Un judecător brazilian votează pentru achitarea fostului președinte Jair Bolsonaro Un judecător brazilian votează pentru achitarea fostului președinte Jair Bolsonaro
Procesul, desfășurat de un complet de cinci judecători, îl vizează pe Bolsonaro pentru tentativa de a rămâne la putere după ce a pierdut alegerile din 2022, inclusiv organizarea unei lovituri de stat și implicarea într-o organizație criminală armată, legate de atacurile susținătorilor săi asupra Congresului și Palatului Prezidențial din ianuarie 2023. Până acum, doi judecători au votat pentru condamnare, iar alți doi, numiți de președintele Luiz Inacio Lula da Silva, urmează să își exprime votul. Votul lui Fux, care a argumentat că procesul ar fi trebuit să fie judecat de tribunalele inferioare și că apărarea nu a avut timp suficient să studieze volumul uriaș de dovezi (aproximativ 70 terabytes de documente), poate consolida argumentul apărării că cazul ar trebui examinat de întreaga Curte Supremă de 11 membri, inclusiv de doi judecători numiți de Bolsonaro. Divergența dintre judecători adâncește tensiunile într-un caz deja polarizant pentru societatea braziliană și care a atras mii de susținători ai fostului președinte în stradă. O eventuală procedură de apel prelungită ar putea afecta calendarul alegerilor prezidențiale din 2026, în care Bolsonaro și-a anunțat intenția de a candida, deși a fost interzis să participe în alt proces legat de dezinformarea privind sistemul de vot electronic.
Elon Musk cere respingerea procesului intentat de SEC
Avocații lui Elon Musk au depus joi o cerere prin care solicită respingerea acțiunii SEC, instituție care susține că miliardarul a încălcat legislația bursieră prin întârzierea de 11 zile a raportării faptului că deținea peste 5% din acțiunile Twitter, companie devenită ulterior X. Potrivit SEC, Musk ar fi trebuit să dezvăluie pragul atins până la 24 martie 2022, însă a făcut publică informația abia pe 4 aprilie, când ajunsese deja la o participație de 9,2%. Între timp, el ar fi cumpărat acțiuni suplimentare în valoare de peste 500 de milioane de dolari, la prețuri pe care autoritatea le consideră artificial scăzute, în detrimentul altor investitori Argumentele apărării Apărarea lui Musk susține că acesta a depus documentele la o zi după ce managerul său financiar a consultat avocați specializați și că nu a existat nicio intenție de a induce în eroare piața. „SEC nu susține că Musk a acționat intenționat, deliberat sau cu rea-credință. Este vorba despre o singură declarație depusă cu întârziere, corectată imediat ce a fost descoperită,” au transmis avocații. SEC a dat în judecată pe 14 ianuarie, cu câteva zile înainte ca Donald Trump să preia președinția și să îl numească pe Musk consilier special pentru reducerea cheltuielilor federale. Procesul vine pe fondul unei istorii tensionate între Musk și autoritate, care l-a mai acționat în instanță în 2018, după postările sale despre o posibilă retragere a Tesla de la bursă.
Proces colectiv împotriva platformei Booking.com. Peste 10.000 de hoteluri din Europa cer despăgubiri pentru clauza cel mai bun preț
Proprietarii de hoteluri din Europa sunt nemulțumiți de clauza „celui mai bun preț” a gigantului rezervărilor online. Aceștia acuză platforma Booking.com că i-a împiedicat să ofere camere la prețuri mai mici pe propriile site-uri web, scrie Deutsche Welle. Potrivit Asociației Hotelurilor, Restaurantelor și Cafenelelor din Europa HOTREC, proprietarii de hoteluri vor solicita despăgubiri pentru pierderile suferite între 2004 și 2024 ca urmare a așa-numitelor clauze „cel mai bun preț”. Booking.com a utilizat aceste clauze pentru a preveni situațiile în care un client descoperă un hotel pe platforma sa, dar apoi face rezervarea direct la hotel. În acest sens, clauza impunea hotelurilor să nu ofere camere la prețuri mai mici pe alte platforme, inclusiv pe propriile site-uri web. Clauza privind „cel mai bun preț”, declarată ilegală în 2024 În luna septembrie 2024, Curtea Europeană de Justiție a declarat ilegale clauzele privind cel mai bun preț și a stabilit că platformele online pot funcționa fără a impune asemenea restricții hotelurilor partenere. În conformitate cu Legea privind piețele digitale a Uniunii Europene, Booking.com a eliminat această clauză în 2024. „Hotelierii europeni au suferit mult timp din cauza condițiilor inechitabile și a costurilor excesive”, a declarat președintele HOTREC, Alexandros Vassilikos. „Această inițiativă comună transmite un mesaj clar: practicile abuzive de pe piața digitală nu vor fi tolerate de industria ospitalității din Europa”, a conchis președintele Asociației.
Bărbatul acuzat că a încercat să-l asasineze pe Trump își va reprezenta singur cazul în instanță
Judecătoarea Aileen Cannon a aprobat cererea acestuia, dar a stabilit că avocații desemnați de instanță vor rămâne ca asistenți. Routh, în vârstă de 59 de ani, urmează să fie judecat în septembrie, la un an după ce, potrivit procurorilor, un agent al Serviciului Secret i-a demascat tentativa de a-l împușca pe Trump în timp ce acesta juca golf. El a pledat nevinovat la acuzațiile de tentativă de asasinare a unui candidat prezidențial, agresarea unui ofițer federal și mai multe infracțiuni legate de arme. Procesul va începe în septembrie Judecătoarea a precizat că procesul va începe pe 8 septembrie, chiar dacă Routh se apără singur. Într-o scrisoare adresată instanței, acesta a afirmat că nu se înțelege cu avocații săi și a sugerat că ar putea fi folosit într-un schimb de prizonieri cu țări precum Iran, China, Coreea de Nord sau Rusia. Procurorii susțin că Routh a planificat atacul timp de săptămâni și că a încercat să îl împuște pe Trump la clubul său de golf din West Palm Beach. Tentativa a fost oprită după ce un agent l-a observat și a deschis focul, determinându-l să lase arma și să fugă. El a fost arestat cu ajutorul unui martor. În afara procesului federal, Routh se confruntă și cu acuzații la nivel de stat pentru terorism și tentativă de omor.
Justiția braziliană reacționează dur după sancțiunile SUA: Nu vom fi intimidați!
În urma emiterii unui mandat de percheziţie asupra fostului preşedinte Jair Bolsonaro, administraţia de la Washington a impus restricţii de viză împotriva judecătorului de la Curtea Supremă, Alexandre de Moraes, familia sa şi alţi oficiali ai sistemului de justiţie implicaţi în proces. Conform unui mesaj publicat pe reţelele de socializare, de către Messias, de aceste interdicţii este vizat şi Procurorul General Paulo Gonet şi a adăugat „Nicio manevră improprie sau act conspirativ sordid nu va intimida justiţia ţării noastre în exercitarea independentă şi demnă a misiunii sale”. Potrivit ministrului Relaţiilor Instituţionale, Gleisi Hoffmann, alături de Moraes alţi şapte judecători ai Curţii Supreme, Luis Roberto Barroso, Dias Toffoli, Cristiano Zanin, Flavio Dino, Carmen Lucia, Edson Fachin şi Gilmar Mendes, au fost incluşi pe lista interdicţiilor de viză. Între timp, preşedintele american Donald Trump a denunţat procesul lui Bolsonaro ca fiind „o vânătoare de vrăjitoare” şi a anunţat săptămâna trecută o taxă vamală de 50% pentru bunurile braziliene, începând cu 1 august.
Lovitură de proporții pentru Google: Bătălia de miliarde cu UE continuă în dosarul Android
Într-o confruntare juridică ce durează de aproape un deceniu, Google a primit joi, 19 iunie 2025, o lovitură serioasă în lupta sa împotriva unei amenzi antitrust colosale impuse de Uniunea Europeană. Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Juliane Kokott, a emis o opinie nefavorabilă gigantului american, recomandând respingerea apelului formulat de companie împotriva unei sancțiuni de peste 4 miliarde de euro, pronunțată inițial în 2018. Această opinie, deși neobligatorie din punct de vedere juridic, are o greutate semnificativă în contextul deliberărilor finale, întrucât judecătorii urmează aceste recomandări în majoritatea cazurilor. Astfel, șansele Google de a obține o revizuire favorabilă scad considerabil, iar cazul pare să se îndrepte spre o confirmare oficială a celei mai mari amenzi antitrust impuse vreodată unei companii de tehnologie în Europa. Totul a început în urmă cu șapte ani, când Comisia Europeană a acuzat Google că a abuzat de poziția sa dominantă pe piața sistemelor de operare mobile, impunând producătorilor de dispozitive Android să preinstaleze aplicații precum Google Search și Chrome, și astfel eliminând competiția. Strategia ar fi limitat opțiunile consumatorilor și ar fi consolidat artificial poziția liderului din Silicon Valley în domeniul serviciilor online. „Android a fost folosit de Google ca un vehicul pentru a cimenta dominația sa în materie de căutare pe internet”, a declarat în 2018 Margrethe Vestager, comisarul UE pentru concurență. Această concluzie a dus la amenda inițială de 4,134 miliarde de euro, ușor redusă ulterior, în 2022, la 4,125 miliarde de euro, în urma unui apel la Tribunalul General al UE. Google a continuat însă lupta, ducând cauza în fața celei mai înalte instanțe europene. Argumentele părților: libertatea platformei vs. abuz de poziție dominantă Google a susținut constant că Android, fiind un sistem de operare open-source, a sporit opțiunile pentru consumatori și a susținut inovația în ecosistemul mobil. Într-un comunicat transmis imediat după publicarea opiniei avocatului general, compania a afirmat: „Suntem dezamăgiți de această opinie. Dacă instanța o va urma, aceasta ar putea descuraja investițiile în platforme deschise și ar dăuna utilizatorilor Android, partenerilor noștri și dezvoltatorilor de aplicații.” Din perspectiva Google, modelul său de afaceri a permis dezvoltarea unei platforme gratuite și accesibile, cu beneficii clare pentru mii de companii din Europa și din întreaga lume. Reprezentanții companiei insistă că impunerea unor restricții ar răsturna echilibrul care a permis ecosistemului Android să prospere. De cealaltă parte, Comisia Europeană argumentează că modelul „gratuit” oferit de Google este înșelător, deoarece costurile reale sunt suportate de competiție și consumatori, sub forma unei lipse de alternative viabile. Potrivit autorităților de reglementare, Google a condiționat accesul la Play Store – un serviciu vital pentru orice dispozitiv Android – de preinstalarea aplicațiilor proprii, ceea ce a avut un impact profund asupra competiției, în special asupra motoarelor de căutare rivale. Avocatul general Juliane Kokott pare să fi fost de acord cu această interpretare. În opinia sa, Google a avut posibilitatea și mijloacele de a-și impune propriile aplicații în mod abuziv și nu a demonstrat că ar fi existat o justificare obiectivă pentru practicile contestate. Efectele pe termen lung: un precedent pentru Big Tech și un semnal de forță din partea UE În contextul actual al intensificării reglementării marilor platforme tehnologice, cazul Google vs. Comisia Europeană capătă valențe globale. Amenda de peste 4 miliarde de euro face parte dintr-o serie de trei sancțiuni impuse de UE companiei americane în ultimii ani, care însumează peste 8 miliarde de euro. Celelalte două dosare privesc Google Shopping și contractele de exclusivitate în publicitatea online. Acțiunile Bruxellesului sunt percepute ca o ofensivă împotriva comportamentelor monopoliste ale giganților tehnologici. În paralel, Google se confruntă cu investigații similare în SUA, unde autoritățile antitrust au lansat un proces de anvergură împotriva practicilor din publicitatea digitală. Un judecător american analizează deja o serie de propuneri radicale, inclusiv posibile divizări ale companiei. Prin urmare, dacă instanța UE va urma recomandarea avocatului general și va menține amenda, aceasta va deveni nu doar o sancțiune istorică, ci un precedent cu implicații pentru toate companiile Big Tech. Ar însemna că Europa își menține poziția fermă în fața companiilor americane care domină piețele digitale și că va continua să impună reguli stricte privind concurența și protejarea consumatorilor. Este totodată un semnal pentru alte jurisdicții – cum ar fi India, Australia sau Brazilia – care urmăresc cu interes strategiile europene. Pentru companiile tehnologice, acest climat devine tot mai provocator, impunând revizuirea strategiilor comerciale, a relațiilor cu producătorii de hardware și a politicilor de preinstalare. Concluzie: începutul unei noi ere în reglementarea tehnologiei? Google a jucat un rol esențial în modelarea peisajului digital al secolului XXI, dar odată cu această influență vine și o responsabilitate uriașă. Cazul Android reprezintă o confruntare simbolică între libertatea de inovare și necesitatea de reglementare, între interesul economic privat și binele public european. Într-o lume din ce în ce mai dependentă de tehnologie, instanțele și autoritățile de reglementare devin gardieni ai echilibrului de putere. Nu este vorba doar despre o amendă, ci despre definirea unor reguli clare în era digitală – reguli care să împiedice concentrarea excesivă a controlului și să ofere șanse reale competitorilor mai mici. Judecătorii Curții de Justiție a UE au început deja deliberările și urmează să pronunțe verdictul final în lunile următoare. În funcție de decizia lor, Google ar putea fi forțat să-și schimbe radical strategia, sau – dacă apelul ar fi admis împotriva tuturor așteptărilor – ar putea obține o victorie rară într-un climat juridic tot mai ostil. Indiferent de rezultat, un lucru este clar: era „vestului sălbatic” al tehnologiei se apropie de sfârșit, iar marile companii trebuie să învețe să joace după reguli noi – mai stricte, mai echitabile și mai orientate spre protejarea consumatorului. Europa a tras linia în nisip. Urmează să vedem dacă și restul lumii o va urma.
Românul care a dat în judecată WhatsApp că nu i-a șters contul. Cine a câștigat, câți bani au fost în joc
Tribunalul Sibiu a obligat Meta Platforms să șteargă contul WhatsApp și datele aferente ale unui sibian, după ce compania nu i-a respectat cererea de ștergere. Concret, un bărbat din Sibiu a dat în judecată Meta Platforms, compania-mamă a Facebook și WhatsApp, după ce a solicitat ștergerea contului său de WhatsApp și a constatat că datele sale încă erau accesibile contactelor sale, deși el își ștersese contul și aplicația. Tribunalul Sibiu i-a dat câștig de cauză bărbatului Tribunalul Sibiu i-a dat parțial dreptate, obligând compania să șteargă contul și backup-ul asociat din Google Drive, scrie publicația sibiană Turnul Sfatului. C.T., în vârstă de 55 de ani, a decis în 2021 să-și închidă contul WhatsApp ca reacție la schimbarea politicii de confidențialitate, care a preluat clauze de la Facebook, cu care nu a fost de acord. „Am cerut să mi se șteargă contul, dar am descoperit că persoanele din lista mea de contacte încă puteau vedea conversațiile noastre”, a explicat el, potrivit sursei citate. În proces, a susținut și un martor care a demonstrat că poate accesa încă mesajele. Totuși, Meta nu sărăcește În sentința dată publicității, Tribunalul a admis parțial acțiunea, obligând Meta să șteargă contul WhatsApp aferent numărului de telefon al reclamantului și backup-ul din Google Drive, însă a respins restul cererilor. Compania trebuie să plătească și 20 de lei cheltuieli de judecată. C.T. a declarat că nu este mulțumit de decizie și va face apel, menționând că a avut și alte cereri neacceptate. El a subliniat că principalul motiv pentru care a intentat procesul este că datele personale continuă să fie folosite în scopuri comerciale: „Profitul companiilor mari vine din marketing, din afaceri cu datele noastre. Dacă alții sunt de acord cu asta, eu nu sunt”. Politicile de utilizare și politicile de confidențialitate, chestiuni esențiale Bărbatul a mai spus că, deși consumă mult timp, preferă să citească cu atenție termenii de utilizare și politicile de confidențialitate înainte de a accepta condițiile, recomandând acest lucru și altora, deși recunoaște că majoritatea acestor documente sunt doar în limba engleză, ceea ce poate fi o barieră pentru mulți utilizatori români. Acest caz scoate în evidență provocările legate de protecția datelor personale și dreptul utilizatorilor de a-și controla informațiile într-o eră în care companiile mari domină piața digitală.
OpenAI contestă o ordonanță judecătorească care îi impune să păstreze toate jurnalele ChatGPT, inclusiv conversațiile șterse
OpenAI a atacat în instanță o ordonanță judecătorească ce îi cere să păstreze toate jurnalele utilizatorilor ChatGPT, inclusiv conversațiile șterse și cele sensibile generate prin API-ul său comercial, în urma unui proces declanșat de organizații media care susțin încălcări de drepturi de autor. Compania a susținut într-un document depus la tribunal că ordinul a fost emis pripit, bazat pe speculații nefondate și fără o cauză justificată, și că impune încălcarea deciziilor utilizatorilor privind confidențialitatea datelor lor, scrie publicația ArsTechnica. Cum și-a susținut OpenAI cazul în instanță „Fără un motiv întemeiat, această ordonanță împiedică OpenAI să respecte deciziile utilizatorilor privind modul și momentul în care conversațiile lor ChatGPT sunt păstrate sau șterse”, a afirmat OpenAI. Ordinul afectează utilizatorii versiunilor gratuite, Plus și Pro, precum și clienții business care folosesc API-ul OpenAI. Ordonanța judecătorească, emisă pe 13 mai, a fost dispusă după ce organizațiile media au exprimat îngrijorarea că utilizatorii ChatGPT ar putea șterge conversațiile pentru a ascunde accesul la articole cu plată. Judecătoarea Ona Wang a acceptat argumentul că, fără o astfel de măsură, OpenAI ar continua să șteargă ceea ce este considerat potențială probă. OpenAI susține însă că nu există dovezi că ar fi șters date în mod intenționat și că acuzațiile „nu au nicio bază factuală”. Compania mai arată că ordinul îi impune un cost tehnic și operațional substanțial, cu luni de muncă de inginerie pentru a implementa cerințele. „Această măsură fără precedent pune în pericol confidențialitatea a sute de milioane de utilizatori din întreaga lume”, a adăugat OpenAI, subliniind că utilizatorii folosesc ChatGPT pentru o gamă largă de activități, de la cele banale la cele foarte personale, cum ar fi gestionarea bugetului sau redactarea jurămintelor de nuntă. Compania a insistat că înainte de ordin păstra doar conversațiile utilizatorilor care nu au optat să le șteargă și că ordonanța obligă acum păstrarea tuturor conversațiilor, inclusiv a celor marcate de utilizatori ca temporare sau șterse. OpenAI a criticat includerea conversațiilor API în ordin De asemenea, OpenAI a criticat includerea conversațiilor API în ordin, precizând că acestea sunt supuse unor politici standard de retenție și că este nerezonabil să fie forțată păstrarea lor în întregime. Reacțiile utilizatorilor au fost rapide și negative, mulți exprimându-și îngrijorarea în social media privind o posibilă încălcare a confidențialității și recomandând folosirea altor servicii AI pentru evitarea riscurilor. OpenAI a cerut tribunalului să anuleze ordonanța și să permită o audiere orală, susținând că riscurile pentru confidențialitate și încălcarea contractelor cu utilizatorii sunt mult mai mari decât nevoia speculativă a reclamanților de a păstra aceste date.
Avocații fraților Tate cer respectarea dreptului la un proces corect /Există multă dezinformare pe platformele media
Avocații fraților Andrew și Tristan Tate au cerut, joi, evitarea speculațiilor în presă și pe rețelele de socializare online în legătură cu acuzațiile care le sunt aduse acestora, insistând pentru respectarea prezumției de nevinovăție și pentru organizarea unui proces corect. Compania de avocatură Holborn Adams îi reprezintă în justiția britanică pe Andrew și Tristan Tate. ”Trebuie să notăm că există multă dezinformare pe platformele media (atât în presa tradițională, cât și pe rețelele online) privind acuzațiile aduse clienților noștri. Indiferent de opinii, orice persoană judecată în Anglia și Țara Galilor se așteaptă la un proces corect. Vehicularea de informații care induc în eroare și sunt imprecise pune sub semnul întrebării posibilitatea beneficierii de către clienții noștri de dreptul fundamental la un proces corect. Un proces în presă nu este unul corect”, subliniază firma de avocatură. ”O parte dintre acuzațiile formulate în România au fost abandonate de procurorii români. După finalizarea completă a procedurilor din România, frații Tate se vor întoarce pentru a răspunde acuzațiilor din Marea Britanie. Referitor la dreptul la un proces echitabil, trebuie remarcat că procurorii britanici refuză să ofere chiar și cele mai elementare informații astfel încât clienții noștri să poată înțelege acuzațiile ce le sunt aduse. Este vorba despre acuzații istorice, iar clienții noștri nici măcar nu au fost informați cine sunt presupusele victime – o abordare atipică, care sugerează un tratament diferențiat pe baza profilului public al acestora”, argumentează avocații. ”«Știrile» recente privind inculparea clienților noștri nu sunt, de fapt, noutăți. Situația reală este că Procuratura Regală a decis în 2024 că dosarul întrunește condițiile formale pentru a fi inculpați. Procurorii britanici și Poliția au refuzat orice dialog semnificativ cu noi, deși am fi putut avea la dispoziție informații capabile să contrazică acuzațiile”, insistă firma de avocatură. Procurorii britanici au confirmat inculparea fraților Andrew și Tristan Tate Procurorii britanici au confirmat, miercuri, acuzațiile formulate pe numele fraților Andrew și Tristan Tate, printre care se numără viol, vătămare corporală și trafic de persoane. În total, Andrew și Tristan Tate sunt vizați de 21 de acuzații ale procurorilor britanici. Pe numele lui Andrew Tate, în vârstă de 38 de ani, au fost formulate zece acuzații, printre care se numără viol, vătămare corporală, trafic de persoane și deținerea unei rețele de prostituție pentru a obține câștiguri materiale. Acuzațiile se bazează pe probele colectate după reclamații depuse de trei femei. La rândul său, Tristan Tate, în vârstă de 36 de ani, este vizat de 11 acuzații formulate de o singură femeie, printre care figurează viol, vătămare corporală și trafic de persoane. ”Putem confirma că am autorizat formularea de acuzații împotriva lui Andrew și Tristan Tate pentru mai multe delicte, inclusiv pentru viol, trafic de persoane, controlul asupra unei rețele de prostituție și vătămarea corporală a trei femei. Deciziile de inculpare intervin după primirea dovezilor de la Poliția din Bedfordshire”, a declarat un purtător de cuvânt al Procuraturii Regale din Marea Britanie. Foto: Profimedia Citește și: Economia SUA înregistrează prima SCĂDERE din ultimii ani, pe fondul politicilor comerciale și fiscale ale Administrației Trump Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Meta își freacă palmele de fericire. Suma colosală pe care urmează să o primească după câștigarea unui proces fără precedent
Un juriu federal din SUA a decis, pe 7 mai 2025, că firma israeliană NSO Group trebuie să achite despăgubiri în valoare totală de 168 de milioane de dolari companiei WhatsApp, deținută de Meta. Verdictul vine în urma acuzațiilor potrivit cărora NSO a exploatat o vulnerabilitate gravă din aplicația de mesagerie pentru a distribui spyware-ul Pegasus către peste 1.400 de utilizatori din întreaga lume. Procesul a fost intentat de WhatsApp încă din 2019, după ce s-a descoperit că Pegasus fusese folosit pentru a viza jurnaliști, activiști pentru drepturile omului și dizidenți politici. Potrivit documentelor prezentate în instanță, atacul a folosit o breșă zero-day (CVE-2019-3568, scor CVSS: 9.8) în sistemul de apeluri vocale al WhatsApp. Vulnerabilitatea a permis instalarea software-ului Pegasus printr-un simplu apel telefonic, chiar dacă utilizatorul nu răspundea. Instanța a stabilit că în luna mai 2019, Pegasus a fost livrat prin serverele WhatsApp din California în cel puțin 43 de ocazii. Cei mai mulți utilizatori vizați s-au aflat în Mexic (456), India (100), Bahrain (82), Maroc (69) și Pakistan (58), dar în total au fost afectate persoane din 51 de țări, informează The Hacker News. Se cere responsabilitate, care sunt consecințele legale Judecătoarea Phyllis J. Hamilton a respins argumentele NSO potrivit cărora compania nu controlează modul în care clienții utilizează software-ul. Ea a adăugat că nu se poate pretinde o intenție nobilă, cum ar fi combaterea terorismului și, simultan, să se evite responsabilitatea pentru abuzuri. Juriul a acordat WhatsApp despăgubiri punitive în valoare de 167.254.000 de dolari, alături de 444.719 de dolari ca despăgubiri compensatorii pentru eforturile tehnice depuse de companie în contracararea atacurilor. Will Cathcart, directorul WhatsApp, a declarat că verdictul reprezintă „un avertisment esențial pentru întreaga industrie de spyware” și a precizat că următorul pas este obținerea unei hotărâri judecătorești care să interzică definitiv NSO să mai acceseze serviciile WhatsApp. Un caz care ar putea crea un precedent pentru apărarea drepturilor digitale Meta a anunțat că va dona o parte din compensații organizațiilor care luptă pentru protejarea drepturilor digitale ale cetățenilor. În ciuda sancțiunilor impuse de guvernul SUA încă din 2021, NSO a transmis că intenționează să conteste decizia, susținând că tehnologia sa este vitală în prevenirea criminalității și terorismului. Acest caz marchează un moment de referință în apărarea vieții private și stabilește un precedent juridic important împotriva utilizării ilegale a tehnologiilor de supraveghere.