Etichetă: proces

137 de venezueleni deportați de americani în El Salvador cer despăgubiri de la SUA

Venezuelenii au organizat o conferință de presă la Caracas și au anunțat că doresc să își reabiliteze numele în SUA. Este vorba despre 137 dintre cei 252 de venezueleni deportați din Statele Unite și închiși timp de câteva luni într-o închisoare din El Salvador, potrivit Le Figaro. O instanță federală din Washington a cerut săptămâna aceasta administrației Trump să elaboreze un plan care să permită migranților deportați să beneficieze de un proces echitabil după transferul lor în El Salvador. Decizia instanței federale se referă la 137 dintre cei 252 de venezueleni fără acte care au fost acuzați că sunt membri ai unei bande. Ei au fost capturați și trimiși la centrul de detenție din El Salvador, unde ar fi fost torturați. Administrația americană i-a deportat pe acești bărbați, invocând o Lege a Inamicului Străin din 1798, rar utilizată. Migranții venezueleni au fost eliberați după patru luni și s-au întors în Venezuela. Președintele salvadorian Nayib Bukele a construit centrul de detenție Cecot pentru a-i încarcera pe cei mai periculoși criminali, ca parte a propriului său război împotriva bandelor. Administrația Trump i-a plătit președintelui din El Salvador, Nayib Bukele, 6 milioane de dolari pentru a-i ține pe migranții venezueleni după gratii. Decizia a fost condamnată de organizațiile pentru drepturile omului. Caracas a deschis o anchetă care vizează presupuse crime împotriva umanității.

Procurorii cer 10 ani de închisoare pentru fostul președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol

Solicitarea a fost formulată de echipa condusă de procurorul special Cho Eun-suk, în cadrul ședinței finale de vineri a procesului desfășurat la Tribunalul Central din Seul. Fostul șef de stat este acuzat că ar fi împiedicat anchetatorii să îl rețină în luna ianuarie, că  ar fi încălcat drepturile a nouă membri ai Cabinetului care nu au fost convocați la o reuniune privind planul de instituire a legii marțiale și pentru că ar fi ar fi redactat, apoi distrus, o versiune revizuită a decretului de impunere a legii marțiale după ce acesta ar fi fost suspendat.  Yoon este judecat și în alte trei procese. Cea mai gravă acuzație care i se aduce este că acesta ar fi condus o insurecție.  Procesul privind obstrucționarea justiției este primul care urmează să se încheie. Instanța a indicat anterior că verdictul ar putea fi pronunțat pe 16 ianuarie, iar în procesul privind acuzațiile de insurecție, Yoon ar putea să își afle verdictul în luna februarie. 

Publicația The New York Times intenționează să dea în judecată Departamentul de Apărare

Cotidianul a anunțat că va acționa joi în instanță împotriva Pentagonului, susținând că noile reguli adoptate de Departamen încalcă Primul Amendament și îngrădesc libertatea presei.  Noile politici ale Pentagonului, intrate în vigoare din luna octombrie obligă jurnaliștii să semneze un formular de 21 de pagini ce limitează activități fundamentale, precum solicitarea de informații, discuțiile cu surse și obținerea de ponturi pentru investigații.  Măsurile au scopul „Să închidă ușile Pentagonului, acele zone care au fost deschise din punct de vedere istoric presei, organizațiilor de știri, precum reclamanții, care investighează și acoiperă fără teamă sau favoritism acțiunile departamentului și ale conducerii sale”, potrivit plângerii depuse de The New York Times.  Prin acest proces, Times cere instanței să suspende aplicarea noii politici și să declare ilegale clauzele ce restricționează exercitarea drepturilor constituționale.  Într-o declarație, publicația a afirmat că va „apăra cu fermitate” libertatea presei, așa cum a făcut de-a lungul timpului în fața administrațiilor care au încercat să limiteze transparența.  Pentagonul susține însă că accesul în clădire este un privilegiu, nu un drept, iar regulile sunt necesare pentru protejarea securității naționale și prevenirea scurgerilor de informații. Mai multe publicații printre care ABC, CBS, CNN, Fox News și NBC au transmis: „Politica este fără precedent și amenință protecțiile jurnalistice de bază” În urma adoptării politicilor pe 6 octombrie, mai mulți jurnaliști de la diferite publicații au refuzat să accepte noile reglementări și au continuat să acopere activitatea militară din afara clădirii.  

Google, sub acuzare la Milano: Proces colectiv vizând încălcarea dreptului la uitare

Reprezentate de o coaliție de firme de avocatură, membrii Algopolio au intentat un proces împotriva Google LLC, Google Irlanda și Google Italia. Aceștia susțin că compania utilizează un proces standardizat, universal valabil, pentru a respinge sistematic cererile de dezindexare. Acest lucru se întâmplă fără a lua în considerare circumstanțele unice ale fiecărui caz, scrie La Stampa. Un exemplu elocvent este cel al unui profesionist care a solicitat eliminarea unor articole vechi de peste zece ani. Articolele îl legau de un caz penal care s-a încheiat cu achitarea sa completă. În ciuda faptului că a prezentat hotărâri judecătorești actualizate și dovezi ale prejudiciului adus carierei sale, el ar fi primit doar răspunsuri generice, automate, identice cu cele primite de alți solicitanți. Când erorile devin adevăruri digitale Algopolio susține că problema este mai profundă decât simpla imposibilitate de a elimina linkurile. Asociația afirmă că procesul Google creează un mecanism care perpetuează informațiile inexacte. Mecanismul ar transforma erorile din trecut în „adevăruri digitale” persistente, care sunt aproape imposibil de corectat, chiar și atunci când se dovedește că sunt false. Profesorul Vincenzo Morabito, președintele Algopolio, a explicat că Google continuă să indexeze conținutul cunoscut ca fiind eronat. Se întâmplă în ciuda faptului că i s-au furnizat dovezi concrete. „Nu poți pune deciziile corporative motivate de profit la același nivel cu dreptul fundamental la demnitate”, a afirmat el. „Pentru multe persoane, consecințele au fost devastatoare: reputații ruinate, pierderea locului de muncă și dificultăți economice și emoționale grave.” Perspectivă juridică: Google ar omite evaluările individuale Avocata Silvia Cossu, de la firma de avocatură Lexia, afirmă că Google nu efectuează evaluările individuale necesare în conformitate cu legislația europeană. Potrivit lui Cossu, cererile bine fundamentate și documentate sunt respinse fără o analiză detaliată, primind răspunsuri impersonale și identice. Ea susține că această practică încalcă obligațiile companiei în conformitate cu Regulamentul UE 2016/679 (GDPR), care prevede în mod explicit o analiză specifică a fiecărei situații. O premieră juridică pentru Europa Procesul din Milano reprezintă prima acțiune colectivă de acest gen împotriva Google în Europa. El ar putea crea un precedent important pentru aplicarea dreptului de a fi uitat. Dacă instanța va constata că compania are o practică sistematică de respingere automată a cererilor legitime, Google ar putea fi obligată să își revizuiască fundamental procedurile de tratare a acestor cereri.

UK: Organizația Palestine Action contestă în instanță clasificarea ca grupare teroristă

Gruparea Palestine Action a fost înființată în 2020 și protestează afacerile israeliene care operează pe teritoriu britanic. Grupul a câștigat notorietate pe fondul acțiunilor de protest de la începutul Războiului din Gaza.  Guvernul britanic a inclus în luna iulie grupul pe lista organizațiilor teroriste, la același nivel cu organizații precum Statul Islamic sau al-Qaeda. Prin această decizie, apartenența la grup riscă să atragă pedepse de până la 14 ani de închisoare.  Interdicția a fost instituită după un incident major în luna iunie, când activiști ai Palestine Action au pătruns pe baza militară aeriană Brize Norton și au avariat două aeronave.  Demersul a fost făcut de fosta ministră de interne Yvette Cooper a decis proscrierea organizației, considerând-o o amenințare la adresa securității naționale.  Peste 2.000 de persoane au fost arestate pentru mesaje de susținere a Palestine Action, iar peste 200 au fost inculpate pentru sprijinirea unei organizații proscrise. Dacă gruparea are câștig de cauză în acest proces, acuzații vor putea invoca nelegalitatea proscrierii, ceea ce ar putea afecta sute de dosare aflate în curs, anunță Reuters. 

Au dat-o la pace! Anunț de ultim moment despre procesul deschis de Asociația lui Novak Djokovic împotriva ITIA

După ce Asociația Jucătorilor Profesioniști de Tenis (PTPA) a deschis un proces colectiv împotriva forurile de conducere ale tenisului, una dintre părțile implicate este foarte aproape de a ajunge la o înțelegere cu organizația fondată de Novak Djokovic. Asociația lui Novak Djokovic a dat în judecată, în urmă cu 8 luni, cele mai importante organisme din tenisul mondial, respectiv Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA), Asociația Tenismenilor Profesioniști (ATP), Asociația Tenisului Feminin (WTA) și Federația Internațională de Tenis (ITF), procesul fiind extins în septembrie împotriva celor patru turnee de Grand Slam (Australian Open, Roland Garros, Wimbledon și US Open). PTPA a depus o plângere de 163 de pagini, în care acuză ITIA, organismul ce a suspendat-o pe Simona Halep pentru dopaj, că „arată o ignoranță flagrantă față de bunăstarea jucătorilor”. De asemenea, ATP și WTA sunt acuzate că acționează precum un „cartel” care încearcă să obțină monopolul absolut. Asociația lui Novak Djokovic o dă la pace cu Tennis Australia, una dintre organizațiile implicate în procesul colectiv Una dintre organizațiile implicate în procesul colectiv deschis de Asociația lui Novak Djokovic, Tennis Australia, a decis să gestioneze separat conflictul. Avocații PTPA au solicitat Curții Districtuale din New York să suspende termenele împotriva federației australiene, care organizează primul Grand Slam al anului, Australian Open: „Părțile reclamante și Tennis Australia se află în discuții bilaterale substanțiale și productive privind o eventuală înțelegere și consideră că un acord în privința pretențiilor împotriva Tennis Australia este foarte probabil în viitorul apropiat. În consecință, părțile reclamante și Tennis Australia solicită respectuos instanței suspendarea tuturor procedurilor și termenelor care privesc Tennis Australia, până la finalizarea acordului”, se arată în dosar. ATP respinge ferm acuzațiile PTPA Potrivit publicației The First Serve, ITF a discutat vineri, într-o ședință de șapte ore și jumătate, mai multe subiecte, inclusiv negocierile în curs dintre Tennis Australia și PTPA. Cele mai multe dintre doleanțele PTPA se referă la îngrijorările privind calendarul competițional și diferențele mari de premii în bani. În schimb, ca reacție la poziția PTPA, ATP a emis un comunicat în respinge acuzațiile, refuzând orice negociere cu Asociația lui Novak Djokovic:„Respingem ferm premisa acuzațiilor PTPA, considerăm că acest caz este complet lipsit de fundament și ne vom apăra poziția cu fermitate. ATP rămâne angajată să lucreze în interesul jocului pentru creșterea continuă, stabilitatea financiară și cel mai bun viitor posibil pentru jucători, turnee și fani”, a transmis forul care conduce tenisul profesionist masculin.

Agenția care a ruinat-o pe Simona Halep, dată în judecată: Am depus plângerea

Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA), organismul care i-a ruinat cariera Simonei Halep, se confruntă cu acuzații extrem de grave. Un tenismen bulgar din circuitul ATP, pe numele său Simon Anthony Ivanov, vrea să îi răzbune pe toți colegii săi de breaslă care se consideră victimele Agenției de integritate. Acesta a anunțat că dă în judecată ITIA, în urma deciziei organizației de a-i impune o suspendare de cinci ani. Agenția care a acuzat-o pe Halep de două încălcări ale Programului anti-doping l-a pedepsit aspru și pe bulgar: cinci ani de suspendare și 25.000 de dolari amendă, pentru că a jucat la pariuri sportive. ITIA, dată în judecată de un tenismen bulgar: „A depus plângerea în baza Codului Penal” Simon Anthony Ivanov, jucător în vârstă de 25 de ani, care a atins în 2023 cel mai bun loc al carierei în clasamentul ATP,  598, lansează acuzații fără precedent la adresa ITIA! Acesta susține că Agenția de Integritate nu are jurisdicție în Bulgaria sau în Uniunea Europeană. El afirmă că acest lucru a fost confirmat de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată la 1 august 2025, în cauza C-600/23, conform căreia actele CAS/ITIA sunt supuse controlului judiciar deplin al instanțelor naționale ale statelor membre și nu pot produce efecte juridice în mod independent. Sportivul a mai precizat că a depus deja o acțiune civilă la Tribunalul Districtual Varna, unde actele emise de ITIA au fost prezentate ca probe ale unei activități infracționale. De asemenea, el a depus o plângere în baza articolului 321 din Codul Penal, precum și proceduri penale paralele în Grecia și Serbia împotriva agenției, acuzând implicarea într-un grup organizat criminal transnațional și prelucrarea ilegală a datelor sale personale. Suspendat cinci ani și amendat cu 25.000 de dolari Ivanov a transmis un comunicat prin intermediul agenției de presă BTA: „În prezent, actele ITIA fac obiectul unor proceduri în fața Tribunalului Districtual Varna (dosar civil nr. 20124/2025), precum și al unor proceduri penale în Bulgaria, Grecia și Serbia. Conform hotărârii CJUE (C-600/23), actele ITIA nu au jurisdicție independentă pe teritoriul UE”, a afirmat bulgarul. Simon Anthony Ivanov a fost suspendat recent pentru cinci ani și amendat cu 25.000 de dolari, pentru încălcarea Programului Anticorupție din Tenis. Potrivit ITIA, Ivanov a refuzat să participe la audierea din cazul său și a fost găsit vinovat de încălcarea Secțiunii D.1.a, legată de activități de pariuri în valoare de peste 196.000 de euro pe meciuri disputate între februarie și octombrie 2022, precum și a Secțiunii F.2.b, care vizează refuzul de a coopera cu anchetatorii.

Cum poți să evacuezi chiriașul rău-platnic din casă. Reguli, lege și probleme

Un incident comercial petrecut recent în Cluj-Napoca ar trebui să fie un avertisment serios pentru toți chiriașii. Un bărbat a ajuns în instanță după ce a întârziat cu plata chiriei o singură lună. Proprietara imobilului din comuna Feleacu, județul Cluj, a decis să-l dea în judecată, iar autoritățile i-au dat dreptate în urmă cu câteva zile. Potrivit deciziei Judecătoriei Cluj-Napoca, chiriașul nu a achitat chiria aferentă lunii februarie 2025 și nici o parte din luna martie. Conform contractului de locațiune semnat între cele două părți pe 11 iunie 2024, chiria lunară era stabilită la 1.400 de euro, iar documentul preciza clar că: „Neplata chiriei în termen de 7 (șapte) zile de la data scadenței, duce la dreptul proprietarului de a constata rezilierea contractului, fără punere în întârziere sau îndeplinirea vreunei formalități judiciare sau extrajudiciare din partea sa.” În motivarea hotărârii, instanța a amintit principiile esențiale din Codul civil: „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.” (art. 1270 Cod civil) și „Neexecutarea obligațiilor contractuale este nejustificată, culpa debitorului prezumându-se prin simpla neexecutare” (art. 1548 Cod civil). Câți bani trebuie să plătească chiriașul Astfel, judecătorii au dispus ca bărbatul să achite proprietarei: 840 de euro, echivalentul în lei la data plății, reprezentând chiria restantă pentru perioada februarie – 18 martie 2025 (suma fiind redusă deoarece proprietara a reținut garanția depusă anterior), 8.251,9 lei pentru utilitățile neachitate, dobânda legală penalizatoare aferentă sumelor restante, calculată din 20 mai 2025 până la plata integrală și cheltuielile de judecată în valoare de 1.985 de lei. Proprietara a transmis notificarea de evacuare după ce chiria nu a fost achitată, explicând că demersul său a fost motivat de dorința de a respecta contractul și de a recupera cheltuielile generate de neplata chiriei. Chiriașul a părăsit locuința la data de 18 martie 2025, însă restanțele financiare au rămas până la soluționarea cazului. Hotărârea este executorie de drept, însă poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Ciprian Ciucu anunță că un dezvoltator imobiliar îi cere prin proces suma de 27 milioane de euro: E nițel șocant

Ciprian Ciucu a făcut anunțul marți dimineață, pe Facebook. Primarul Sectorului se declară șocat de solicitare, mai ales de nivelul despăgubirii solicitat de dezvoltatorul imobiliar. El susține că nivelul despăgubirii reprezintă un record și o depășește pe cea solicitată fostului primar general Nicușor Dan. „E nițel șocant, recunosc. Un dezvoltator imobiliar m-a dat în judecată și îmi cere 27.000.000 de euro. Până acum recordul fusese deținut de dl. Primar General, Nicușor Dan, căruia i se imputa o sumă de vreo 15.000.000 euro”, a scris Ciprian Ciucu pe rețeaua de socializare. El a dezvăluit faptul că procesul a început în primăvară și că citația a venit în toamnă. Ciucu a promis că va reveni cu detalii. „Procesul a fost deschis în luna martie, dar abia acum am fost citat. Voi reveni cu detalii”, a adăugat Ciprian Ciucu. Primarul mai anunță că se află într-o situație complicată. „Sunt în acea situație în care nu vreau să fi supărat prea tare judecătorii”, a precizat Ciprian Ciucu.

Un nou proces privind moartea lui Diego Maradona, programat pentru martie 2026

Un nou proces privind moartea lui Diego Maradona, survenită în 2020, va începe la 17 martie 2026 în San Isidro, Argentina, după ce prima procedură din mai fusese anulată, a anunțat miercuri tribunalul local. Circumstanțele decesului legendei fotbalului argentinian rămân încă neclare. Șapte profesioniști din domeniul sănătății vor fi din nou judecați pentru eventuale neglijențe fatale în îngrijirea lui Maradona, care a murit la 60 de ani din cauza unei crize cardiorespiratorii și a unui edem pulmonar, în perioada de recuperare după o neurochirurgie. Primul proces fusese anulat după ce o judecătoare, Julieta Makintach, fusese implicată, fără știrea părților, în pregătirea unui documentar despre proces, ceea ce a dus la recuzarea ei și la demisia ulterioară. Acuzările pentru cei implicați – medici, psihiatru, psiholog și asistente – sunt de „omor prin neglijență conștientă”, cu pedepse între 8 și 25 de ani de închisoare. O audiere preliminară va avea loc pe 12 noiembrie pentru stabilirea detaliilor procesului, potrivit AFP. Procesul va căuta să stabilească dacă moartea lui Maradona a fost inevitabilă din cauza stării sale de sănătate și a dependențelor, sau dacă aceasta ar fi putut fi prevenită prin acțiuni medicale corespunzătoare. Acuzații neagă orice responsabilitate, susținând că fiecare și-a îndeplinit strict atribuțiile. O altă asistentă a lui Maradona, Gisela Madrid, va fi judecată separat, așa cum ceruse și cum i s-a aprobat.