Etichetă: proces

Am fost tratat ca un animal. Am petrecut șase luni într-o celulă putredă, cu șobolani / A început procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic

A început procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic expus în Muzeul Drents din Assen. Starea generală a suspecților este destul de scăzută. Ei s-au plâns în fața instanței de condițiile inumane din detenție. Chesley W, 37 de ani, a spus, citat de dvhn.nl: „Am fost tratat ca un animal. Am petrecut 6 luni într-o celulă putredă, cu șobolani. Fotografia și numele meu au fost publicate. Asta mă va bântui pentru totdeauna. Ceea ce este pe internet nu dispare niciodată”. Jaful Tezaurului Dacic nu e prima lui abatere De altfel, potrivit publicației citate, Chesley W. a mai avut probleme cu legea. Anterior, el a fost închis 5 ani și cinci luni pentru jaf, deținere de arme, conducere sub influența alcoolului, furt din magazine. În serviciul de probațiune, a fost mai degrabă rezervat. Se pare că a fost diagnosticat cu o tulburare de personalitate în trecut. „În cele din urmă, s-ar putea să vreau să spun ceva” Un alt suspect, Bernhard Z., are un trecut asemănător cu al lui Chesley W. A fost și el închis, în trecut, cinci ani și cinci luni, pentru o spargere violentă de locuință, dar asta nu e tot. În cazierul său judiciar, Z. a strâns încă multe alte fapte: vandlaism, agresiune, posesie de droguri, conducere sub influența alcoolului. De altfel, Z. e un obișnuit al serviciului de probațiune. Z. are probleme cu drogurile și nu are o viață stabilă. Singurul lucru pe care l-a spus în fața instanței a fost: „Îmi păstrez calmul, dar sunt foarte furios, dar am mai spus deja asta”, făcând apel la dreptul său de a tăcea. Peste ceva vreme, Z. a adăugat, totuși: „În cele din urmă, s-ar putea să vreau, totuși, să spun ceva. Deocamdată, o să mă opresc aici”. Jan B. e, probabil, cel mai dificil suspect Jan B. a fost primul interogat. La serviciul de probațiune, a refuzat să coopereze cu orice. Are doar 21 de ani, motiv pentru care în instanță se pusese problema dacă nu cumva el ar trebui să fie judecat ca un minor. B. a lucrat ca pictor în Heerhugowaard și a locuit acolo cu părinții săi. De altfel, cei de la serviciul de probațiune sunt îngrijorați în privința lui. „Nu putem să ne dăm seama exact de ce a acceptat să coopereze la jaf. A fost vorba de bani sau a fost influențat? Nu putem răspunde la această întrebare”, au spus aceștia despre B, care are un cazier judiciar curat. În instanță, B. a invocat, de asemenea, dreptul la tăcere. „O perioadă oribilă” Directorul Muzeului Drents, Robert Van Langh, a spus către suspecți: „Piesele au fost furate cu forța brută. Acest caz a fost fără precedent, atât pe plan intern, cât și internațional. Nu este vorba despre valoarea monetară, ci despre interese culturale. Șocul a cuprins Assen, Olanda și întreaga lume. Vă dați seama de asta?”. Publicația citată scrie despre cum directorul Van Langh a evocat „o perioadă oribilă” care s-a încheiat abia recent, odată cu returnarea obiectelor. „Banii nu pot compensa furtul de identitate culturală” „Pentru colegi, furtul a fost considerat un atac personal. Suntem foarte recunoscători colegilor noștri investigatori naționali și internaționali.” Abia după restaurare putem considera că totul poate fi cu adevărat închis, conchide Van Langh. Suspecții nu au dori să comenteze interpelarea lui Van Langh, care, ulterior, a vorbit și despre prejudiciul cultural, spiritual inestimabil adus României, care nu a pierdut niște „obiecte din aur”, a pierdut o parte sacră a identității sale: „Prejudiciile cauzate de furt nu pot fi exprimate doar prin valoarea de piață. Acestea definesc identitatea, iar banii nu pot compensa acest lucru. A existat o amenințare ca o memorie să fie ștearsă pentru o societate. Acesta a fost un atac la adresa demnității poporului român”, a spus acesta. „Furtul ne-a lovit în adâncul sufletului” „Trauma a fost profundă. Dispariția nu a fost văzută ca o pierdere, ci ca o rană în memoria noastră colectivă”, a spus Van Langh, care a insistat pe ideea de șoc produs în România de acest furt. „De asemenea, pentru că nu era clar dacă obiectele vor fi distruse. În spatele fiecărei piese ale noastre se află decenii de efort uman și studiu. Furtul ne-a lovit în adâncul sufletului. Unda de șoc a depășit cu mult zidurile muzeului. (…) Expozițiile internaționale există pentru a conecta oamenii și pentru a oferi istorie și artă unui public mai larg. Relațiile dintre instituțiile culturale sunt strânse. Consecințele furtului au fost șocante. Furia și neîncrederea au apărut brusc.” Furtul a fost folosit pentru a provoca tensiuni în România. Acesta nu este doar un caz penal. Acesta a perturbat o întreagă societate”, a continuat acesta. Avocații vor vorbi joi în instanță.

Credidam îi contestă Oanei Pellea moștenirea tatălui său, Amza Pellea: doi ani de procese și cerințe absurde

„Organismul CREDIDAM imi cere an de an sa i reactualizez datele de repertoriu ale tatălui meu .. pentru calcularea și achitarea drepturilor de autor! Adică să fac o listă cu ce a mai făcut nou tata…Tata a plecat de pe lumea asta de 43 de ani! De 43 de ani lista repertoriului lui a rămas aceeași!”, spune Oana Pellea pe Facebook. Acesta afirmă că a depus personal lista la Credidam când l-a înscris pe Amza Pellea ca membru, acum mulți ani și refuză să îndeplinească o cerere birocratică „aberantă și absurdă”. Acum, Credidam îi contestă chiar și dreptul de moștenitor. „Mi se spune că nu pot plăti drepturile pentru că nu știu ce au de plătit, nefiind reactualizată baza de date, Credidamul încasând drepturile de la televiziuni (probe depuse la dosar)..Și atunci unde sunt banii încasați de Credidam pentru drepturile de difuzare și autor ale tatălui meu..? Credidam-ul are în baza de date întreaga listă de repertoriu a tatălui meu, depusă de mine, semnată de mine. Nu mai recunoaște nimic… au mers până acolo încât au pus la îndoială certificatul de moștenitor…au spus că nu e înscris ca membru cu toate că are și cont și parolă la site-ul lor). Au susținut că în certificatul de moștenitor, in care se menționează că sunt unica moștenitoare a tuturor drepturilor de autor și a drepturilor de difuzare, dar nu e specificat nominal Credidam! Tata a murit in 1983 .. Credidam s-a înființat in 1996!!!”, povestește fiica lui Amza Pellea. Oana Pellea spune că de 2 ani este în proces cu Credidam pentru drepturile tatălui său. „Romania 2026. La orice termen se schimbă judecătorul și procesul e luat de la capăt. La fiecare termen reprezentanții Credidam vin cu câte o chichiță aberantă…Justiție în România? Dosarul este plin de probe de netăgăduit și totuși… Oana Gheorghiu, Ilie Bolojan, Andras Istvan, cui trebuie să mă mai adresez ca să îi fac dreptate tatălui meu?”, întreabă Oana Pellea.

Procurorii cer o pedeapsă de peste 7 ani de închisoare pentru fiul prințesei moștenitoare a Norvegiei

Miercuri, la Tribunalul districtual din Oslo a avut loc penultima înfățișare din cele șase săptămâni de proces al fiului prințesei moștenitoare a Norvegiei, Marius Borg Høiby. Procuratura a precizat că prințul ar trebui să primească 7 ani și 7 luni de închisoare, dacă acesta este găsit vinovat pentru cele 39 de infracțiuni, din totalul de cele 40 de care a fost acuzat, potrivit The Guardian.  Printre acestea se numără viol, violență domestică, dar și multiple încălcări asupra ordinelor de protecție, vătămare corporală, dar și acuzații legate de consumul de droguri, precum și infracțiuni rutiere. Una dintre acuzații, legată de încălcarea unui ordin de restricție, a fost respinsă. Procurorul general, Sturla Henriksbø, a precizat, despre că infracțiunile „trebuie să atragă după sine o reacție strictă și concretă”. „Acestea sunt fapte foarte grave. Se numără printre cele mai grave infracțiuni din codul nostru penal care se referă la încălcarea integrității. Și ar trebui să atragă după sine o reacție strictă și concretă în fiecare caz”, a declarat procurorul. Procurorii au mai cerut ca fiului prințesei să-i fie interzis, ca timp de doi ani, să ia legătura cu fostele sale presupuse victime. Procurorii norvegieni au mai cerut confiscarea mai multor dispozitive, printre care trei iPhone-uri, dar și un MacBook. De asemenea, acestuia îi va fi retras permisul de conducere, și totodată își va pierde dreptul de a conduce pe o perioadă de doi ani. De asemenea, Henriksbø a precizat că acuzația privind filmarea presupusului viol, „implică o încălcare și mai gravă a drepturilor femeilor”. Høiby, în vârstă de 29 de ani, și-a recunoscut vinovăția pentru mai multe infracțiuni relativ minore, dar a negat acuzațiile de viol. Cu toate acestea, pe parcursul procesului, mai multe presupuse victime au depus mărturie, printre care și fosta parteneră a lui Høiby, Nora Haukland. Cazul a atras o atenție considerabilă din partea presei, atât cea din țară, cât și cea din străinătate. După ultima zi a procesului, joi, ar putea dura câteva luni până când judecătorii vor lua o decizie.

Inteligența Artificială, acuzată că a determinat un bărbat să se sinucidă. Compania Google, dată în judecată

Familia unui bărbat care s-ar fi sinucis ca urmare a unui sfat oferit de asistentul de Inteligență Artificială Gemini, a dat în judecată Google, potrivit Le Figaro. Conform procesului intentat la o instanță federală din California, Gemini i-a sugerat lui Jonathan Gavalas, în vârstă de 36 de ani, să „treacă” din lumea fizică în lumea digitală pentru a se alătura „soției” sale digitale, personajul întruchipat de chatbot. Procesul a început miercuri. Incidentul s-a produs în luna octombrie. Un manager de vânzări al unui IMM cu sediul în Florida s-a baricadat în casa sa, la sfatul lui Gemini, și apoi și-a tăiat venele, Această tragedie s-a produs după câteva săptămâni de interacțiuni cu asistentul virtual. Gemini s-a adresat utilizatorului ca între membrii unui cuplu, numindu-l „iubirea mea” sau „regele meu”, conform unor fragmente din conversații citate de familie. De asemenea, asistentul virtual i-a dat bărbatului mai multe ordine bizare. L-a convins să cumpere ilegal arme pentru a ataca un camion care nu exista și i-a spus că este monitorizat de Guvern. În plus, i-a cerut să ia cu asalt un laborator pentru a fura planurile unui robot Familia solicită despăgubiri de la Google, precum și implementarea unor măsuri de securitate. În replică, firma susține că bărbatului i-a fost oferită în mod repetat opțiunea de a contacta un număr de urgență și i s-a repetat că interacționează cu un asistent virtual. „Tratăm această problemă foarte în serios și vom continua să ne îmbunătățim garanțiile și să investim în această activitate esențială”, a adăugat compania. Acuzații asemănătoare au venit și din partea familiilor unor adolescenți care s-au sinucis.

Mark Zuckerberg a depus mărturie în procesul privind impactul Instagram asupra copiilor

Un proces fără precedent Audierea lui Mark Zuckerberg face parte dintr-un proces fără precedent, aflat pe rolul Tribunalului Superior din Los Angeles care analizează dacă marile companii de social media au contribuit deliberat la vătămarea copiilor prin produsele lor. Procesul, care a debutat la începutul lunii februarie, a fost intentat în numele unei tinere, identificată prin inițialele KGM, care susține că utilizarea timpurie a rețelelor sociale a dus la dependență, depresie și gânduri suicidare, relatează Associated Press.  În prezent, Meta, compania-mamă a Instagram, și YouTube, deținută de Google, sunt singurii pârâți rămași în proces, după ce TikTok și Snap au ajuns la înțelegeri pentru sume care nu au fost publicate.  În cadrul mărturiei, Zuckerberg a respins ideea că Instagram ar fi conceput pentru a crea dependență, afirmând că nu consideră că acest concept se aplică platformei.  Declarațiile lui Zuckerberg în fața instanței Audierea lui Zuckerberg a fost condusă de avocatul reclamantei, Mark Lanier, care a deschis seria de întrebări prezentând trei opțiuni pe care companiile le au în raport cu persoanele vulnerabile: să le ajute, să le ignore sau „să profite de ele”, la care CEO-ul a răspuns: „Cred că o companie rezonabilă ar trebui să încerce să-i ajute pe cei care folosesc serviciile sale”.  Avocatul l-a mai întrebat pe Zuckerberg dacă oamenii tind să folosească mai mult un produs atunci când acesta este adictiv, acesta răspunzând: „Nu sunt sigur ce să spun la asta. Nu cred că se aplică aici”.  Lanier a prezentat și documente interne care arătau că angajații Instagram aveau obiective legate de creșterea timpului petrecut de utilizatori pe platformă, însă Zuckerberg a susținut că astfel de obiective au existat în trecut, dar a precizat că Meta a decis ulterior să renunțe la ele, orientându-se spre utilitatea produselor.  Zuckerberg rămâne fidel ideii de utilitate pentru utilizatori Lanier l-a interogat și în legătură cu filtrele de pe Instagram, sugerând că acestea pot contribui la probleme de imagine corporală în rândul tinerilor. Zuckerberg a declarat că nu există suficiente dovezi clare privind efectele nocive ale acestor filtre.  De-a lungul audierii, Zuckerberg a contestat în mod repetat „caracterizarea” făcută de Lanier, rămânând fidel ideii că Meta încearcă să construiască platforme utile utilizatorilor.  Avocații Meta susțin că, deși nu contestă dificultățile de sănătate mintală ale reclamantei, nu există dovezi că Instagram ar fi fost un factor determinant în apariția acestora. 

Florin Talpan mută decisiv în procesul prin care CSA Steaua îi cere lui Gigi Becali daune de 37.000.000 de euro: Am făcut toate demersurile

Într-o declarație acordată în exclusivitate pentru PROSPORT, Florin Talpan a vorbit despre toate „piedicile” pe care șefii clubului Steaua i le-ar pune în încercarea de a recupera prejudiciul de 37.000.000 din procesul intentat lui FCSB. CSA Steaua a avut câștig de cauză atât în procesul privind palmaresul legendarei echipe a Armatei, cât și în cel prin care FCSB a solicitat anularea tuturor mărcilor deținute de CSA. Talpan: „Sunt stopat să fac anumite lucruri” Acum, s-a ajuns în faza în care va fi reluat procesul privind despăgubirile de 37 de milioane de euro pe care CSA Steaua le cere societății controlate de Gigi Becali. Primul termen de judecată a fost fixat pentru 8 aprilie, la Tribunalul București, scrie PROSPORT. Chiar dacă a întreprins toate demersurile necesare pentru a câștiga acest proces legat de recuperarea prejudiciului, Florin Talpan spune că se lovește de un obstacol neașteptat: nu poate merge în instanță fiind blocat chiar de conducerea CSA Steaua! Mai mult, juristul Clubului Sportiv al Armatei a criticat decizia MApN de a trimite Corpul de control la „Steaua”. În opinia sa, scopul urmărit este acela de a mușamaliza neregulile de la club. „Mă lupt pentru lucrul acesta (n.r. – să câștige procesul pentru prejudiciu). De fapt, am făcut toate demersurile, dar sunt stopat să fac anumite lucruri, pentru că sunt împiedicat să mă duc în instanță. Înțelegeți?! Se face prezența! Vine Corpul de control să facă prezența. Auziți cu ce se ocupă Corpul de control la Ministerul Apărării Naționale! Factorii politici se bagă peste Clubul Sportiv al Armatei Steaua. Echipa de audit stă efectiv de nouă luni la CSA. Practic, își bate joc și frânează activitatea… îmi verifică mie dosarele câștigate niște persoane care n-au fost niciodată prin instanțe, habar n-au ce e cu ei! Corpul de control a mușamalizat toate neregulile pe care le-am spus eu. La Corpul de control este un personaj care trebuia să fie demult demis”, a declarat Florin Talpan. Ce încearcă să facă FCSB În acest război juridic dus cu CSA Steaua, avocații FCSB nu stau cu mâinile în sân. Potrivit sursei citate, până la prima înfățișare în procesul pentru prejudiciu, FCSB se va adresa Curții Constituționale a României (CCR), la 17 februarie, cu o solicitare de modificare a Legii mărcilor. Dacă primește un verdict favorabil, atunci FCSB iese în câștig fiindcă decizia din 2014, prin care echipei lui Gigi Becali i-a fost retrasă marca „Steaua”, ar putea fi anulată în instanță. RECOMANDAREA AUTORULUI: MApN a avut pe masă oferta pentru Steaua București: 200.000.000 de dolari. Ce plan au gloriile clubului Florin Talpan vrea ca UEFA și FIFA să excludă cluburile românești din cupele europene, dar și echipa națională. Care e motivul demersului uluitor Florin Talpan, reacție după victoria la ÎCCJ în procesul pentru marca „STEAUA”: „Gigi Becali va trebui să plătească prejudiciul de 37.000.000 de euro” Gigi Becali, mesaj direct către ministrul Apărării Naționale. Are legătură cu marca „STEAUA”/„S-ar termina bâlciul!” Planul prin care STEAUA va avea drept de promovare în Liga 1 și un finanțator miliardar! Victor Pițurcă: „Îl cunosc foarte bine”

Cel mai mare scandal regal din epoca contemporană: Începe procesul lui Marius Borg, acuzat de viol și de vătămare corporală

Borg Hoiby, în vârstă de 29 de ani, născut dintr-o relație anterioară căsătoriei mamei sale cu prințul moștenitor Haakon Magnus, riscă o pedeapsă de zece ani de închisoare – și chiar de 16 ani dacă va fi găsit vinovat de cele mai grave infracțiuni – într-un proces care se preconizează a avea un mare impact mediatic. Procesul se va încheia pe 19 martie, scrie La Vanguardia. Unele dintre acuzațiile aduse lui Borg Hoiby datează din 2018, iar printre cele mai grave se numără patru violuri, precum și abuzuri fizice și psihologice împotriva unor foste partenere. Bărbatul, care se află în prezent în libertate, a fost arestat de poliție pe 4 august 2024, fiind suspectat că și-a agresat partenera în noaptea precedentă, iar câteva zile mai târziu a recunoscut că a acționat „sub influența alcoolului și a cocainei, în urma unei dispute”. După aceea, a fost arestat de încă două ori. Ancheta poliției a descoperit apoi alte presupuse infracțiuni, printre care violarea a patru femei în timp ce dormeau sau erau în stare de ebrietate, unele dintre ele fiind și filmate. Cu privire la aceste acuzații, procurorul Sturla Henriksbo a declarat în august: „Este vorba de fapte foarte grave, care pot lăsa urme și distruge vieți”. Săptămâna trecută, poliția a anunțat șase noi acuzații, printre care o încălcare a legii norvegiene privind stupefiantele. În 2020, Borg Hoiby a transportat 3,5 kg de marijuana, aparent fără compensație financiară, fapt pe care el l-a recunoscut. Familia regală l-a renegat Miercuri, prințul Haakon Magnus a emis un comunicat public preventiv în care și-a exprimat solidaritatea și cea a prințesei moștenitoare cu „persoanele afectate, familiile lor și toți cei care le poartă de grijă”, subliniind cât de „reconfortant” este să trăiești într-un stat de drept care va garanta un proces „cât mai ordonat, corect și echitabil posibil”. El a precizat, de asemenea, circumstanțele fiului său vitreg: „Marius Borg Hoiby nu este membru al casei regale a Norvegiei și, prin urmare, este independent. Ne pasă de el și este un membru important al familiei noastre. Este cetățean norvegian și, ca atare, are aceleași responsabilități ca toți ceilalți, precum și aceleași drepturi”. Într-adevăr, Marius Borg nu deține niciun titlu sau funcție oficială și, neavând un loc de muncă stabil, trăiește dintr-o alocație acordată de cuplul regal. Marius avea patru ani când, pe 25 august 2001, mama sa, Mette-Marit Tjessem Hoiby, s-a căsătorit cu prințul Haakon – copilul a fost paj la ceremonia de nuntă din Catedrala Luterană a Mântuitorului din Oslo – și a locuit cu amândoi în palat în timpul copilăriei și adolescenței. Acolo a crescut alături de frații să vitregi, născuți din căsătoria regală: prințesa Ingrid Alexandra – a doua în linia de succesiune la tron – și prințul Sverre Magnus. Prințesa, în vârstă de 22 de ani, studiază științe sociale la Universitatea din Sydney, în timp ce fratele ei, în vârstă de 20 de ani, s-a mutat în octombrie la Milano, unde aspiră să se lanseze în fotografie și cinema. Între rolul de mamă și cel de viitoare regină Scandalul Marius Borg a pătat imaginea familiei regale, care, totuși, rămâne populară, în special regele Harald V și regina Sonia, ambii în vârstă de 88 de ani. Potrivit unui sondaj difuzat miercuri de radioteleviziunea publică NRK, 70% dintre norvegieni susțin acum monarhia, în timp ce în 2017 procentul era de 81%. În orice caz, familia regală se află într-o situație jenantă, mai ales prințesa Mette-Marit, care, la 52 de ani, se luptă cu o boală care s-a agravat – în 2018 a fost diagnosticată cu fibroză pulmonară, iar în decembrie s-a anunțat că medicii evaluează posibilitatea unui transplant de plămâni – în timp ce se află în dilemă între rolul de mamă și cel de viitoare regină. Prințul Haakon însuși a anunțat că nici el, nici Mette-Marit nu intenționează să participe la proces, iar Casa Regală Norvegiană nu va face comentarii pe durata acestuia și că toate activitățile oficiale ale monarhiei vor continua.

Definitiv. Lichidatorul Băncii Dacia Felix a pierdut procesul pentru pachetul majoritar al First Bank, cumpărată de Intesa Sanpaolo

Curtea de Apel București a fost chemată, joi, să judece apelul formulat de lichidatorul judiciar al Astra Română Capital, fost acționar majoritar al Băncii Dacia Felix, companie în insolvență, care voia să obțină astfel pachetul majoritar de acțiuni al First Bank, succesoarea în drepturi și obligații, la a patra mână, a băncii înființate în 1991 de Sever Mureșan, publică Mediafax. Traseul litigiului Avocații companiei în insolvență Astra Română Capital SAH, cu sediul în Luxemburg au contestat o hotărâre de acum aproape 30 de ani a Consiliului de Administrație al celui de-al doilea creditor privat din România de după 1989, Banca Dacia Felix, care, dacă este admisă în instanță, ar schimba structura acționariatului băncii. Litigiul a fost înregistrat în august 2024 la Tribunalul București, după ce acțiunea anterioară a fost respinsă, în lipsa unui document, fără a fi judecată pe fond. Astfel, avocații au depus cea de-a doua acțiune de constatare a nulității absolute a unei hotărâri din 1995 a Consiliului de Administrație a creditorului, prin care se decisese anularea acțiunilor deținute de acesta și de Sita Investment, o altă firmă din portofoliul fostului bancher. Ei cereau ca Astra Română Capital SAH Luxemburg (care a preluat și acțiunile Sita Investment AG Elveția) să fie repusă în calitatea de proprietar de drept al Băncii Dacia Felix, în prezent First Bank Romania SA. Între timp, acționarii First Bank s-au schimbat oficial, după ce americanii de la JC Flowers & Co. și cei mai mari bancheri din Italia, Intesa Sanpaolo S.p.a, au finalizat în iunie 2024 tranzacția de vânzare-cumpărare. Banca Dacia Felix, al doilea creditor privat din România după 1989, înființată la Cluj-Napoca, în martie 1991, a fost preluată de Eurom Bank, în 1997, apoi de Bank Leumi, Piraeus Bank și, din 2018, de First Bank. Aceasta din urmă a fost cumpărată de cei mai mari bancheri din Italia, Intesa Sanpaolo S.p.a., de la americanii de la JC Flowers & Co., după ce au ajuns la un acord de vânzare, în octombrie 2023. Finalizarea tranzacției de vânzare a First Bank a fost anunțată în 3 iunie 2024, ziua în care este datată și rezoluția de respingere a primei acțiuni a avocaților Astra Română Capital, sintetizează Mediafax. Motivarea instanțelor Apelul a fost formulat de avocați după ce instanța Tribunalului București a hotărât, în martie 2025, că lichidatorul judiciar al Astra Română Capital nu are calitate procesuală și a anulat cererea de chemare în judecată a First Bank S.A., deținută din iunie anul trecut de Intesa Sanpaolo S.p.a şi Consiliul de Administraţie al First Bank S.A, după cum relata atunci în exclusivitate Gândul. Decizia este definitivă și nici nu vizează chestiunea de fond, ci vine după ce instanța a constatat că reclamantul, deși a întocmit tot dosarul cu documentele cerute în urma deciziei primei instanțe, nu a plătit taxa de timbru, potrivit informațiilor Mediafax. Cererea avocaților Astra Română Capital de reexaminare a taxei de timbru a fost respinsă definitiv acum două săptămâni, pe 13 ianuarie. Litigiul a fost în contradictoriu cu Banca Comercială Intesa Sanpaolo România și Consiliul De Administraţie al Băncii Comerciale Intesa Sanpaolo România SA. Potrivit informațiilor exclusive Mediafax, magistrații CAB deciseseră că instanța inferioară a calculat greșit taxa de timbru și a stabilit că trebuie calculată raportat șa valoarea părților sociale, de care înseamnă aproximativ 35 de milioane de dolari.

TikTok soluționează cazul privind dependența de rețelele sociale înainte de proces

Platforma de socializare video a fost una dintre cele trei companii – alături de Instagram , compania deținută de Meta, și YouTube, compania deținută de Google – care s-au confruntat cu acuzații conform cărora platformele lor creează dependență și îi dăunează în mod deliberat copiilor, potrivit France 24. O a patra companie menționată în proces, compania-mamă a Snapchat, Snap Inc., a încheiat un acord în acest caz săptămâna trecută pentru o sumă nedivulgată. Detaliile înțelegerii cu TikTok nu au fost dezvăluite. În centrul cazului se află o tânără de 19 ani, identificată doar prin inițialele „KGM”, al cărei caz ar putea determina cum se vor desfășura mii de alte procese similare împotriva companiilor de socializare. Ea și alți doi reclamanți au fost selectați pentru procese comparative – practic, cazuri test pentru ambele părți, pentru a vedea cum se desfășoară argumentele lor în fața unui juriu și ce daune, dacă este cazul, pot fi acordate, a declarat Clay Calvert, cercetător senior nerezident în studii de politici tehnologice la American Enterprise Institute. Joseph VanZandt, avocatul principal al reclamantului, a declarat marți într-un comunicat că TikTok rămâne pârât în ​​celelalte cazuri de vătămare corporală și că procesul împotriva Meta și YouTube va continua conform programului. Selecția juriului începe săptămâna aceasta la Curtea Superioară a Comitatului Los Angeles. Este prima dată când companiile își vor pleda cauza în fața unui juriu, iar rezultatul ar putea avea efecte profunde asupra afacerilor lor și asupra modului în care vor gestiona copiii care utilizează platformele lor. Se așteaptă ca procesul de selecție să dureze cel puțin câteva zile, 75 de potențiali jurați fiind interogați în fiecare zi până cel puțin joi. „Acesta a fost doar primul caz – există sute de părinți și districte școlare în procesele de dependență de rețelele sociale care încep astăzi și, din păcate, în fiecare zi familii noi își exprimă opiniile și dau marile companii tehnologice în instanță pentru produsele lor deliberat dăunătoare”, a declarat Sacha Haworth, director executiv al organizației non-profit Tech Oversight Project. Dependență de tehnologie pentru utilizatori foarte tineri KGM susține că utilizarea rețelelor sociale de la o vârstă fragedă a creat o dependență de tehnologie și a exacerbat depresia și gândurile suicidare. Este important de menționat că procesul susține că acest lucru s-a realizat prin alegeri deliberate de design făcute de companii care au căutat să facă platformele lor mai captivante pentru copii pentru a crește profiturile. Acest argument, dacă are succes, ar putea ocoli scutul Primului Amendament al companiilor și Secțiunea 230, care protejează companiile de tehnologie de răspundere pentru materialele postate pe platformele lor. „Împrumutând în mare măsură din tehnicile comportamentale și neurobiologice utilizate de aparatele de slot și exploatate de industria țigărilor, inculpații au integrat în mod deliberat în produsele lor o serie de caracteristici de design menite să maximizeze implicarea tinerilor pentru a genera venituri din publicitate”, se arată în proces.

Dispută între familia Simonei Halep și Primăria Constanța pe un teren și 330.000 de euro

Un proces cu miză uriașă pentru familia Simonei Halep se desfășoară la Tribunalul Constanța, după ce firma deținută de unchiul campioanei tenisului a dat în judecată municipalitatea. Costea Halep, unchiul Simonei, a atacat o hotărâre a Consiliului Local Constanța prin care Primăria a aprobat un raport de evaluare pentru un teren situat în stațiunea Mamaia, pe bulevardul Mamaia nr. 519, fostul amplasament al Restaurantului Corsarul. Hotărârea stabilește o diferență de preț de 339.800 de euro (fără TVA), calculată după modificarea reglementărilor urbanistice, terenul trecând de la destinația de restaurant la un proiect imobiliar de mare amploare. Procesul dintre firma deținută de unchiul Simonei Halep și Primăria Constanța a fost amânat Procesul dintre firma Grain Sistem Services SRL, controlată de unchiul Simonei Halep, și Primăria Constanța, a avut termenul pe 13 ianuarie, dar ședința a fost amânată pentru data de 28 aprilie, în vederea administrării probei cu expertiza evaluatorie. Dosarul, înregistrat cu numărul 2052/118/2025, se judecă la Secția de contencios administrativ și fiscal, stadiul procesual fiind fond. Conform Ziua de Constanța, terenul pentru care Costea Halep se judecă cu Primăria are o suprafață de 865 mp, iar documentația urbanistică prevede indicatori importanți, precum un POT propus de 70%, un CUT propus de 5,94, o suprafață construită de peste 5.100 mp și o suprafață desfășurată totală de peste 5.760 mp. Conform hotărârii contestate, diferența de preț ar fi trebuit achitată integral, inclusiv TVA, înainte de semnarea actului autentic. Procesul a fost suspendat în octombrie 2025, ca urmare a unei hotărâri a Adunării Generale a Judecătorilor Tribunalului Constanța, însă ulterior a fost reluat. Controverse stârnite de Costea Halep după ce a pornit un proiect imobiliar în centrul Constanței Costea Halep sau Costică, așa cum îi spun apropiații, este un om de afaceri cunoscut în Constanța. Acesta a stârnit controverse atunci când a început un alt proiect imobiliar în centrul orașului, spre nemulțumirea vecinilor. Discuțiile s-au concentrat pe faptul că terenul respectiv se află într-o zonă protejată prin lege. Mai precis, parcela vizată face parte din zona „comercială urbană” situată în centrul Constanței. Proiectul este amplasat în imediata apropiere a Hanului Balkan, o clădire istorică ridicată în 1890. Având în vedere valoarea ambientală a imobilelor din jur, Costică Halep a fost nevoit să obțină un aviz de la Direcția de Cultură, pe care l-a primit în anul 2018.