în timp ce geanta și actele ar fi fost abandonate în iarba din apropierea unui bloc. O zi mai târziu, în noaptea de 31 iulie 2023, ar fi urmat o faptă similară. De această dată, victima avea un rucsac roz, pe care tânărul i l-ar fi smuls și apoi ar fi fugit. În interior ar fi găsit doar 13 lei. Cea de-a treia faptă s-ar fi produs pe 5 august 2023, în jurul orei 17:00, tot pe Splai Bahlui. Tânărul în vârstă de 25 de ani, Vasile Iulian Lucan, a fost condamnat la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2.700 de lei, după ce a săvârșit o infracțiune de furt.

Victimă sau agresor! Acuzații grave între Vasile Țugui și Silviu Atanasiu. Am primit ordin de protecție, pentru că nu ne-am înțeles unde să petrecem Crăciunul!

Vasile Țugui face acuzații grave contra bărbatului față de care are ordin de protecție, Silviu Atanasiu. Agentul de pază a avut un ordin de protecție față de soția sa, emis pentru o perioadă de 4 luni. Agentul de pază a omis să precizeze că, înainte de a se da drept victimă, a avut și el calitatea de pârât într-un dosar, având ca obiect un ordin de protecție. Acuzații grave între Vasile Țugui și Silviu Atanasiu Silviu Atanasiu, bărbatul care a reușit să obțină un ordin de protecție împotriva lui Vasile Țugui, ar avea dublă personalitate. Deși acesta a ieșit public și a dezvăluit ce persoană rea este Țugui, cunoscuții săi au început să scoată la iveală detalii surprinzătoare din viața sa. În 2025, Silviu Atanasiu a fost implicat într-un dosar penal ce avea ca obiect un ordin de protecție, pe care l-a obținut actuala sa soție împotriva lui. „Silviu Atanasiu și-a agresat soția și are experiență cu ordinele de protecție. Sunt persoane care îl cunosc mai bine, dar nu vor să vorbească pentru ca bărbatul să nu ceară ordin de protecție și împotriva lor. Am aflat că soția sa a avut un ordin de protecție împotriva lui pentru o perioadă de 4 luni, dar el se dă victimă”, a spus Vasile Țugui. Totodată, agentul de pază a mințit inițial, spunându-i reporterului BZI că nu a avut niciun ordin de protecție, declarație pe care și-a schimbat-o imediat după ce i s-a spus că deține hotărârea instanței. „Da, am avut și eu un ordin de protecție, dar nu înțeleg unde este problema, pentru că și Țugui a fost și este implicat în mai multe dosare, mult mai grave. Soția mea a solicitat ordinul de protecție în urma unei neînțelegeri, iar eu nu am vrut să contest decizia judecătorului. Adevăratul motiv pentru care a solicitat acest ordin a fost pentru că nu am reușit să ne înțelegem cu privire la locul unde să ne petrecem sărbătorile de iarnă din 2025, iar de aici au apărut discuții contradictorii”, a spus Silviu Atanasiu. Bărbatul susține că nu ar fi fost violent cu femeile din viața sa și nici cu copiii. „În trecut, eu am lucrat în Italia, iar în 2017, fosta mea soție mi-a scos toate bunurile afară și mi-a spus că trebuie să plec, fără prea multe detalii. Nu am fost violent nici cu ea, nici cu copiii. Una dintre fiicele mele este minoră și, deși fosta soție are custodie deplină, am achitat mereu pensia alimentară”, a mai spus bărbatul. Silviu Atanasiu susține că nu este violent În pofida ordinului de protecție pe care l-a avut actuala soție împotriva lui Silviu Atanasiu, acesta susține că nu este violent, altul fiind motivul emiterii. „Ordinul meu nu a fost pentru violență, ci a fost pentru că nu am fost de acord cu concediul din perioada sărbătorilor de iarnă și cu faptul că voiam să demisionez de la locul de muncă. Acolo, salariile nu au fost plătite la data de 5 ale lunii tot timpul, ci au fost plătite cu întârzieri și de peste o săptămână, fapt pentru care nu am putut merge în concediu câteva zile”, a declarat Atanasiu. Totodată, agentul de pază a pus la dispoziție o scrisoare medicală, în care sunt enumerate o serie de afecțiuni, ca urmare a agresiunii la care a fost supus de Vasile Țugui, după cum afirmă bărbatul. „În continuare, am relații foarte bune cu soția. De altfel, tot timpul ne-am înțeles foarte bine. A fost cu mine și la poliție, și pe unde am avut de mers, plus că mereu are grijă să îmi văd de sănătate. Eu nu am putut să îmi iau concediu medical după incidentul cu Vasile Țugui, pentru că nu avea cine veni la serviciu în locul meu. De la acea lovire, eu trebuie să suport dureri de bazin, de spate și umeri, plus că, datorită hipertensiunii de ultimul grad, nu pot să le iau, deoarece îmi crește și mai mult tensiunea”, a spus bărbatul. Cu toate că în filmarea care a surprins conflictul dintre cei doi bărbați nu se vede că Atanasiu ar fi fost lovit violent de Țugui, cel dintâi susține că are grave urmări în ceea ce privește integritatea corporală. Pe scrisoarea medicală a fost modificată, cu pixul, data externării, iar explicația lui Silviu Atanasiu este că s-a produs o eroare. „Uitase că procedurile de bazin erau programate cu două zile în plus față de cele de laser, curenți și magneți”, a spus Atanasiu. Vasile Țugui a făcut acuzații grave contra lui Silviu Atanasiu, cel față de care are ordin de protecție.

Pedeapsa primită deun fost angajat CEC Bank, care a sustras circa 24.000 de euro pentru jocurile de noroc, a uimit pe toată lumea! Banca a formulat apel

Instanța a dispus pedeapsa în cazul lui Mihai Emanuel Mihalache, fostul angajat CEC Bank, care a sustras aproximativ 24.000 de euro, bani pe care i-a pierdut la jocurile de noroc. Acesta a primit o pedeapsă cu închisoare sub supraveghere. Unitatea bancară a formulat apel împotriva hotărârii. Ce pedeapsă a primit fostul angajat CEC Bank, care a sustras circa 24.000 de euro pentru jocurile de noroc! Curtea de Apel Iași a pronunțat, la 10 septembrie 2026, hotărârea definitivă în dosarul fostului angajat al CEC Bank, Mihai Emanuel Mihalache, condamnat după ce a sustras bani din unitatea bancară în care lucra. Instanța a admis apelul formulat de CEC Bank și a modificat, în parte, sentința Judecătoriei Iași, în ceea ce privește latura civilă a cauzei. Decizia instanței de apel vizează, în principal, măsurile asigurătorii dispuse asupra conturilor bancare ale inculpatului. Judecătorii au înlăturat dispoziția primei instanțe prin care urmau să fie ridicate măsurile asigurătorii instituite asupra mai multor conturi deținute de Mihalache Mihai Emanuel. În schimb, Curtea de Apel Iași a decis menținerea sechestrului asigurător asupra conturilor bancare deschise la CEC Bank și Banca Transilvania. Practic, hotărârea definitivă a instanței de apel păstrează blocarea sumelor disponibile în conturile vizate, în limita prejudiciului care mai trebuie recuperat și a cheltuielilor judiciare. Celelalte dispoziții ale sentinței Judecătoriei Iași care nu contravin deciziei Curții de Apel au fost menținute. Condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare În primă instanță, Mihai Emanuel Mihalache a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Judecătoria Iași a stabilit un termen de supraveghere de patru ani. Pe latura civilă, instanța de fond a stabilit că fostul angajat trebuie să achite către CEC Bank despăgubiri în valoare de 58.650 de lei și 7.750 de euro. Prin decizia din 10 septembrie 2026, magistrații au admis apelul CEC Bank și au desființat în parte sentința penală, exclusiv în ceea ce privește latura civilă, după care au rejudecat cauza în limitele în care hotărârea primei instanțe a fost desființată. Unul dintre efectele importante ale deciziei este, astfel, menținerea măsurilor asigurătorii asupra conturilor inculpatului, până la recuperarea prejudiciului și acoperirea cheltuielilor judiciare stabilite potrivit hotărârii. Banii sustrași au ajuns la jocurile de noroc Faptele pentru care Mihalache a fost trimis în judecată s-au petrecut în anul 2025, pe vremea când acesta era angajat al CEC Bank. Potrivit informațiilor din dosar, acesta ocupa funcția de ofițer de securitate și avea acces la codurile care permiteau pătrunderea în unitatea bancară. Profitând de accesul pe care îl avea, fostul angajat a reușit să sustragă din bancă mai multe sume de bani. În total, este vorba despre 68.650 de lei și 9.750 de euro. Potrivit datelor din dosar, banii sustrași au fost pierduți ulterior la jocurile de noroc. Situația a dus la producerea unui prejudiciu semnificativ pentru instituția bancară, care s-a constituit parte civilă în procesul penal și a solicitat recuperarea sumelor. Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Iași la 10 septembrie 2026 este definitivă. Instanța a menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale care nu contravin noii decizii și le-a înlăturat pe cele contrare. Judecătorii de la Curtea de Apel Iași au stabilit pedeapsa în cazul fostului angajat CEC Bank, care a sustras aproximativ 24.000 de euro pentru a-i pierde la jocurile de noroc.

Condamnați după ce au convins două minore să se prostitueze! Tinerele au avut zeci de clienți

Doi ieșeni au reușit să convingă două minore pentru a se prostitua. Ulterior, indivizii au fost condamnați de magistrații ieșeni la pedepse cu executare. Cu toate acestea, Mihai Robert Maxim și Ionuț-Alexandru Ungureanu au formulat apel cu privire la hotărârea instanței. Rămâne de văzut dacă instanța de apel va modifica hotărârea. Condamnați după ce au convins două minore să se prostitueze! Doi ieșeni, condamnați în primă instanță pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori, încearcă să obțină pedepse mai mici. Mihai Robert Maxim și Ionuț-Alexandru Ungureanu au formulat apel împotriva sentinței pronunțate de judecătorii Tribunalului Iași, dosarul ajungând în prezent pe masa magistraților instanței de apel. Cei doi inculpați speră ca judecătorii care vor analiza calea de atac să le reducă pedepsele aplicate în primă instanță. Situația este însă una mai complexă, în condițiile în care apel nu au declarat doar cei doi condamnați, ci și una dintre victimele din dosar. La data de 7 septembrie a avut loc al doilea termen de judecată în apel. Magistrații au analizat cauza, însă au dispus amânarea acesteia pentru un termen ulterior. Contestarea sentinței de către una dintre victime poate avea o importanță majoră în ceea ce privește deznodământul procesului. În anumite condiții, instanța de apel poate dispune inclusiv aplicarea unor pedepse mai severe. Prin urmare, dacă ar fi admis exclusiv apelul formulat de inculpați, situația acestora nu ar putea deveni mai grea decât cea stabilită prin sentința Tribunalului Iași. În contextul în care se admite doar apelul părții civile, instanța poate agrava situația inculpaților. Condamnați pentru trafic de persoane Mihai Robert Maxim a primit, în primă instanță, o pedeapsă rezultantă de 9 ani și 4 luni de închisoare. Pentru fiecare dintre cele două fapte de trafic de minori, judecătorii Tribunalului Iași au stabilit câte o pedeapsă de 7 ani de închisoare. În urma aplicării regulilor privind contopirea pedepselor, instanța a stabilit în final pedeapsa rezultantă de 9 ani și 4 luni de închisoare. Cel de-al doilea inculpat, Ionuț-Alexandru Ungureanu, a primit o pedeapsă semnificativ mai mare. Acesta a fost condamnat, de asemenea, pentru două infracțiuni de trafic de minori. Pentru faptele reținute în sarcina sa, judecătorii au aplicat pedepse de 7 ani, respectiv 8 ani de închisoare. Potrivit soluției pronunțate în primă instanță, Ungureanu nu se afla la primul contact cu legea. Situația juridică anterioară a acestuia a avut consecințe importante asupra modului în care a fost stabilită pedeapsa finală. După aplicarea regulilor de contopire și după adăugarea restului de pedeapsă rămas de executat dintr-o condamnare anterioară, inculpatul a ajuns să primească o pedeapsă rezultantă de 12 ani și 8 luni de închisoare. Dosarul are la bază fapte care, potrivit acuzațiilor reținute în cauză, ar fi început în anul 2021. Cei doi ar fi recrutat câte o minoră și le-ar fi determinat să practice prostituția. Tinerele ar fi fost convinse să ofere servicii sexuale contra cost, iar sumele de bani obținute în urma activității lor ar fi ajuns, potrivit anchetei și soluției pronunțate în primă instanță, la cei doi bărbați. În perioada în care cele două victime ar fi fost exploatate, zeci de ieșeni ar fi apelat la serviciile sexuale oferite de acestea. Anchetatorii au susținut că activitatea s-a desfășurat pe o perioadă îndelungată, iar inculpații ar fi obținut foloase materiale de pe urma exploatării celor două minore. Doi ieșeni au convins două minore să se prostitueze pentru obținerea de venituri importante de care se foloseau ei.

Ieșeanul maestru în infracțiuni informatice riscă pușcăria! Ce a făcut Liviu Însurățelu

Liviu Însurățelu, un bărbat din Iași, maestru al infracțiunilor informatice, riscă ani grei de închisoare, după ce a fost trimis în judecată pentru o serie de fapte penale. Potrivit rechizitoriului, acesta dezvoltase un presupus mecanism de hărțuire, desfășurat pe parcursul mai multor ani. Principala victimă a ieșeanului a fost chiar fosta sa soție. Ieșeanul maestru în infracțiuni informatice riscă pușcăria! La data de 24 august 2026, Tribunalul Iași trebuia să se pronunțe în acest dosar. Instanța a decis însă amânarea pronunțării, pentru a avea la dispoziție mai mult timp în vederea deliberării. Noua dată stabilită pentru pronunțare este 24 septembrie 2026. „Amână pronunțarea la data de 24.09.2026, când soluția va fi pusă la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței”, au stabilit judecătorii. Potrivit informațiilor din dosar, bărbatul este cercetat pentru mai multe infracțiuni, printre care fals informatic, violarea vieții private, acces ilegal la un sistem informatic, violare de domiciliu, violență în familie și încălcarea unui ordin de protecție. Procurorii au inventariat, în total, peste 600 de acte materiale. Și-a făcut conturi de Facebook cu numele fiicei și al soției Conform rechizitoriului, povestea ar fi început în octombrie 2022. Procurorii susțin că inculpatul ar fi creat fără drept un cont public pe Instagram, folosind numele „maria11alexia”, despre care anchetatorii afirmă că ar fi aparținut unei minore, fiica bărbatului. Pe respectivul profil, ar fi fost publicate fotografii cu adolescenta, ceea ce, în opinia anchetatorilor, ar fi creat aparența că pagina îi aparținea acesteia. Ancheta susține că, în anii următori, presupusul comportament ar fi continuat și s-ar fi extins asupra fostei soții a inculpatului. În august 2025, ar fi fost create mai multe conturi de social-media, folosind identitatea femeii. Printre acestea s-ar fi numărat un cont de Facebook și două conturi de Instagram. Procurorii susțin că, prin intermediul acestor conturi, ar fi fost distribuite fotografii intime ale victimei. Bărbatul a distribuit 555 de imagini intime Cea mai gravă componentă a dosarului vizează, potrivit anchetatorilor, distribuirea fără consimțământ a unui număr foarte mare de fotografii intime. În documentele de anchetă sunt menționate 555 de imagini, despre care procurorii susțin că ar fi fost difuzate prin intermediul rețelelor de socializare. Unele dintre fotografii ar fi fost publicate în „story-uri” cu acces public, în timp ce altele ar fi fost transmise direct prin Messenger către mai mulți utilizatori ai platformei Facebook. Anchetatorii susțin că materialele ar fi ajuns la zeci de persoane, ceea ce ar fi amplificat considerabil impactul asupra victimei. Dosarul a fost construit, potrivit procurorilor, în jurul unui presupus comportament repetitiv, care nu s-ar fi limitat la mediul online. Ancheta include acuzații privind violarea vieții private, accesarea unor sisteme informatice și încălcarea unui ordin de protecție. În toamna anului 2025, polițiștii ar fi făcut verificări într-un apartament de pe strada Mitropolit Varlaam din Iași. Potrivit anchetei, descoperirile făcute atunci ar fi contribuit la conturarea tabloului infracțional descris ulterior în rechizitoriu. Procurorii vorbesc despre un comportament care s-ar fi întins pe o perioadă de mai mulți ani și care ar fi combinat hărțuirea în mediul real cu acțiuni desfășurate în mediul digital. Ieșeanul maestru în infracțiuni informatice, Liviu Însurățelu, riscă ani de închisoare, după ce a fost trimis în judecată pentru o serie de fapte penale.

Un afacerist și un director au primit ani grei de pușcărie pentru fapte de corupție! Cât au de executat cei doi

Fostul director de la Reiser SA Bârlad, Daniel Buzamăt, și complicele său, afaceristul gălățean Gică Călin, au fost condamnați de Tribunalul Vaslui la ani grei de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție. Cauza a ajuns pe rolul Curții de Apel Iași după ce atât inculpații, cât și reprezentantul Ministerului Public au formulat apel. Un afacerist și un director au primit ani grei de pușcărie pentru fapte de corupție! Daniel Buzamăt, fostul director al Reiser SA Bârlad, contestă condamnarea la 4 ani de închisoare, dispusă de Tribunalul Vaslui într-un dosar de corupție. În același dosar a fost condamnat și omul de afaceri gălățean Călin Gică. Tribunalul Vaslui i-a aplicat o pedeapsă de 3 ani și 10 luni de închisoare, după ce instanța a ținut cont și de existența unei condamnări anterioare cu suspendare. În cazul acestuia, pedeapsa a fost influențată și de sancțiunea rămasă din celălalt dosar. Apelul a ajuns pe rolul Curții de Apel Iași, iar primul termen de judecată a avut loc joi, 20 august 2026. Nu doar inculpații au atacat sentința, ci și reprezentantul Ministerului Public, ceea ce înseamnă că, în anumite condiții, pedepsele celor doi inculpați ar putea fi majorate. La primul termen, instanța de apel nu a intrat însă în soluționarea cauzei, dosarul fiind amânat pentru un termen ulterior. Inculpații au formulat apel Hotărârea Tribunalului Vaslui nu este definitivă, iar nemulțumirea inculpaților față de soluția primei instanțe a dus cauza în fața Curții de Apel Iași. Un aspect important al apelului este faptul că și procurorii au contestat sentința. În cazul în care apelul inculpaților ar fi respins, iar apelul formulat de Ministerul Public ar fi admis, există posibilitatea ca instanța de apel să stabilească pedepse mai mari decât cele pronunțate de Tribunalul Vaslui, în limitele prevăzute de lege. Prin urmare, miza procesului aflat acum la Curtea de Apel Iași este una importantă pentru ambii inculpați. Societatea controlată de Gică Călin, SC Gipetrovas Best Holding SRL, a fost la rândul ei sancționată. Firma a primit o amendă penală de 30.000 de lei și i-a fost interzis, timp de doi ani, dreptul de a participa la licitații publice. În ceea ce îl privește pe Daniel Buzamăt, instanța a menținut și măsurile asigurătorii instituite asupra unor bunuri. Este vorba despre locuința sa din Bârlad, cu o suprafață de 113 metri pătrați, un garaj de 19 metri pătrați și 200 de metri pătrați de teren intravilan. Măsura are legătură cu prejudiciul și cu suma de 100.000 de lei, considerată de anchetatori drept contravaloarea mitei. Buzamăt a achitat deja 15.000 de lei în favoarea Reiser SA Bârlad, însă instanța a apreciat că mai există obligații de achitat, motiv pentru care sechestrul nu a fost ridicat. A primit mită de 100.000 de lei Potrivit rechizitoriului DNA, faptele cercetate ar fi avut loc în perioada 1 martie – 20 mai 2022. Procurorii susțin că Daniel Buzamăt ar fi pretins și primit, direct și indirect, prin intermediul unui martor, suma totală de 100.000 de lei, în două tranșe de câte 50.000 de lei, în legătură cu întocmirea unor acte care intrau în atribuțiile sale de serviciu. Anchetatorii susțin că, la sugestia lui Buzamăt, una dintre tranșe ar fi fost pusă într-un frigider aflat în biroul său, iar cealaltă în autoturismul personal. Banii ar fi fost legați de două contracte de prestări servicii, încheiate între S.L.D.P. Reiser SA Bârlad și SC Gipetrovas Best Holding SRL. Contractele vizau asfaltarea unei suprafețe de 1.600 de metri pătrați. Potrivit procurorilor, în realitate ar fi fost asfaltată o suprafață de 4.725 de metri pătrați, fiind utilizate în plus 236 de tone de asfalt față de cantitatea consemnată în documentele contabile. DNA a estimat prejudiciul produs Reiser SA Bârlad la 280.794 de lei, reprezentând contravaloarea serviciilor aferente celor 236 de tone de asfalt livrate în plus și neachitate. Daniel Buzamăt, fost director al Reiser SA Bârlad, și afaceristul gălățean Călin Gică au fost condamnați la ani grei de închisoare pentru fapte de corupție.

Emoții pentru cei doi tâlhari care au produs un prejudiciu de peste un milion de euro! Ce au dispus judecătorii

Clipe tensionate pentru cei doi tâlhari care au produs un prejudiciu de peste un milion de euro într-un jaf ca în filme. La data de 13 august a anului în curs, judecătorii de la Tribunalul Iași au dispus o nouă amânare a pronunțării. Cei doi bărbați riscă să stea ani grei în spatele gratiilor. Emoții pentru cei doi tâlhari care au produs un prejudiciu de peste un milion de euro! Dosarul jafului de proporții de la Paltinu, comuna Vatra Moldoviței, săvârșit în 2022, în care prejudiciul depășește un milion de euro, nu a ajuns încă la o concluzie în instanță. La 13 august 2026, judecătorii au dispus pentru a patra oară amânarea pronunțării, stabilind un nou termen pentru luna septembrie. Cei doi inculpați, Iordache-Mihuț Magdici și Valentin Juravle, sunt judecați pentru tâlhărie calificată și beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Iordache-Mihuț Magdici, în vârstă de 34 de ani, din Iaslovăț, județul Suceava, este acuzat că ar fi avut rol de complice în atacul asupra unei autoutilitare care transporta produse electronice. În același dosar, Valentin Juravle, din Rădăuți, este indicat de anchetatori drept principalul autor al operațiunii. Potrivit acuzațiilor formulate în dosar, jaful a fost pregătit în detaliu. În noiembrie 2022, Juravle și alte cinci persoane ar fi pus la cale atacarea unui bărbat din Rădăuți și a tatălui acestuia, care transportau produse electronice pe ruta Ungaria – Ucraina, prin Vama Siret. Anchetatorii susțin că, pentru a urmări transportul, pe autoutilitară au montat, în prealabil, un dispozitiv GPS. Cu ajutorul unei cartele SIM și al unei aplicații, suspecții ar fi putut monitoriza deplasarea mașinii. Pentru punerea în aplicare a planului, membrii grupului s-ar fi deplasat cu două autoturisme către zona Pojorâta. S-a deghizat și a acționat Juravle ar fi avut asupra sa haine de culoare închisă, o armă artizanală letală și o canistră cu benzină, despre care anchetatorii spun că urma să fie folosită pentru distrugerea unor eventuale probe. În timpul operațiunii ar mai fi fost folosite obiecte care semănau cu pistoalele, dar și un pistol cu aer comprimat, pentru care, potrivit procurorilor, nu existau autorizațiile necesare. Atacul ar fi avut loc în noaptea de 14 spre 15 noiembrie 2022, în zona Paltinu, într-un loc izolat. Gruparea ar fi instalat pe carosabil un dispozitiv metalic perforant, iar asupra autoutilitarei ar fi fost tras un foc de armă, fiind perforat unul dintre pneuri. În același timp, un alt vehicul, cu farurile aprinse, ar fi fost poziționat astfel încât șoferul să reducă viteza. Când autoutilitara a oprit, atacatorii, care aveau fețele acoperite, s-ar fi apropiat de vehicul și ar fi strigat: „Poliția! Control!”. Cei doi ocupanți ai mașinii au fost puși la pământ și amenințați cu arme despre care victimele nu puteau ști dacă sunt reale sau de jucărie. Miza atacului era una uriașă. În autoutilitară se aflau 454 de telefoane mobile. Produsele erau noi, sigilate și ambalate în colete și paleți. Valoarea totală a mărfii, care aparținea unei firme din Ungaria, a fost estimată la peste 5,5 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 1,198 milioane de euro. După atac, suspecții ar fi luat dispozitivul GPS, ar fi abandonat autoutilitara și victimele, iar telefoanele celor doi bărbați ar fi fost aruncate în apropierea albiei râului Moldovița. Câți ani riscă cei doi bărbați În cazul în care vor fi găsiți vinovați, cei doi riscă pedepse pentru infracțiunea de tâlhărie calificată. Potrivit prevederilor Codului penal, limitele de pedeapsă pot varia în funcție de circumstanțele concrete ale faptei și de existența unor cauze de agravare sau atenuare, precum tentativa, recidiva ori concursul de infracțiuni. Conform Codului penal, pedeapsa pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată este de la 3 la 10 ani de închisoare. Limitele pedepselor pot fi majorate sau reduse în funcție de cauzele de atenuare sau agravare generală, iar la pedeapsa principală cu închisoarea, instanța adaugă de regulă și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi. Noua amânare a pronunțării prelungește suspansul într-un dosar cu miză financiară uriașă. Rămâne de văzut dacă în luna septembrie instanța va pronunța o soluție sau dacă procedura va fi din nou amânată. Până la o hotărâre definitivă, cei doi inculpați sunt considerați nevinovați, conform principiului prezumției de nevinovăție. Emoții pentru cei doi tâlhari care au produs un prejudiciu de peste un milion de euro în noiembrie 2022. Magistrații au dispus o nouă amânare a pronunțării.