Cum poți să evacuezi chiriașul rău-platnic din casă. Reguli, lege și probleme

Un incident comercial petrecut recent în Cluj-Napoca ar trebui să fie un avertisment serios pentru toți chiriașii. Un bărbat a ajuns în instanță după ce a întârziat cu plata chiriei o singură lună. Proprietara imobilului din comuna Feleacu, județul Cluj, a decis să-l dea în judecată, iar autoritățile i-au dat dreptate în urmă cu câteva zile. Potrivit deciziei Judecătoriei Cluj-Napoca, chiriașul nu a achitat chiria aferentă lunii februarie 2025 și nici o parte din luna martie. Conform contractului de locațiune semnat între cele două părți pe 11 iunie 2024, chiria lunară era stabilită la 1.400 de euro, iar documentul preciza clar că: „Neplata chiriei în termen de 7 (șapte) zile de la data scadenței, duce la dreptul proprietarului de a constata rezilierea contractului, fără punere în întârziere sau îndeplinirea vreunei formalități judiciare sau extrajudiciare din partea sa.” În motivarea hotărârii, instanța a amintit principiile esențiale din Codul civil: „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.” (art. 1270 Cod civil) și „Neexecutarea obligațiilor contractuale este nejustificată, culpa debitorului prezumându-se prin simpla neexecutare” (art. 1548 Cod civil). Câți bani trebuie să plătească chiriașul Astfel, judecătorii au dispus ca bărbatul să achite proprietarei: 840 de euro, echivalentul în lei la data plății, reprezentând chiria restantă pentru perioada februarie – 18 martie 2025 (suma fiind redusă deoarece proprietara a reținut garanția depusă anterior), 8.251,9 lei pentru utilitățile neachitate, dobânda legală penalizatoare aferentă sumelor restante, calculată din 20 mai 2025 până la plata integrală și cheltuielile de judecată în valoare de 1.985 de lei. Proprietara a transmis notificarea de evacuare după ce chiria nu a fost achitată, explicând că demersul său a fost motivat de dorința de a respecta contractul și de a recupera cheltuielile generate de neplata chiriei. Chiriașul a părăsit locuința la data de 18 martie 2025, însă restanțele financiare au rămas până la soluționarea cazului. Hotărârea este executorie de drept, însă poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Ciprian Ciucu anunță că un dezvoltator imobiliar îi cere prin proces suma de 27 milioane de euro: E nițel șocant
Ciprian Ciucu a făcut anunțul marți dimineață, pe Facebook. Primarul Sectorului se declară șocat de solicitare, mai ales de nivelul despăgubirii solicitat de dezvoltatorul imobiliar. El susține că nivelul despăgubirii reprezintă un record și o depășește pe cea solicitată fostului primar general Nicușor Dan. „E nițel șocant, recunosc. Un dezvoltator imobiliar m-a dat în judecată și îmi cere 27.000.000 de euro. Până acum recordul fusese deținut de dl. Primar General, Nicușor Dan, căruia i se imputa o sumă de vreo 15.000.000 euro”, a scris Ciprian Ciucu pe rețeaua de socializare. El a dezvăluit faptul că procesul a început în primăvară și că citația a venit în toamnă. Ciucu a promis că va reveni cu detalii. „Procesul a fost deschis în luna martie, dar abia acum am fost citat. Voi reveni cu detalii”, a adăugat Ciprian Ciucu. Primarul mai anunță că se află într-o situație complicată. „Sunt în acea situație în care nu vreau să fi supărat prea tare judecătorii”, a precizat Ciprian Ciucu.
Un nou proces privind moartea lui Diego Maradona, programat pentru martie 2026

Un nou proces privind moartea lui Diego Maradona, survenită în 2020, va începe la 17 martie 2026 în San Isidro, Argentina, după ce prima procedură din mai fusese anulată, a anunțat miercuri tribunalul local. Circumstanțele decesului legendei fotbalului argentinian rămân încă neclare. Șapte profesioniști din domeniul sănătății vor fi din nou judecați pentru eventuale neglijențe fatale în îngrijirea lui Maradona, care a murit la 60 de ani din cauza unei crize cardiorespiratorii și a unui edem pulmonar, în perioada de recuperare după o neurochirurgie. Primul proces fusese anulat după ce o judecătoare, Julieta Makintach, fusese implicată, fără știrea părților, în pregătirea unui documentar despre proces, ceea ce a dus la recuzarea ei și la demisia ulterioară. Acuzările pentru cei implicați – medici, psihiatru, psiholog și asistente – sunt de „omor prin neglijență conștientă”, cu pedepse între 8 și 25 de ani de închisoare. O audiere preliminară va avea loc pe 12 noiembrie pentru stabilirea detaliilor procesului, potrivit AFP. Procesul va căuta să stabilească dacă moartea lui Maradona a fost inevitabilă din cauza stării sale de sănătate și a dependențelor, sau dacă aceasta ar fi putut fi prevenită prin acțiuni medicale corespunzătoare. Acuzații neagă orice responsabilitate, susținând că fiecare și-a îndeplinit strict atribuțiile. O altă asistentă a lui Maradona, Gisela Madrid, va fi judecată separat, așa cum ceruse și cum i s-a aprobat.
Fiica cea mică a lui Brigitte Macron a depus mărturie în procesul de hărțuire cibernetică împotriva mamei sale
Tiphaine Auzières, fiica lui Brigitte Macron, a depus marți mărturie în procesul în care 10 persoane sunt acuzate de hărțuire cibernetică împotriva mamei sale, despre care promovau teorii ale conspirației privind identitatea ei sexuală. Cea mai mică dintre fiicele lui Birigitte Macron combate cu fermitate zvonurile transfobice despre mama ei. „Nu trece o săptămână fără ca cineva să-i spună despre asta. Nu poate ignora toate lucrurile oribile pe care oamenii le spun despre ea”, a spus Tiphaine în fața instanței. „Libertatea de expresie” ca argument suprem Tiphaine este, de altfel, singurul martor în acest proces de doar două zile, în care, în fața instanței, compar opt bărbați și două femei, cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani, cu ocupații dintre cele mai variate: un informatician înstărit care lucrează în Elveția, un bărbat cu dizabilități grave „care petrece mult timp pe twitter”, un medium spiritual autoproclamat, paralizat de datorii și un viceprimar cu voce blândă, dintr-un oraș de provincie. Cei mai mulți dintre cei care au luat cuvântul au invocat libertatea de expresie în apărarea lor și au exemplificat cu caricaturile deloc comode ale săptămânalului satiric Charlie Hebdo, faimos pentru umorul său sfidător, din cauza căruia a și fost ținta atacului terorist din 2015, soldat cu 12 morți. Brigitte Macron nu mai are „o viață normală” La rândul său, fiica cea mică a lui Brigitte Macron a spus că zvonurile despre mama ei au determinat-o pe aceasta să-și schimbe comportamentul și că era în mod constant preocupată de faptul că hainele pe care le alege ar putea fi criticate de adepții conspirației transfobice a cărei țintă e. De asemenea, Auzières a adăugat că mama sa a devenit „anxioasă”, că nu mai are o „viață normală” și că îi este teamă că și cei șapte nepoți ai lui Macron s-ar putea confrunta cu hărțuirea la școală. În proces sunt prezentate fotografii de la prima nuntă Marți seara, târziu, este așteptat un verdict în acest caz. Brigitte Macron, acum în vârstă de 72 de ani, l-a cunoscut pe Emmanuel Macron când acesta avea 14 ani, la o școală privată din Amiens, un oraș situat la o oră și jumătate de Paris. Procesul conține fotografii cu Brigitte în copilărie și de la prima ei căsătorie, din 1974.
Franța: Zece persoane au fost trimise în judecată pentru hărțuire online împotriva Primei Doamne

Procesul care urmează să fie deschis luni a vizează o campanie de hărțuire cibernetică în care au fost propagate, pe rețelele sociale, afirmații false conform cărora Brigitte Macron ar fi fost „născută bărbat”. Aceste teorii au fost amplificate de cercuri conspiraționiste și de extremă dreapta atât din Franța, cât și din Statele Unite Potrivit procurorilor, inculpații ar fi postat comentarii injurioase și sexualizate la adresa primei doamne, și ar fi comparat diferența de vârstă dintre cei doi, drept pedofilie. Cazul vizează zece persoane, opt bărbați și două femei, cu vârste cuprinse între 41 și 60 de ani. Printre inculpați se află Aurelien Poirson-Atlan, cunoscut online sub pseudonimul „Zoe Sagan”, asociat adesea cu cercuri conspiraționiste, și Delphine J., deja vizată de o plângere pentru calomnie din partea lui Brigitte Macron în 2022. În paralel, cuplul prezidențial francez a inițiat, în iulie 2025, un proces de defăimare în Statele Unite împotriva activistei conservatoare Candace Owens, care a difuzat o serie de podcasturi intitulate „Devenind Brigitte”, reluând aceleași teorii.
Aroganță incredibilă făcută de compania care a distrus-o pe Simona Halep, înaintea deciziei în procesul de 10 milioane de dolari!
Compania acuzată de Simona Halep (34 de ani) că i-a distrus reputația, Quantum Nutrition Inc, care deține brandul Schinoussa Superfoods, nu pare speriată de procesul de despăgubiri intentat de româncă. În timp ce Simona Halep așteaptă cu sufletul la gură decizia judecătorilor în procesul de 10 milioane de dolari, după ce s-a plâns că și-a pierdut plăcerea de a trăi, compania de suplimente a luat o decizie incredibilă. Schinoussa Superfoods comercializează un nou supliment de colagen marin, produs pe care Halep l-a achiziționat la US Open 2022, dar modul în care îl promovează este cel puțin controversat, în contextul procesului deschis de constănțeancă la New York. Compania canadiană nu doar că nu a retras de pe piață suplimentele din categoria celui consumat de Halep, ci a decis să le promoveze și mai intens. Noul supliment de colagen comercializat de Schinoussa Superfoods promite, pe lângă susținerea sănătății părului, pielii, unghiilor și articulațiilor, și… Efecte de înfrumusețare fizică. „Transformă-ți frumusețea din interior cu Beautiful Marine Collagen! Obținut din tilapia sălbatică, pentru un colagen pur și ușor asimilabil. Susține sănătatea părului, pielii, unghiilor și articulațiilor. Întărește țesuturile conjunctive și favorizează flexibilitatea. Fără organisme modificate genetic (Non-GMO), ideal pentru un aspect luminos și tineresc”, este mesajul care însoțește reclama postată pe contul oficial de Instagram al companiei de suplimente. Mai mult, pe eticheta produsului scrie „Beautiful marine colagen (colagen marin frumos)”. Reprezentanții firmei canadiene nu și-au recunoscut în niciun moment vina pentru testul pozitiv al Simonei Halep, ba dimpotrivă. În cadrul procesului, aceștia au jucat dur și au cerut mutarea cazului de la Curtea Supremă a statului New York la Curtea Districtuală a SUA, însă dosarul a rămas până la urmă la prima instanță. Ce conținea suplimentul pe care Patrick Mouratoglou și fizioterapeuta franceză i l-au comandat Simonei Halep Keto MCT, suplimentul care i-a adus inițial Simonei Halep o suspendare de patru ani, redusă ulterior la 9 luni, a fost comandat de fizioterapeuta Candice Gohier, la recomandarea antrenorului francez Patrick Mouratoglou. Acesta conține următoarele ingrediente: 1. Trigliceride cu lanț mediu (MCT) din ulei de cocos, sub formă de pulbere; 2. Colagen din pește; 3. Inulină – o fibră prebiotică solubilă din plante care ajută la sănătatea intestinului; 4. Vitamina C (acid ascorbic). Din declarațiile celor implicați reiese că „în luna august 2022, doamna Halep, domnul Mouratoglou și doamna Gohier au revizuit suplimentele nutriționale ale doamnei Halep. Ea (n.r. Gohier) și domnul Mouratoglou au recomandat înlocuitori pentru unele dintre suplimentele ei pentru că aveau prea mult zahăr. Doamna Gohier i-a cerut domnului Lefebvre (n.r. – Frederic Lefebvre, directorul departamentului de pregătire fizică de la Academia Mouratoglou) opinia despre suplimente, iar acesta a recomandat trei suplimente deja menționate mai sus, inclusiv Keto MCT. Doamna Gohier a trimis un mesaj text și a comandat produsele, care au ajuns în New York la 23 august 2022. Ea și domnul Mouratoglou le-au verificat și au fost de acord, produsele nu conțineau substanțe interzise și erau sigure pentru doamna Halep. Doamna Halep a folosit apoi Keto MCT timp de șase zile, între 23 și 28 august. Cele două declarații ale martorilor domnului Mouratoglou au confirmat implicarea sa în recomandarea de a înlocui suplimentele luate de doamna Halep”, scrie în motivarea tribunalului Sport Resolutions.
Red Bull pierde procesul cu UE privind perchezițiile antitrust

Compania Red Bull GmbH a pierdut procesul intentat împotriva Comisiei Europene la Tribunalul General al Uniunii Europene din Luxemburg, după ce a contestat inspecțiile antitrust efectuate la sediul său din Austria în 2023. Potrivit Bloomberg, judecătorii au decis că autoritatea de concurență a UE „a acționat în limitele competențelor sale”, respingând argumentele companiei potrivit cărora perchezițiile ar fi fost nejustificate. Conform documentelor instanței, controalele au fost parte a unei anchete privind un posibil cartel ilegal în sectorul băuturilor energizante. Deși Comisia Europeană nu a numit public compania vizată, Red Bull a confirmat în martie 2023 că sediile sale au fost supuse verificărilor. Test pentru limitele Comisiei Europene În urma inspecțiilor, Red Bull a criticat acțiunea Bruxellesului, considerând-o „în mod evident nefondată”. Compania a susținut că decizia Comisiei Europene de a efectua perchezițiile a fost „vagă și lipsită de probe concrete”. De asemenea, Red Bull a reclamat că inspecția a fost „excesiv de amplă și costisitoare” și a cerut despăgubiri pentru cheltuielile suportate, însă Curtea a respins și această cerere, arătând că nu s-au demonstrat prejudicii directe. Cazul Red Bull este urmărit îndeaproape în mediul juridic european, fiind considerat un test pentru limitele puterilor de inspecție ale Comisiei Europene. Experții spun că decizia ar putea influența modul în care se desfășoară viitoarele „dawn raids” (percheziții efectuate la primele ore ale dimineții) în cadrul investigațiilor antitrust.
A început procesul împotriva organizației atribuite lui Ilan Șor, la Chișinău

La Curtea de Apel Centru din Chișinău, a început marți procesul intentat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) împotriva organizației rusești „Eurasia”, pe care autoritățile o acuză că servește drept instrument al oligarhului fugar Ilan Șor pentru a coordona „proiecte de influență subversivă” contra Republicii Moldova. „Cu ușile închise” Cererea SIS a fost depusă pe 25 iulie 2025, iar dosarul a fost înregistrat sub denumirea „SIS contra organizației Eurasia”. Prima ședință de judecată fusese programată cu o zi înainte, însă a fost amânată din motive care nu au fost făcute publice. „Procesul se desfășoară cu ușile închise”, potrivit purtătoarei de cuvânt a Curții de Apel, Adela Roșca, citată de Europa Liberă. SUA a sancționat deja organizația Legea Republicii Moldova privind contracararea activității extremiste prevede că astfel de cereri trebuie soluționate în cel mult două luni de la înregistrare. Dacă judecătorii vor valida acuzațiile formulate de SIS, Eurasia va fi trecută în Registrul organizațiilor extremiste, iar activitatea sa suspendată sau chiar interzisă pe teritoriul Republicii Moldova. Organizația este vizată într-un raport public al serviciilor secrete moldovenești privind imixtiunea externă în alegerile din 2024. Potrivit acestora, Eurasia a fost creată în aprilie 2024, având-o drept fondatoare și directoare pe fosta contabilă a Partidului Șor – formațiune declarată neconstituțională în 2023. Oligarhul fugar este membru în consiliul coordonator al organizației, condus de deputata rusă Aliona Arșinova. În septembrie 2024, Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni împotriva organizației, acuzând-o de tentative de destabilizare a situației socio-politice din Moldova înaintea alegerilor prezidențiale. Preoți moldoveni, trimiși la instruiri politice Raportul SIS susține că sub paravanul Eurasia au fost organizate deplasări ale tinerilor moldoveni la Moscova, unde au participat la „instruiri în domeniul social-politic, al tehnologiilor electorale, inclusiv al tehnicilor de destabilizare”. De asemenea, în august și septembrie 2024, organizația ar fi înlesnit călătorii pentru aproximativ 500 de preoți și enoriași din Moldova, participanții fiind încurajați să se implice „în influențarea” alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional. Proces contestat. Miza: lichidarea organizației Coordonatoarea organizației a acuzat nereguli procedurale în derularea procesului, spunând că nu a primit traducerea documentelor în limba rusă: „Procesul a început cu abateri, pentru că nu am primit documentele traduse în limba rusă”, a declarat Arșinova pentru presa rusă. Deputata a insistat că Eurasia desfășoară doar „acțiuni umanitare” în Republica Moldova, precum sprijin pentru fermieri, ajutor pentru pensionari și schimburi de experiență pentru tineri din țările membre ale „spațiului eurasiatic”. Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova poate solicita instanței lichidarea organizației și interzicerea participării cetățenilor moldoveni la activitățile sale dacă Eurasia este recunoscută oficial drept extremistă.
Americanii au dat-o de gol pe Simona Halep

Simona Halep s-a retras din tenis în luna februarie a acestui an, dar în continuare vrea să se facă dreptate în cazul de doping. Fosta mare jucătoare de tenis nu poate accepta ideea că imaginea i-a fost afectată fără vina ei, iar acum caută dreptatea în justiție. Simona Halep nu a renunțat la lupta pentru a-și dovedi nevinovăția după ce a fost suspendată pentru dopaj. Fosta campioană încearcă acum să obțină despăgubiri, susținând că a fost tratată incorect de compania Quantum Nutrition. Procesul are loc în Statele Unite, la Curtea Districtuală din zona de sud a New York-ului. Potrivit publicației americane Tennis Temple, Simona consideră că are motive întemeiate să ceară daune, deoarece susține că suspendarea i-a afectat grav cariera și imaginea publică, fără ca ea să aibă o vină în acest sens. Rămâne de văzut dacă fostul număr unu mondial va avea câștig de cauză în instanță. „Fosta jucătoare profesionistă nu renunță la disputa cu compania canadiană Quantum Nutrition, producătoarea suplimentului alimentar, o pudră proteică destinată creșterii rezistenței. În apărarea sa, dubla campioană de Grand Slam a susținut că nu a consumat niciodată substanțe interzise de Agenția Mondială Anti-Doping (WADA) și că responsabilitatea aparține companiei Quantum Nutrition, din cauza neglijenței acesteia privind produsul, care fusese considerat legal de firma nord-americană. Astfel, în urmă cu câteva luni, Halep a deschis un proces împotriva Quantum Nutrition, solicitând despăgubiri de 10 milioane de dolari. Avocații sportivei au contraatacat în ultimele ore și cer companiei probe suplimentare”, scriu americanii de la Tennis Temple. Simona Halep, felicitată de Nadia Comăneci cu ocazia împlinirii vârstei de 34 de ani! Ce mesaj i-a transmis „Zeița de la Montreal” Simona Halep a împlinit 34 de ani pe 27 septembrie, fiind prima zi de naștere pe care a putut să o sărbătoarească departe de terenul de tenis, ea luând decizia de a se retrage din „sportul alb” în luna februarie a acestui an. Așa cum era de așteptat, nume uriașe din sportul românesc i-au transmis mesaje de felicitare dublei câștigătoare de Grand Slam. Una dintre primele persoane care au felicitat-o pe Simona de ziua ei a fost Nadia Comăneci, „Zeița de la Montreal”. Ea a postat o fotografie în care apare alături de Halep și i-a transmis un mesaj special: „La mulți ani, dragă Simona Halep!”. De asemenea, melodia de fundal este „La mulți ani!”, a formației Direcția 5.
Un judecător brazilian votează pentru achitarea fostului președinte Jair Bolsonaro Un judecător brazilian votează pentru achitarea fostului președinte Jair Bolsonaro
Procesul, desfășurat de un complet de cinci judecători, îl vizează pe Bolsonaro pentru tentativa de a rămâne la putere după ce a pierdut alegerile din 2022, inclusiv organizarea unei lovituri de stat și implicarea într-o organizație criminală armată, legate de atacurile susținătorilor săi asupra Congresului și Palatului Prezidențial din ianuarie 2023. Până acum, doi judecători au votat pentru condamnare, iar alți doi, numiți de președintele Luiz Inacio Lula da Silva, urmează să își exprime votul. Votul lui Fux, care a argumentat că procesul ar fi trebuit să fie judecat de tribunalele inferioare și că apărarea nu a avut timp suficient să studieze volumul uriaș de dovezi (aproximativ 70 terabytes de documente), poate consolida argumentul apărării că cazul ar trebui examinat de întreaga Curte Supremă de 11 membri, inclusiv de doi judecători numiți de Bolsonaro. Divergența dintre judecători adâncește tensiunile într-un caz deja polarizant pentru societatea braziliană și care a atras mii de susținători ai fostului președinte în stradă. O eventuală procedură de apel prelungită ar putea afecta calendarul alegerilor prezidențiale din 2026, în care Bolsonaro și-a anunțat intenția de a candida, deși a fost interzis să participe în alt proces legat de dezinformarea privind sistemul de vot electronic.