Au de plată 100.000 de lei pentru loviri sau alte violențe! Victima și-a pierdut vederea parțial!
Doi tineri ieșeni au de achitat suma considerabilă de 100.000 de lei, care reprezintă daune morale într-un dosar de loviri sau alte violențe. Inculpații au formulat apel, considerând că acest cuantum este prea mare. Victima s-a ales cu o fractură de mandibulă și 45 de zile de îngrijiri medicale. După ce au bătut un bărbat, sunt buni de plată. Victima și-a pierdut vederea parțial. Au de plată 100.000 de lei pentru niște loviri! Inculpații Sebastian Lupu și Andrei-Ionuț Lupu sunt trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Nemulțumiți, aceștia contestă suma de 100.000 de lei, reprezentând daune morale, stabilită de Judecătoria Iași în favoarea părții civile, Rareș Arcip. Prin sentința pronunțată la data de 17 aprilie a acestui an, magistrații Judecătoriei Iași au decis obligarea inculpaților Sebastian Lupu și Andrei-Ionuț Lupu, în solidar, la plata către Rareș Arcip a sumei de 2.880 de lei, cu titlu de daune materiale, și a sumei de 100.000 de lei, cu titlu de daune morale. Instanța a mai dispus și plata dobânzii legale aferente, calculată de la data producerii faptei, respectiv 21 iulie 2020, până la achitarea integrală a despăgubirilor, actualizată cu rata inflației. În ceea ce privește latura penală, judecătorii au dispus încetarea procesului penal pornit împotriva celor doi inculpați pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe. Nemulțumiți de valoarea daunelor morale, cei doi inculpați au formulat apel, solicitând instanței superioare să reducă suma acordată victimei. „Suma este mult prea mare” În fața judecătorilor, avocata celor doi a susținut că despăgubirile morale stabilite de instanța de fond sunt disproporționate în raport cu fapta și consecințele acesteia. „Onorată instanță, vă rog să admiteți apelul și să individualizați cuantumul daunelor morale, care sunt excesive din punctul nostru de vedere. Ar trebui să existe o proporționalitate între prejudiciul produs prin săvârșirea unei infracțiuni și cuantumul despăgubirilor acordate”, a declarat apărătoarea inculpaților. Aceasta a insistat asupra ideii că rolul daunelor morale este acela de a compensa suferința unei persoane, nu de a genera un beneficiu financiar excesiv. „Cuantumul daunelor morale nu ar trebui să aibă rolul de îmbogățire fără justă cauză, ci de a despăgubi persoana care a suferit vătămarea. Noi nu negăm existența unui prejudiciu moral, însă considerăm că suma de 100.000 de lei este exagerată raportat la fapta reținută în sarcina inculpaților”, a afirmat avocata. Potrivit acesteia, există o diferență semnificativă între daunele materiale, care pot fi demonstrate prin documente și acte justificative, și daunele morale, a căror evaluare este una subiectivă. „Prin urmare, solicităm admiterea apelului doar pe latura civilă, în ceea ce privește daunele morale, care, spre deosebire de cele materiale, nu se pot dovedi în mod concret și trebuie analizate cu atenție pentru a respecta principiul proporționalității”, a mai spus reprezentanta inculpaților. Victima este de acord cu despăgubirile De cealaltă parte, avocatul victimei a cerut respingerea apelului și menținerea în totalitate a hotărârii pronunțate de Judecătoria Iași, argumentând că suma acordată reflectă gravitatea suferințelor îndurate de Rareș Arcip. „Noi solicităm respingerea apelului, având în vedere numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare victimei, respectiv 45 de zile, precum și gravitatea leziunilor suferite. Considerăm că acest cuantum reprezintă doar o despăgubire pentru persoana vătămată și nicidecum o îmbogățire”, a declarat avocata părții civile. Apărătoarea victimei a explicat că urmările agresiunii au avut un impact major asupra vieții personale și profesionale a clientului său. „Înainte de 21 iulie 2020, persoana vătămată pleca frecvent în străinătate, unde muncea pentru a-și întreține familia. După incident, acest lucru nu a mai fost posibil din cauza problemelor de sănătate pe care le-a avut ca urmare a loviturilor primite”, a precizat aceasta. Totodată, avocatul a arătat că efectele agresiunii nu s-au limitat doar la perioada imediat următoare incidentului, ci au continuat să afecteze viața victimei și în anii care au urmat. „Victima și-a pierdut, într-o anumită măsură, vederea, iar acesta nu este singurul efect negativ dobândit în urma agresiunii”, a adăugat reprezentanta părții civile. Procurorul cere respingerea apelului În susținerea menținerii hotărârii, procurorul prezent la ședință a evidențiat gravitatea leziunilor constatate în urma agresiunii. „Noi solicităm respingerea apelului și păstrarea hotărârii așa cum a fost pronunțată. Luând în considerare traumele suferite de victimă, apreciem că acest cuantum este pe deplin justificat. Persoana vătămată a suferit o fractură de mandibulă și numeroase echimoze, leziuni care au necesitat îngrijiri medicale și au avut consecințe importante asupra vieții sale”, a declarat procurorul de caz. Dosarul rămâne acum în atenția instanței de apel, care va analiza argumentele prezentate de ambele părți și va decide dacă despăgubirile morale de 100.000 de lei vor fi menținute sau reduse. Doi ieșeni au de plătit 100.000 de lei, după ce au băgat un bărbat în spital din cauza loviturilor.
Era să-l omoare, dar victima a mințit ca să-l salveze pe inculpat! M-a tăiat cu o sticlă, dar am spus că m-a împins!
Victima unei infracțiuni de tentativă la omor a recunoscut, în fața judecătorului, că l-a mințit pe procurorul care l-a audiat ca să-l salveze pe inculpat. Bărbatul a spus că nu vrea să îi facă rău, pentru că are doi copii mici. Un martor a fost prins și el în îmbrânceala celor doi. Victima a suferit răni la brațul stâng și în zona toracică. Deși a fost tăiat cu o sticlă, victima a mințit procurorul, pentru a nu-i face rău făptuitorului. Bărbatul a suferit mai multe răni, care i-au pus în primejdie viața. Era să-l omoare, dar victima a mințit ca să-l salveze pe inculpat! Noi detalii importante au ieșit la iveală în dosarul în care Robert Ionuț Apostolache este judecat pentru tentativă de omor. La termenul de judecată din 10 iunie 2026 a fost audiată, pentru prima dată în fața instanței, persoana vătămată, Bogdan Ioan Luca, care, până acum, nu s-a prezentat la proces din diferite motive. Declarația acestuia a fost una amplă și a adus o nouă perspectivă asupra evenimentelor care au dus la deschiderea dosarului penal. Bărbatul a povestit pas cu pas cum s-a desfășurat incidentul și a recunoscut că, în timpul urmăririi penale, a făcut declarații contradictorii, deoarece nu a vrut să îi creeze probleme inculpatului. Potrivit victimei, totul s-a petrecut în ziua de Paște, când a mers în vizită la un vecin, unde se aflau deja mai multe persoane, printre care și Robert Ionuț Apostolache. „În prima zi de Paște, am mers la vecinul meu, cu care mă vizitez în mod frecvent. Acolo se afla inculpatul Apostolache Robert Ionuț și alte persoane”, a declarat Bogdan Ioan Luca în fața judecătorului. Acesta a susținut că tensiunile au apărut încă de la începutul întâlnirii și că inculpatul ar fi avut un comportament provocator. „Încă de la început, Ionuț a început să vorbească la adresa tuturor, spunându-le că cine îndrăznește să vorbească urât despre A.V. îl va tăia”, a afirmat victima. Ulterior, victima a mărturisit că a mințit procurorul care l-a audiat în cursul urmăririi penale. „Este adevărat că, în cursul urmăririi penale, am dat declarații contradictorii, pentru că nu am vrut să îi fac rău lui Apostolache, dar acum m-am gândit că nu vreau să îmi fac nici mie rău și de aceea declar adevărul”, a afirmat acesta. „Am fost provocat!” Bogdan Luca a precizat că nu avea niciun conflict cu persoanele prezente și că, în opinia sa, Apostolache a fost cel care a provocat întreaga situație. „Eu nu am avut niciun conflict cu nimeni de acolo, însă Ionuț mă provoca, până când, la un moment dat, am ajuns cu el în spatele casei. Deja era întuneric și nu vedeam absolut nimic”, a declarat acesta. Întrebat despre împrejurările exacte în care cei doi au ajuns în spatele imobilului, bărbatul a spus că nu își amintește foarte clar acel moment, însă a relatat că inculpatul continua să îl provoace. „Nu știu exact cum am ajuns în spatele casei cu Apostolache, însă îmi amintesc că el mergea cu spatele și cu fața spre mine, timp în care mă tot provoca. Eu mergeam în pas alert spre dânsul, însă nu am văzut să aibă cuțit sau o sticlă asupra sa”, a explicat victima. Potrivit declarației sale, conflictul a degenerat rapid într-o altercație fizică. „Ajunși în spatele casei, am început să ne împingem, rostogolindu-ne împreună, iar la un moment dat, sora mea a venit și m-a scăpat, pentru că a văzut că acesta avea o sticlă și m-a tăiat la braț și în zona abdominală”, a spus Luca. Bărbatul a ținut să sublinieze că sora sa nu a intervenit pentru a-l agresa pe inculpat, ci exclusiv pentru a-l ajuta să scape din conflict. „Sora mea nu a avut intenția de a-l răni pe inculpat, ci doar a vrut să mă salveze pe mine”, a precizat acesta. După producerea incidentului, victima a fost transportată acasă, unde a fost apelat numărul de urgență 112. „După aceea, am fost ajutat de sora mea și de soția martorului prezent astăzi, care m-au dus până acasă și m-au așezat în pat. Acolo, frații mei au sunat la serviciul de urgență 112, iar ulterior au venit echipajele SMURD și poliția”, a declarat Bogdan Luca. Victima a fost plătită cu 12.000 de lei Totodată, victima a confirmat că nu mai are pretenții financiare față de inculpat, menținând declarația autentificată la notar. „Mențin declarația dată la notar prin care am spus că nu am nicio pretenție financiară, pentru că am primit 12.000 de lei de la inculpat”, a încheiat Bogdan Ioan Luca. La același termen de judecată a fost audiat și martorul M.L., care a declarat că a participat la petrecerea din ziua respectivă, însă nu a asistat direct la altercație. „În ziua de Paște, am început petrecerea la mine acasă. Ulterior, am mers acasă la vecinul meu, unde se afla deja Apostolache, iar acolo a venit și Bogdan Luca. Îmi amintesc că cei doi, împreună cu A.V., au avut discuții contradictorii”, a declarat martorul. Acesta a precizat că, la un moment dat, a mers în spatele casei, unde era foarte întuneric, pentru nevoile fiziologice. „Știu că, la un moment dat, m-am dus în spatele casei. Acolo era foarte întuneric și m-am trezit împins de cineva, dar nu am putut vedea de cine, pentru că era beznă. M-am ridicat, m-am dus în fața casei, la lumină, iar după ce mi-am mai revenit, am luat copiii și am plecat acasă”, a relatat martorul. M.L. a declarat că a aflat despre presupusa înjunghiere abia a doua zi. „A doua zi, soția mea mi-a spus că cei doi s-ar fi bătut și că Luca ar fi fost înjunghiat, dar nu știu alte detalii”, a spus acesta. Un bărbat care a fost victima unei infracțiuni de tentativă la omor a recunoscut, în fața magistratului, că l-a mințit pe procurorul din faza de urmărire penală ca să-l salveze pe inculpat.
Succes de etapă în cazul Robor al Consiliul Concurenței în procesul cu Băncile dominante din România. Primele două procese au fost câștigate de CC
Consiliul Concurenței a anunțat miercuri că a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR. Magistrații de la Judecătoria sector 1 și Curtea de Apel București, pe rolul cărora au ajuns acțiunile a două dintre cele zece bănci vizate de investigația demarată în 2022 de Consiliul Concurenței au dat câștig de cauză autorității naționale din domeniu, după cum au anunțat oficialii instituției, publică Mediafax Este vorba de acțiuni menite să oprească investigația, nu se contestare a decizie asumate a plenului, acțiuni care sunt fie anunțate de bănci, fie previzibile, din practica anterioară. Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. Amenzi fără precedent Conform deciziei plenului, anunțată duminică, autoritatea de concurență a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. „Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. O companie care se consideră nevinovată merge în instanță pentru a-și dovedi nevinovăția. În acest caz, însă, băncile s-au adresat instanței, cerând suspendarea audierilor, deliberărilor și redactarea deciziei, cu scopul de a ne împiedica să finalizăm investigația. Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat în comunicatul transmis miercuri, preluat de Mediafax. Strategia băncilor Una dintre bănci a solicitat instanței accesul la documente cu caracter protejat, fără a respecta procedurile legale aplicabile. Potrivit legislației, părțile investigate pot solicita instanței verificarea modului în care autoritatea a administrat probele, numai după primirea deciziei cu motivarea extinsă. Totodată, banca a cerut suspendarea organizării ședinței audierilor, demers care ar fi avut ca efect blocarea adoptării unei decizii de către Plenul Consiliului Concurenței. În cadrul audierilor, companiile investigate își prezintă punctul de vedere în fața Plenului instituției, înainte ca acesta să ia o decizie finală. Cea de-a doua bancă a solicitat suspendarea deliberărilor (adoptarea deciziei) Plenului Consiliului Concurenței, precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot pentru a bloca finalizarea investigației. Instanțele au respins solicitările ca fiind inadmisibile. Sentințele instanțelor nu sunt definitive, băncile putând face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, publică aceeași sursă. Recomandarea autorului: Cutremur pe piața bancară românească. 10 bănci amendate de Consiliul Concurenței cu 3,73 miliarde lei. Care este motivul
A fost chemat în judecată de Casa de Pensii! Excepțiile invocate de apărare au fost decisive!
Un ieșean a fost acționat în instanță de Casa de Pensii, însă instanța a respins cererea de chemare în judecată Un bărbat din Iași a fost chemat în judecată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne pentru o diferență de bani pe care bărbatul ar fi încasat-o. Excepțiile invocate în cursul unui proces penal pot duce la respingerea cererii de chemare în judecată. A fost chemat în judecată de Casa de Pensii! Pe rolul Tribunalului Iași, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a solicitat anularea actului de pensionare emis în favoarea lui Gabriel Chilie. La termenul de judecată din 5 iunie 2026, apărarea pârâtului a invocat două excepții procedurale care au stat în centrul dezbaterilor și care, în final, au condus la respingerea acțiunii formulate de instituție. Dosarul are ca obiect constatarea nulității unui act, însă avocatul lui Gabriel Chilie a susținut că demersul inițiat de Casa de Pensii Sectorială a MAI nu respectă cadrul legal aplicabil în astfel de situații. Prima excepție ridicată în fața instanței a fost cea a inadmisibilității acțiunii. Potrivit apărării, legislația în materia pensiilor prevede mecanisme clare prin care pot fi corectate eventualele erori sau diferențe constatate ulterior emiterii unei decizii de pensionare. „Acțiunea este inadmisibilă, deoarece se impune ca diferențele înregistrate în ceea ce privește sumele să se facă prin procedura de revizuire, nu prin anularea actului. În lipsa acestei proceduri, este o utilizare incorectă a căilor legale”, a declarat avocatul lui Gabriel Chilie, în fața instanței. Argumentul a vizat faptul că, atunci când o instituție constată eventuale neconcordanțe privind cuantumul drepturilor de pensie sau alte aspecte care țin de calculul acestora, legea oferă posibilitatea revizuirii deciziei de pensionare. Nerespectarea termenului legal Cea de-a doua excepție invocată a fost excepția tardivității cererii de chemare în judecată. Avocatul pârâtului a arătat că instituția reclamantă a formulat acțiunea după expirarea termenului legal în care putea solicita anularea actului. „În ceea ce privește excepția tardivității, reclamanta cere anularea unui act întocmit din iulie 2024, însă anularea trebuia cerută în termenul de un an, însă au cerut anularea în aprilie 2026”, a mai susținut avocatul. Potrivit susținerilor formulate în instanță, între momentul emiterii actului contestat și momentul introducerii acțiunii au trecut aproape doi ani, perioadă care ar depăși termenul legal invocat de apărare pentru promovarea unei astfel de cereri. Deși ambele excepții au fost analizate de instanță, soluția pronunțată de Tribunalul Iași a vizat în mod direct excepția inadmisibilității, considerată întemeiată. În hotărârea pronunțată la termenul din 5 iunie 2026, judecătorul a dispus admiterea excepției inadmisibilității cererii de chemare în judecată invocată de bărbat. De asemenea, a fost respinsă, ca inadmisibilă, acţiunea civilă formulată de către Casa de Pensii. Prin această soluție, Tribunalul Iași nu a mai intrat în analiza fondului cauzei, respectiv a motivelor pentru care Casa de Pensii Sectorială a MAI considera că actul de pensionare ar trebui anulat. Cu toate acestea, litigiul nu este încheiat definitiv. Hotărârea Tribunalului Iași nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne are la dispoziție un termen de 30 de zile pentru exercitarea căii de atac. Un ieșean a fost chemat în judecată de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne pentru o diferență de bani pe care bărbatul ar fi încasat-o.
Martorii sunt obligați să se prezinte în instanță, sub amenințarea amenzii! Eu, altă dată, nu mai vin!
Dacă martorii nu se prezintă în instanță, riscă să fie amendați. Aceștia pot fi aduși chiar sub escortă Martorii citați în procesele penale sunt obligați să se prezinte în fața instanței, altfel riscă să fie amendați. Cu toate acestea, dacă aceștia se prezintă, iar din diferite motive cauzele se amână, nu sunt despăgubiți în niciun fel. Unul dintre martorii citați pe rolul Tribunalului Iași și-a arătat nemulțumirea, spunând ferm că el nu mai vine. Martorii sunt obligați să se prezinte în instanță, sub amenințarea amenzii! Martorii citați în cauze penale au obligația legală de a se prezenta în fața instanței atunci când sunt chemați să dea declarații. În caz contrar, aceștia riscă să fie sancționați cu amendă judiciară sau chiar să fie aduși cu mandat de aducere de către poliție. Cu toate acestea, atunci când martorii respectă citația și se prezintă la termen, iar procesul nu poate avea loc din motive independente de voința lor, legislația nu prevede despăgubiri pentru aceștia. O astfel de situație s-a înregistrat la termenul de judecată din 4 iunie 2026, într-un dosar penal aflat pe rolul Tribunalului Iași, în care inculpatul Florin Dascălu a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat. Pentru termenul respectiv fusese citat și un martor important în cauză, care s-a prezentat la instanță pentru a fi audiat. Cu toate acestea, ședința de judecată nu s-a putut desfășura, iar dosarul a fost amânat din cauza protestelor care au afectat activitatea instanței. „Eu, altă dată, nu mai vin” În aceste condiții, martorul a fost nevoit să plece fără să fie audiat, urmând să fie citat din nou la un termen viitor. Situația l-a nemulțumit profund pe bărbat, care a arătat că prezența la instanță presupune sacrificii personale și profesionale, mai ales în cazul persoanelor care își desfășoară activitatea în mediul rural. „Eu, altă dată, nu mai vin. Eu sunt fermier, nu pot lăsa animalele și să tot vin aici degeaba. Mi s-a spus că, dacă nu vin, voi fi amendat. Acum, dacă am venit, ce vină am eu că nu se poate audia?”, a declarat martorul Vasile Dascălu, imediat după amânarea cauzei. Nemulțumirea exprimată de acesta reflectă o problemă întâlnită frecvent în sistemul judiciar. Martorii sunt considerați participanți esențiali în procesul penal, iar declarațiile lor pot contribui la aflarea adevărului și la soluționarea dosarelor. Din acest motiv, legea impune obligația prezentării la termenul stabilit de instanță. În situația în care un martor nu se prezintă fără un motiv justificat, judecătorul poate dispune aplicarea unei amenzi judiciare. De asemenea, dacă absența persistă, instanța poate emite mandat de aducere, iar persoana respectivă poate fi escortată de polițiști pentru a fi prezentă la audiere. Martorul are de pierdut Pe de altă parte, atunci când martorul se conformează obligațiilor legale și se prezintă la instanță, dar procesul este amânat din motive administrative, procedurale sau generate de imposibilitatea desfășurării ședinței de judecată, acesta nu beneficiază, în practică, de o compensare automată pentru timpul pierdut. Pentru mulți cetățeni, participarea la un proces în calitate de martor înseamnă lipsa de la locul de muncă, cheltuieli de transport și reorganizarea activităților zilnice. În cazul agricultorilor, crescătorilor de animale sau al persoanelor care desfășoară activități independente, absența de câteva ore sau chiar de o zi întreagă poate avea consecințe directe asupra veniturilor. La termenul din 4 iunie, mai mulți participanți la proces au fost nevoiți să se prezinte la instanță, deși cauza nu a putut fi judecată. În cazul martorului Vasile Dascălu, deplasarea la sediul instanței a însemnat întreruperea activităților gospodărești și lăsarea animalelor în grija altor persoane. Martorul urmează să fie citat pentru următorul termen, când va fi obligat să se prezinte, altfel riscă amendă și poate fi adus cu mandat. „Ați fost propus ca martor în acest dosar, motiv pentru care va trebui să fiți prezent la următorul termen. În caz contrar, se poate dispune aducerea dumneavoastră cu mandat sau chiar aplicarea unei amenzi”, a spus președintele de ședință. Martorii au obligația de a se prezenta în fața instanței atunci când sunt citați. În caz contrar, vor putea fi amendați.
Judecat pentru că a găsit un portofel! Victima a fost prejudiciată cu 2.700 de lei!
Un ieșean este pasibil de închisoare după ce a găsit un portofel și nu l-a returnat. Prejudiciul produs se ridică la 2.700 de lei Un bărbat din Iași este judecat pentru că a găsit un portofel pe care nu l-a returnat proprietarului. Acesta este acuzat de săvârșirea mai multor infracțiuni și riscă ani de închisoare. Victima a fost prejudiciată cu suma de 2.700 de lei, motiv pentru care s-a constituit parte civilă. Judecat pentru că a găsit un portofel! Un dosar privind infracțiuni informatice și fraude financiare a ajuns pe masa magistraților de la Tribunalul Iași, unde inculpatul Ovidiu Victor Toma a fost trimis în judecată după ce a accesat ilegal cardul bancar al unei persoane care își pierduse portofelul. Victima în cauză este Paul D., care s-a constituit parte civilă în proces și solicită recuperarea prejudiciului produs. La termenul de judecată, desfășurat în data de 28 mai 2026, instanța a dat citire rechizitoriului întocmit la data de 29 octombrie 2025, document în care procurorii au detaliat modul în care s-ar fi desfășurat faptele reținute în sarcina inculpatului. Potrivit actului de sesizare al instanței, în perioada 10-22 iulie 2024, Ovidiu Victor Toma și-ar fi însușit un portofel, aparținând victimei, portofel în care se aflau aproximativ 2.000 de lei, mai multe carduri bancare, acte personale și permisul de conducere. Anchetatorii susțin că, după ce a intrat în posesia bunurilor, inculpatul ar fi utilizat unul dintre cardurile bancare ale victimei pentru a efectua mai multe cumpărături contactless, evitând astfel introducerea codului PIN. „În data de 22 iulie 2024, după prânz, inculpatul a accesat ilegal cardul bancar al victimei și a efectuat 17 operațiuni comerciale la diferite magazine, cu o valoare de aproximativ 700 de lei”, se arată în rechizitoriu. Făptuitorul a avut o strategie pentru a se folosi de resursele cardului bancar Conform procurorilor, tranzacțiile au fost realizate strategic, fiecare având o valoare mai mică de 100 de lei, prag sub care sistemul bancar permite efectuarea plăților fără solicitarea codului PIN. În acest mod, spun anchetatorii, inculpatul ar fi încercat să evite blocarea cardului sau atragerea atenției comercianților. Din cele 17 tranzacții aprobate, cinci dintre aceste operațiuni comerciale au fost respinse, în valoare totală de aproximativ 300 de lei. Procurorii au dispus trimiterea în judecată a lui Ovidiu Victor Toma pentru mai multe infracțiuni, printre care acces ilegal la un sistem informatic, efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, în formă continuată, prin 17 acte materiale, dar și însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor. Dosarul scoate din nou în evidență vulnerabilitatea plăților contactless în situațiile în care cardurile bancare ajung în mâinile unor persoane neautorizate. Inculpatul a recunoscut în integralitate faptele În cadrul ședinței de judecată, inculpatul a ales să meargă pe procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, mecanism prevăzut de legislația penală și care poate conduce la reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime în cazul condamnării. Pentru a beneficia de această procedură, inculpatul trebuie să recunoască în totalitate faptele reținute de procurori prin rechizitoriu și să accepte ca procesul să se desfășoare exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. „Eu recunosc faptele pentru care sunt acuzat în această cauză. Solicit ca judecata mea să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale”, a spus inculpatul în fața instanței. De cealaltă parte, victima Paul Drânceanu s-a constituit parte civilă și solicită despăgubiri în valoare de 2.700 de lei, sumă care include atât prejudiciul rezultat din tranzacțiile efectuate cu cardul bancar, cât și pierderile asociate bunurilor aflate în portofel. În finalul audierii, inculpatul a transmis că intenționează să acopere prejudiciul produs. „Îmi doresc să achit tot”, a declarat acesta în fața judecătorilor. Un ieșean este judecat pentru că nu a returnat un portofel pe care l-a găsit.
Condamnat la închisoare pentru că a mers la mama lui! Bărbatul a încălcat mai multe ordine de protecție!
Un ieșean a fost trimis după gratii, pentru că a încălcat mai multe ordine de protecție pe care le avea față de mama sa. Bărbatul a susținut că voia doar să-și îngrijească mama Un bărbat din Iași a fost condamnat la închisoare, pentru că a mers la mama lui, față de care avea un ordin de protecție. De-a lungul ultimilor 4 ani, condamnatul a încălcat în mod repetat ordinele de protecție. Prezent în fața instanței, acesta și-a arătat regretul cu privire la fapte. Condamnat la închisoare pentru că a mers la mama lui! Un dosar complex privind încălcarea repetată a ordinelor de protecție și a ordinelor de protecție provizorii a ajuns, la finalul lunii mai 2026, în atenția magistraților de la Curtea de Apel Iași. Inculpatul Petru Constantin Olariu a contestat sentința pronunțată de Judecătoria Iași, prin care a fost condamnat la o pedeapsă totală de 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare, după o serie de infracțiuni comise în perioada 2023-2025. Judecătorii au dispus încetarea procesului penal pentru infracțiunea de „violență în familie”, faptă din 15 mai 2024, după ce persoana vătămată și-a retras plângerea prealabilă. Cu toate acestea, instanța a constatat că inculpatul a încălcat în mod repetat ordinele de protecție emise împotriva sa, atât în 2023, cât și în 2024 și 2025. Astfel, pentru o faptă din 8 aprilie 2023, privind încălcarea unui ordin de protecție provizoriu, Olariu a fost condamnat la 8 luni de închisoare. Pentru alte trei încălcări ale ordinului de protecție, comise pe 12 mai, 17 mai și 23 mai 2023, inculpatul a primit o pedeapsă de un an de închisoare. Magistrații au continuat individualizarea pedepselor și pentru faptele din anul 2024. Pentru încălcarea unui ordin de protecție provizoriu la data de 6 martie 2024, inculpatul a fost condamnat la 8 luni de închisoare. Cea mai mare pedeapsă aplicată în acest dosar este de un an și două luni de închisoare, care a vizat patru acte materiale privind încălcarea ordinului de protecție, comise pe 17 aprilie, 23 aprilie și de două ori în data de 15 mai 2024. Bărbatul este recidivist Toate faptele au fost reținute în stare de recidivă postcondamnatorie, întrucât Olariu fusese deja condamnat în 2022 pentru o infracțiune similară de nerespectare a măsurilor dispuse prin ordin de protecție. La acel moment, Judecătoria Iași îi aplicase o pedeapsă de un an și două luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere pe o perioadă de doi ani. În urma noilor condamnări, judecătorii au revocat suspendarea dispusă în 2022 și au decis executarea efectivă a acelei pedepse. Aplicând regulile privind concursul de infracțiuni, instanța a stabilit mai întâi o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 6 luni de închisoare pentru faptele analizate în actualul dosar. Ulterior, aceasta a fost contopită cu pedeapsa anterioară revocată, rezultând condamnarea finală de 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare. Pe 26 mai 2026, cazul a ajuns în fața Curții de Apel Iași, unde au fost discutate motivele de apel formulate de apărare. Avocata inculpatului, Florentina Pralea Țugui, a solicitat reducerea pedepselor aplicate de instanța de fond, susținând că sancțiunile sunt disproporționate în raport cu gravitatea faptelor. „Solicităm reducerea tratamentului sancționator. Este adevărat că inculpatul a încălcat mai multe ordine de protecție, dar trebuie verificată și proporționalitatea acestora. Chiar un polițist i-a spus că se poate întoarce la mama sa acasă. Limitele reduse de pedeapsă pornesc de la 4 luni de închisoare, iar instanța de fond a aplicat o pedeapsă pentru o singură faptă de 8 luni, iar pentru altele a mers până la 1 an și două luni”, a declarat avocata în fața instanței. Condamnatul a încălcat ordinul de protecție pentru a-și îngriji mama Aceasta a insistat asupra faptului că vizitele inculpatului la domiciliul mamei sale nu ar fi avut un caracter agresiv sau intimidant, ci ar fi fost motivate de dorința de a o ajuta. „Solicităm să aveți în vedere că acesta s-a dus la mama sa pentru a o ajuta cu tratament și mâncare, nu s-a gândit că săvârșește o infracțiune. Vă rog să aveți în vedere că inculpatul ține legătura cu restul membrilor familiei și se interesează de starea mamei sale. Rog să aveți în vedere că se află de 14 luni în penitenciar. Consider că l-a făcut să conștientizeze consecințele faptelor sale”, a mai spus apărătoarea. De cealaltă parte, avocatul persoanei vătămate, Dragoș Cozmei, a susținut că nu este vorba despre incidente izolate, ci despre un comportament repetitiv și constant de ignorare a măsurilor dispuse de autorități. „Nu ne aflăm într-o situație izolată. Încă din 2021 au fost emise mai multe ordine de protecție. Practic, acesta recunoaște faptele, dar nu-și asumă consecințele negative ale încălcării. Vorbim de șapte infracțiuni, începând din 2023. Este adevărat că pentru una dintre infracțiuni a fost retrasă plângerea prealabilă”, a arătat avocatul victimei. Procurorul de caz a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria Iași, apreciind că pedepsele stabilite sunt justificate de numărul mare al faptelor și de perseverența infracțională a inculpatului. Inculpatul își regretă faptele În fața judecătorilor, Petru Olariu a încercat să explice contextul în care a ajuns să încalce ordinele de protecție. „În 2023, mama m-a sunat să merg la ea, că a fost un comandant și i-a spus că pot veni la ea. Eu am întrebat-o dacă sigur pot veni și mi-a spus că da, că e bolnavă și o mai ajut. La cel mult 20 de minute de când am ajuns în apartament, au venit doi polițiști și m-au dus la secție”, a declarat inculpatul. Curtea de Apel Iași urmează să se pronunțe asupra apelului formulat de inculpat, decizia urmând să stabilească definitiv dacă pedeapsa de 3 ani și 8 luni de închisoare va fi menținută sau modificată. Un ieșean a fost condamnat la închisoare după ce a mers la mama lui, față de care avea un ordin de protecție.
A intrat cu mașina în magazinul vecinului! Este invidios că am bani
Doi ieșeni se judecă, după ce fiul unuia dintre ei a intrat cu mașina într-un magazin. Procesul se află pe rolul instanței de apel Un ieșean a pierdut controlul volanului și a intrat cu mașina într-un magazin. S-au cerut despăgubiri de peste 50.000 de lei. Părțile au fost nemulțumite de hotărârea luată de prima instanță, motiv pentru care au formulat apel. A intrat cu mașina într-un magazin! Judecătoria Iași a decis, la data de 6 martie 2026, încetarea procesului penal în dosarul care îi avea ca inculpați pe Dinu-Benone Ciută și Florin Lungu, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Deși latura penală a fost închisă, instanța a soluționat acțiunile civile formulate de cele două părți, acordând despăgubiri atât victimei agresiunii, cât și persoanei prejudiciate prin distrugere. Dosarul are la bază un conflict violent produs pe 12 septembrie 2020, în urma căruia au fost formulate acuzații reciproce. Potrivit hotărârii instanței, Dinu-Benone Ciută a fost judecat pentru infracțiunea de distrugere, faptă comisă în dauna Petronelei Lungu, administrator al societății Deluci Consmag SRL. În același dosar, Florin Lungu a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, pentru agresarea lui Ciută Dinu-Benone. Instanța a constatat că termenul legal pentru tragerea la răspundere penală a expirat și a dispus încetarea procesului penal pentru ambii inculpați. Cu toate acestea, judecătorii au analizat separat pretențiile civile formulate de părți și au decis acordarea unor despăgubiri semnificative. Astfel, acțiunea civilă formulată de Dinu-Benone Ciută a fost admisă, iar Florin Lungu a fost obligat să plătească suma de 50.000 de lei drept daune morale pentru prejudiciul cauzat prin faptele de lovire sau alte violențe. Totodată, instanța a admis și cererea reconvențională formulată de Florin Lungu, obligându-l pe Ciută Dinu-Benone să achite suma de 10.000 de lei, reprezentând prejudiciu material rezultat din distrugerea unor bunuri. Practic, ambele părți au obținut despăgubiri în urma procesului, întrucât fiecare a formulat pretenții civile împotriva celeilalte, fiecare dintre inculpați fiind, în același timp, și persoană vătămată în raport cu faptele reținute de instanță. Totul a plecat de la un accident rutier Conflictul dintre cele două familii pare să fi avut la bază tensiuni mai vechi, iar în sala de judecată au fost prezentate versiuni complet diferite ale incidentelor petrecute în urmă cu aproape șase ani. Florin Lungu a susținut că întregul scandal ar fi pornit după ce fiul lui Dinu-Benone Ciută ar fi provocat un accident. „Fiul domnului Benone a provocat accidentul. El a intrat cu mașina în acel bar și de acolo a pornit totul”, a declarat acesta în fața instanței. Tot Florin Lungu a afirmat că a fost victima unor agresiuni și intimidări exercitate de familia adversă. „Când a venit Benone acasă la mine, a intrat cu BMW-ul. M-au închis în beci. Am fost agresat de fiul lui Benone”, a spus inculpatul. În timpul dezbaterilor privind apelul, avocatul lui Florin Lungu, Codrin Stupariu, a criticat cuantumul daunelor morale stabilite de prima instanță, considerând suma de 50.000 de lei, excesivă în raport cu leziunile constatate. „La 15-16 zile de îngrijire nu se acordă 50.000 de lei daune morale. În practică, se acordă circa 15-20.000 de lei. Clientul meu a cerut, de asemenea, daune morale și i s-au acordat 10.000 de lei, disproporția fiind una foarte mare. Noi cerem reducerea daunelor morale, mai ales având în vedere și faptul că a intervenit prescripția”, a declarat avocatul Codrin Stupariu. Daune de 50.000 de lei Apărarea lui Dinu-Benone Ciută a susținut însă că violențele exercitate asupra clientului său au avut consecințe serioase și că valoarea despăgubirilor a fost stabilită corect de instanță, în urma evaluării tuturor probelor administrate. „Noi apreciem că inculpatul încearcă să minimizeze gravitatea faptei. Cuantumul daunelor morale a fost stabilit în funcție de suferințele cauzate. A fost lovit cu pumnii și picioarele. Valoarea daunelor morale este rezultatul unei analize globale”, a afirmat avocata victimei. Și procurorul de caz a solicitat respingerea apelului formulat împotriva sentinței civile, apreciind că daunele morale acordate de prima instanță sunt justificate și motivate corespunzător. Pe parcursul procesului, Florin Lungu a vorbit și despre relația tensionată pe care ar fi avut-o cu familia Ciută, afirmând că ar fi fost supus, în mod repetat, unor presiuni și conflicte. „El venea beat, seara, la magazin. Venea cu scandal. Sunt sătul de controale la magazin, pentru că el este invidios pe starea mea financiară. Fiul lui m-a strâns de gât la mine în curte. Când am fost audiat la poliție, nu mi s-a permis să am un avocat. Din cauză că eu dețin aceste două magazine, el mi-a cerut atâția bani. Eu am de plătit impozite, salarii, nu pot să îi dau lui Benone”, a spus inculpatul în fața instanței. Un ieșean a pierdut controlul volanului și a intrat cu mașina într-un magazin, cauzând un prejudiciu de peste 50.000 de lei.
Cel mai nebun dezvoltator imobiliar, care a cumpărat 1.000 de apartamente cu 400 de milioane de dolari, își dă în judecată asociatul
Floyd Mayweather (49 de ani), fost campion mondial la box și cunoscut în prezent ca fiind „cel mai nebun” dezvoltator imobiliar, cu 1.000 de apartamente cumpărate pentru 400 de milioane de dolari, este implicat într-un nou scandal. Faimosul american își dă în judecată asociatul, pe Jona Rechnitz (43), pe care îl acuză că l-ar fi lăsat fără zeci de milioane de dolari în conturi. În total, Mayweather solicită în cadrul procesului despăgubiri de 175 de milioane de dolari, informează ESPN. Un nou proces cu Floyd Mayweather în prim-plan! Îl dă în judecată pe Jona Rechnitz, fostul său asociat, și cere despăgubiri de 175 de milioane de dolari Averea de sute de milioane de dolari a lui Floyd Mayweather, unul dintre cei mai faimoși pugiliști din istoria boxului mondial, face de ani buni înconjurul presei internaționale. Mayweather este cunoscut pentru mașinile exclusiviste pe care le deține, pentru biletele la pariuri pe care le plasează pe mize astronomice, dar și pentru afacerile imobiliare. Concret, Floyd Mayweather este cel care a plătit pe loc 400.000.000 de dolari pentru achiziția a 1.000 de apartamente, afacere care a depășit cu mult granițele Statelor Unite ale Americii în materie de marketing. Însă, averea colosală pe care o are fostul boxer mai vine la pachet cu câteva detalii. Pe de-o parte, Mayweather este expus și tot felul de impostori atentează la milioanele sale. Pe de altă parte, americanul are toate fondurile necesare pentru a se lupta cu ei în instanță. Spre exemplu, Floyd Mayweather a dat în judecată Business Insider într-un proces colosal în care a cerut despăgubiri de 100.000.000 de dolari. Și acesta este doar un caz. Mult mai recent, după cum informează ESPN.com, Mayweather a intentat un nou proces în care solicită despăgubiri de 175.000.000 de dolari. Cine este vizat? Jona Rechnitz, un antreprenor care i-a fost asociat lui Mayweather și care, în cele din urmă, s-ar fi dovedit a fi un șarlatan. Acesta a pozat într-un manager de investiții de mare succes și într-un consultant financiar, reușind să îi câștige încrederea lui Mayweather. În realitate, ar fi dorit doar să profite de averea imensă a fostului campion mondial și de lipsa de cunoștințe a acestuia. Cum l-a păcălit Rechnitz pe Floyd Mayweather Floyd Mayweather ar fi fost „scuturat” de bani în principal prin intermediul societății Frist Apex Ventures. Fostul pugilist era convins să vireze sume amețitoare în conturile acesteia, cu promisiunea că banii vor fi investiți. Așa se face că în iulie 2024, într-una dintre tranzacții, a virat 7.5 milioane de dolari pentru ca banii să fie plasați într-o presupusă afacere de mare succes. În realitate, „nu s-a făcut nicio investiție, iar banii virați nu au fost niciodată returnați”, notează cei de la ESPN. De asemenea, același fost asociat al lui Mayweather ar fi făcut un împrumut de 13 milioane de dolari, pentru care ar fi garantat cu o proprietate din Miami Beach a ex-campionului mondial. Cel mai probabil, Mayweather a fost păcălit să semneze, deoarece avea o încredere oarbă în cel menționat anterior. O bună bucată din acel împrumut s-a dus în achiziția unui avion privat Gulfstream G-IV din 1996, care ulterior a fost revândut. Conform sursei citate, Mayweather nu are idee cine l-a cumpărat și nu și-a mai recuperat banii. De asemenea, la același dosar sunt menționate și alte sume de bani, de ordinul milioanelor sau chiar peste 10 milioane de dolari, bani pe care Floyd Mayweather i-ar fi pierdut în favoarea celor acuzați. Spre exemplu, în 2025, Jona Rechnitz ar fi oferit drept garanție bijuterii ale lui Mayweather în valoare de 100 de milioane de dolari, totul pentru a obține împrumuturi de 13 milioane de dolari de la niște dealeri din Miami. Evident, împrumuturile nu au fost restituite, iar Mayweather a ajuns în pericolul de a-și pierde bijuteriile. Trebuie menționat faptul că la dosar mai sunt și alți inclupați, nu doar Jona Rechnitz. Este vorba despre Ayal Frist, „vioara întâi” din firma Frist Apex Ventures, dar și Alexander Seligson, un avocat care s-a ocupat de refinanțarea uneia dintre proprietățile lui Mayweather. „Așteptăm cu nerăbdare să recuperăm fiecare dolar la care are dreptul clientul nostru”, a spus Leo Jacobs, avocatul lui Mayweather, citat de ESPN.
Un violator din Iași a fost condamnat la 22 de ani de închisoare. Constantin Ursu are mai multe victime la activ
Un violator ieșean acuză poliția că l-a mințit și susține că, din acest motiv, el nu a beneficiat de reducerea pedepsei. Inculpatul a primit o condamnare de 22 de ani de închisoare Cunoscutul violator ieșean Constantin Ursu acuză agenții de poliție că l-ar fi mințit și din acest motiv el nu ar fi beneficiat de reducerea pedepsei cu o treime, ca urmare a acordului de recunoaștere a învinuirii. Individul a formulat contestație la executare și dorește revizuirea dosarului. Acesta a primit o condamnare de 22 de ani în detenție, având un trecut infracțional bogat. Un violator acuză poliția că l-a mințit! La data de 15 mai a ajuns, din nou, în fața instanței, unul dintre cei mai cunoscuți violatori ieșeni, Constantin Ursu. Individul condamnat la 22 de ani de închisoare pentru viol, lipsire de libertate în mod ilegal și tâlhărie calificată a încercat să obțină revizuirea dosarului printr-o contestație la executare. Nemulțumit de condamnarea primită, inculpatul a susținut, în fața judecătorului, că ar fi fost „indus în eroare” de polițiști în timpul anchetei și că declarațiile sale din faza de urmărire penală nu ar reflecta adevărul. La același termen, Ursu a avut o atitudine tensionată și a încercat să explice instanței că a recunoscut doar parțial faptele din cauza presiunilor exercitate de oamenii legii. „Eu n-am recunoscut fapta în totalitate, deoarece am fost indus în eroare de polițiști. Poliția a făcut un abuz cu mine, m-au mințit”, a spus inculpatul în sala de judecată. În momentul în care avocata din oficiu, Anastasia Mânzat, a încercat să îi explice că motivele invocate de el nu pot face obiectul unei contestații la executare, acesta a început să ridice tonul și a afirmat că dorește revizuirea dosarului. „Eu solicit revizuirea dosarului”, a spus Ursu. „Am băut doar o țuică!” Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea contestației, invocând gravitatea faptelor și trecutul infracțional al condamnatului, considerat unul cu un grad ridicat de recidivă și pericol social. În ciuda sentinței definitive, Constantin Ursu a continuat să susțină că anchetatorii au mințit în ceea ce îl privește și că rechizitoriul conține neadevăruri. „Polițiștii au spus minciuni despre mine. Am stat la ea de la 11:30 până la 11:50. În 20 de minute am băut doar o țuică, atât”, a mai spus acesta în fața instanței. Declarațiile sale contrastează însă cu probele administrate în dosar și cu concluziile instanței care, în noiembrie 2023, a pronunțat una dintre cele mai dure condamnări date de Judecătoria Răducăneni în ultimii ani. Pe 6 noiembrie 2023, magistrații au decis condamnarea lui Constantin Ursu la 15 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol, 12 ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal și 9 ani pentru tâlhărie calificată. Instanța a dispus contopirea pedepselor și aplicarea celei mai grele dintre acestea, respectiv 15 ani de închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, adică încă 7 ani. Astfel, pedeapsa finală stabilită a fost de 22 de ani de închisoare cu executare în regim de detenție. Inculpatul este privat de libertate încă din data de 9 martie 2022. A violat-o de 8 martie Victima agresiunii a fost Marcela N., o femeie de 54 de ani din satul Roșu, comuna Răducăneni. Femeia a trecut prin momente cumplite după ce agresorul a intrat cu forța în locuința ei, în plină zi. Totul s-a întâmplat pe 7 martie 2022, în jurul orei 11:00. Profitând de faptul că victima era singură acasă, Constantin Ursu a pătruns în casă și a început atacul. Potrivit anchetatorilor, bărbatul a amenințat-o, a violat-o și a dezbrăcat-o cu forța, după care a agresat-o și a ținut-o captivă ore întregi. Femeia a fost sechestrată și abuzată până în noaptea de 8 martie, când agresorul a plecat în jurul orei 02:00, luându-i și toți banii pe care îi avea în casă. După plecarea agresorului, femeia a reușit să anunțe autoritățile, iar ancheta declanșată de polițiști a dus la identificarea și arestarea lui Constantin Ursu. A violat mai multe femei Anchetatorii au descoperit însă că individul nu era la prima faptă violentă. Numele său mai apăruse, în trecut, în mai multe dosare extrem de grave. În anul 2002, Ursu a atacat o profesoară de la Școala Generală din satul Roșu. Tânăra, care avea atunci 22 de ani, a fost împinsă într-o râpă de aproximativ șapte metri. Deși agresorul i-a rupt hainele și a încercat să continue atacul, femeia a început să strige după ajutor, iar acesta a fugit înainte de a-și duce intențiile până la capăt. Doi ani mai târziu, în 2004, Constantin Ursu a fost implicat într-un nou episod violent. Acesta a înjunghiat un adolescent în timp ce încerca să îi răpească iubita de pe stradă, pe raza comunei Răducăneni. La doar cinci zile după acel incident, Ursu a atacat din nou. În plină zi, pe un câmp de la marginea satului Roșu, acesta a agresat o fată de 13 ani. Toate aceste episoade au fost invocate de procurori pentru a demonstra profilul violent și periculos al inculpatului, precum și riscul ridicat de recidivă. Violatorul Constantin Ursu îi acuză pe polițiștii care l-au audiat în faza de urmărire penală că l-au mințit, iar în rechizitoriu se regăsesc informații care contravin adevărului.