Definitiv. Lichidatorul Băncii Dacia Felix a pierdut procesul pentru pachetul majoritar al First Bank, cumpărată de Intesa Sanpaolo
Curtea de Apel București a fost chemată, joi, să judece apelul formulat de lichidatorul judiciar al Astra Română Capital, fost acționar majoritar al Băncii Dacia Felix, companie în insolvență, care voia să obțină astfel pachetul majoritar de acțiuni al First Bank, succesoarea în drepturi și obligații, la a patra mână, a băncii înființate în 1991 de Sever Mureșan, publică Mediafax. Traseul litigiului Avocații companiei în insolvență Astra Română Capital SAH, cu sediul în Luxemburg au contestat o hotărâre de acum aproape 30 de ani a Consiliului de Administrație al celui de-al doilea creditor privat din România de după 1989, Banca Dacia Felix, care, dacă este admisă în instanță, ar schimba structura acționariatului băncii. Litigiul a fost înregistrat în august 2024 la Tribunalul București, după ce acțiunea anterioară a fost respinsă, în lipsa unui document, fără a fi judecată pe fond. Astfel, avocații au depus cea de-a doua acțiune de constatare a nulității absolute a unei hotărâri din 1995 a Consiliului de Administrație a creditorului, prin care se decisese anularea acțiunilor deținute de acesta și de Sita Investment, o altă firmă din portofoliul fostului bancher. Ei cereau ca Astra Română Capital SAH Luxemburg (care a preluat și acțiunile Sita Investment AG Elveția) să fie repusă în calitatea de proprietar de drept al Băncii Dacia Felix, în prezent First Bank Romania SA. Între timp, acționarii First Bank s-au schimbat oficial, după ce americanii de la JC Flowers & Co. și cei mai mari bancheri din Italia, Intesa Sanpaolo S.p.a, au finalizat în iunie 2024 tranzacția de vânzare-cumpărare. Banca Dacia Felix, al doilea creditor privat din România după 1989, înființată la Cluj-Napoca, în martie 1991, a fost preluată de Eurom Bank, în 1997, apoi de Bank Leumi, Piraeus Bank și, din 2018, de First Bank. Aceasta din urmă a fost cumpărată de cei mai mari bancheri din Italia, Intesa Sanpaolo S.p.a., de la americanii de la JC Flowers & Co., după ce au ajuns la un acord de vânzare, în octombrie 2023. Finalizarea tranzacției de vânzare a First Bank a fost anunțată în 3 iunie 2024, ziua în care este datată și rezoluția de respingere a primei acțiuni a avocaților Astra Română Capital, sintetizează Mediafax. Motivarea instanțelor Apelul a fost formulat de avocați după ce instanța Tribunalului București a hotărât, în martie 2025, că lichidatorul judiciar al Astra Română Capital nu are calitate procesuală și a anulat cererea de chemare în judecată a First Bank S.A., deținută din iunie anul trecut de Intesa Sanpaolo S.p.a şi Consiliul de Administraţie al First Bank S.A, după cum relata atunci în exclusivitate Gândul. Decizia este definitivă și nici nu vizează chestiunea de fond, ci vine după ce instanța a constatat că reclamantul, deși a întocmit tot dosarul cu documentele cerute în urma deciziei primei instanțe, nu a plătit taxa de timbru, potrivit informațiilor Mediafax. Cererea avocaților Astra Română Capital de reexaminare a taxei de timbru a fost respinsă definitiv acum două săptămâni, pe 13 ianuarie. Litigiul a fost în contradictoriu cu Banca Comercială Intesa Sanpaolo România și Consiliul De Administraţie al Băncii Comerciale Intesa Sanpaolo România SA. Potrivit informațiilor exclusive Mediafax, magistrații CAB deciseseră că instanța inferioară a calculat greșit taxa de timbru și a stabilit că trebuie calculată raportat șa valoarea părților sociale, de care înseamnă aproximativ 35 de milioane de dolari.
TikTok soluționează cazul privind dependența de rețelele sociale înainte de proces
Platforma de socializare video a fost una dintre cele trei companii – alături de Instagram , compania deținută de Meta, și YouTube, compania deținută de Google – care s-au confruntat cu acuzații conform cărora platformele lor creează dependență și îi dăunează în mod deliberat copiilor, potrivit France 24. O a patra companie menționată în proces, compania-mamă a Snapchat, Snap Inc., a încheiat un acord în acest caz săptămâna trecută pentru o sumă nedivulgată. Detaliile înțelegerii cu TikTok nu au fost dezvăluite. În centrul cazului se află o tânără de 19 ani, identificată doar prin inițialele „KGM”, al cărei caz ar putea determina cum se vor desfășura mii de alte procese similare împotriva companiilor de socializare. Ea și alți doi reclamanți au fost selectați pentru procese comparative – practic, cazuri test pentru ambele părți, pentru a vedea cum se desfășoară argumentele lor în fața unui juriu și ce daune, dacă este cazul, pot fi acordate, a declarat Clay Calvert, cercetător senior nerezident în studii de politici tehnologice la American Enterprise Institute. Joseph VanZandt, avocatul principal al reclamantului, a declarat marți într-un comunicat că TikTok rămâne pârât în celelalte cazuri de vătămare corporală și că procesul împotriva Meta și YouTube va continua conform programului. Selecția juriului începe săptămâna aceasta la Curtea Superioară a Comitatului Los Angeles. Este prima dată când companiile își vor pleda cauza în fața unui juriu, iar rezultatul ar putea avea efecte profunde asupra afacerilor lor și asupra modului în care vor gestiona copiii care utilizează platformele lor. Se așteaptă ca procesul de selecție să dureze cel puțin câteva zile, 75 de potențiali jurați fiind interogați în fiecare zi până cel puțin joi. „Acesta a fost doar primul caz – există sute de părinți și districte școlare în procesele de dependență de rețelele sociale care încep astăzi și, din păcate, în fiecare zi familii noi își exprimă opiniile și dau marile companii tehnologice în instanță pentru produsele lor deliberat dăunătoare”, a declarat Sacha Haworth, director executiv al organizației non-profit Tech Oversight Project. Dependență de tehnologie pentru utilizatori foarte tineri KGM susține că utilizarea rețelelor sociale de la o vârstă fragedă a creat o dependență de tehnologie și a exacerbat depresia și gândurile suicidare. Este important de menționat că procesul susține că acest lucru s-a realizat prin alegeri deliberate de design făcute de companii care au căutat să facă platformele lor mai captivante pentru copii pentru a crește profiturile. Acest argument, dacă are succes, ar putea ocoli scutul Primului Amendament al companiilor și Secțiunea 230, care protejează companiile de tehnologie de răspundere pentru materialele postate pe platformele lor. „Împrumutând în mare măsură din tehnicile comportamentale și neurobiologice utilizate de aparatele de slot și exploatate de industria țigărilor, inculpații au integrat în mod deliberat în produsele lor o serie de caracteristici de design menite să maximizeze implicarea tinerilor pentru a genera venituri din publicitate”, se arată în proces.
Dispută între familia Simonei Halep și Primăria Constanța pe un teren și 330.000 de euro
Un proces cu miză uriașă pentru familia Simonei Halep se desfășoară la Tribunalul Constanța, după ce firma deținută de unchiul campioanei tenisului a dat în judecată municipalitatea. Costea Halep, unchiul Simonei, a atacat o hotărâre a Consiliului Local Constanța prin care Primăria a aprobat un raport de evaluare pentru un teren situat în stațiunea Mamaia, pe bulevardul Mamaia nr. 519, fostul amplasament al Restaurantului Corsarul. Hotărârea stabilește o diferență de preț de 339.800 de euro (fără TVA), calculată după modificarea reglementărilor urbanistice, terenul trecând de la destinația de restaurant la un proiect imobiliar de mare amploare. Procesul dintre firma deținută de unchiul Simonei Halep și Primăria Constanța a fost amânat Procesul dintre firma Grain Sistem Services SRL, controlată de unchiul Simonei Halep, și Primăria Constanța, a avut termenul pe 13 ianuarie, dar ședința a fost amânată pentru data de 28 aprilie, în vederea administrării probei cu expertiza evaluatorie. Dosarul, înregistrat cu numărul 2052/118/2025, se judecă la Secția de contencios administrativ și fiscal, stadiul procesual fiind fond. Conform Ziua de Constanța, terenul pentru care Costea Halep se judecă cu Primăria are o suprafață de 865 mp, iar documentația urbanistică prevede indicatori importanți, precum un POT propus de 70%, un CUT propus de 5,94, o suprafață construită de peste 5.100 mp și o suprafață desfășurată totală de peste 5.760 mp. Conform hotărârii contestate, diferența de preț ar fi trebuit achitată integral, inclusiv TVA, înainte de semnarea actului autentic. Procesul a fost suspendat în octombrie 2025, ca urmare a unei hotărâri a Adunării Generale a Judecătorilor Tribunalului Constanța, însă ulterior a fost reluat. Controverse stârnite de Costea Halep după ce a pornit un proiect imobiliar în centrul Constanței Costea Halep sau Costică, așa cum îi spun apropiații, este un om de afaceri cunoscut în Constanța. Acesta a stârnit controverse atunci când a început un alt proiect imobiliar în centrul orașului, spre nemulțumirea vecinilor. Discuțiile s-au concentrat pe faptul că terenul respectiv se află într-o zonă protejată prin lege. Mai precis, parcela vizată face parte din zona „comercială urbană” situată în centrul Constanței. Proiectul este amplasat în imediata apropiere a Hanului Balkan, o clădire istorică ridicată în 1890. Având în vedere valoarea ambientală a imobilelor din jur, Costică Halep a fost nevoit să obțină un aviz de la Direcția de Cultură, pe care l-a primit în anul 2018.
137 de venezueleni deportați de americani în El Salvador cer despăgubiri de la SUA
Venezuelenii au organizat o conferință de presă la Caracas și au anunțat că doresc să își reabiliteze numele în SUA. Este vorba despre 137 dintre cei 252 de venezueleni deportați din Statele Unite și închiși timp de câteva luni într-o închisoare din El Salvador, potrivit Le Figaro. O instanță federală din Washington a cerut săptămâna aceasta administrației Trump să elaboreze un plan care să permită migranților deportați să beneficieze de un proces echitabil după transferul lor în El Salvador. Decizia instanței federale se referă la 137 dintre cei 252 de venezueleni fără acte care au fost acuzați că sunt membri ai unei bande. Ei au fost capturați și trimiși la centrul de detenție din El Salvador, unde ar fi fost torturați. Administrația americană i-a deportat pe acești bărbați, invocând o Lege a Inamicului Străin din 1798, rar utilizată. Migranții venezueleni au fost eliberați după patru luni și s-au întors în Venezuela. Președintele salvadorian Nayib Bukele a construit centrul de detenție Cecot pentru a-i încarcera pe cei mai periculoși criminali, ca parte a propriului său război împotriva bandelor. Administrația Trump i-a plătit președintelui din El Salvador, Nayib Bukele, 6 milioane de dolari pentru a-i ține pe migranții venezueleni după gratii. Decizia a fost condamnată de organizațiile pentru drepturile omului. Caracas a deschis o anchetă care vizează presupuse crime împotriva umanității.
Procurorii cer 10 ani de închisoare pentru fostul președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol
Solicitarea a fost formulată de echipa condusă de procurorul special Cho Eun-suk, în cadrul ședinței finale de vineri a procesului desfășurat la Tribunalul Central din Seul. Fostul șef de stat este acuzat că ar fi împiedicat anchetatorii să îl rețină în luna ianuarie, că ar fi încălcat drepturile a nouă membri ai Cabinetului care nu au fost convocați la o reuniune privind planul de instituire a legii marțiale și pentru că ar fi ar fi redactat, apoi distrus, o versiune revizuită a decretului de impunere a legii marțiale după ce acesta ar fi fost suspendat. Yoon este judecat și în alte trei procese. Cea mai gravă acuzație care i se aduce este că acesta ar fi condus o insurecție. Procesul privind obstrucționarea justiției este primul care urmează să se încheie. Instanța a indicat anterior că verdictul ar putea fi pronunțat pe 16 ianuarie, iar în procesul privind acuzațiile de insurecție, Yoon ar putea să își afle verdictul în luna februarie.
Publicația The New York Times intenționează să dea în judecată Departamentul de Apărare
Cotidianul a anunțat că va acționa joi în instanță împotriva Pentagonului, susținând că noile reguli adoptate de Departamen încalcă Primul Amendament și îngrădesc libertatea presei. Noile politici ale Pentagonului, intrate în vigoare din luna octombrie obligă jurnaliștii să semneze un formular de 21 de pagini ce limitează activități fundamentale, precum solicitarea de informații, discuțiile cu surse și obținerea de ponturi pentru investigații. Măsurile au scopul „Să închidă ușile Pentagonului, acele zone care au fost deschise din punct de vedere istoric presei, organizațiilor de știri, precum reclamanții, care investighează și acoiperă fără teamă sau favoritism acțiunile departamentului și ale conducerii sale”, potrivit plângerii depuse de The New York Times. Prin acest proces, Times cere instanței să suspende aplicarea noii politici și să declare ilegale clauzele ce restricționează exercitarea drepturilor constituționale. Într-o declarație, publicația a afirmat că va „apăra cu fermitate” libertatea presei, așa cum a făcut de-a lungul timpului în fața administrațiilor care au încercat să limiteze transparența. Pentagonul susține însă că accesul în clădire este un privilegiu, nu un drept, iar regulile sunt necesare pentru protejarea securității naționale și prevenirea scurgerilor de informații. Mai multe publicații printre care ABC, CBS, CNN, Fox News și NBC au transmis: „Politica este fără precedent și amenință protecțiile jurnalistice de bază” În urma adoptării politicilor pe 6 octombrie, mai mulți jurnaliști de la diferite publicații au refuzat să accepte noile reglementări și au continuat să acopere activitatea militară din afara clădirii.
Google, sub acuzare la Milano: Proces colectiv vizând încălcarea dreptului la uitare
Reprezentate de o coaliție de firme de avocatură, membrii Algopolio au intentat un proces împotriva Google LLC, Google Irlanda și Google Italia. Aceștia susțin că compania utilizează un proces standardizat, universal valabil, pentru a respinge sistematic cererile de dezindexare. Acest lucru se întâmplă fără a lua în considerare circumstanțele unice ale fiecărui caz, scrie La Stampa. Un exemplu elocvent este cel al unui profesionist care a solicitat eliminarea unor articole vechi de peste zece ani. Articolele îl legau de un caz penal care s-a încheiat cu achitarea sa completă. În ciuda faptului că a prezentat hotărâri judecătorești actualizate și dovezi ale prejudiciului adus carierei sale, el ar fi primit doar răspunsuri generice, automate, identice cu cele primite de alți solicitanți. Când erorile devin adevăruri digitale Algopolio susține că problema este mai profundă decât simpla imposibilitate de a elimina linkurile. Asociația afirmă că procesul Google creează un mecanism care perpetuează informațiile inexacte. Mecanismul ar transforma erorile din trecut în „adevăruri digitale” persistente, care sunt aproape imposibil de corectat, chiar și atunci când se dovedește că sunt false. Profesorul Vincenzo Morabito, președintele Algopolio, a explicat că Google continuă să indexeze conținutul cunoscut ca fiind eronat. Se întâmplă în ciuda faptului că i s-au furnizat dovezi concrete. „Nu poți pune deciziile corporative motivate de profit la același nivel cu dreptul fundamental la demnitate”, a afirmat el. „Pentru multe persoane, consecințele au fost devastatoare: reputații ruinate, pierderea locului de muncă și dificultăți economice și emoționale grave.” Perspectivă juridică: Google ar omite evaluările individuale Avocata Silvia Cossu, de la firma de avocatură Lexia, afirmă că Google nu efectuează evaluările individuale necesare în conformitate cu legislația europeană. Potrivit lui Cossu, cererile bine fundamentate și documentate sunt respinse fără o analiză detaliată, primind răspunsuri impersonale și identice. Ea susține că această practică încalcă obligațiile companiei în conformitate cu Regulamentul UE 2016/679 (GDPR), care prevede în mod explicit o analiză specifică a fiecărei situații. O premieră juridică pentru Europa Procesul din Milano reprezintă prima acțiune colectivă de acest gen împotriva Google în Europa. El ar putea crea un precedent important pentru aplicarea dreptului de a fi uitat. Dacă instanța va constata că compania are o practică sistematică de respingere automată a cererilor legitime, Google ar putea fi obligată să își revizuiască fundamental procedurile de tratare a acestor cereri.
UK: Organizația Palestine Action contestă în instanță clasificarea ca grupare teroristă
Gruparea Palestine Action a fost înființată în 2020 și protestează afacerile israeliene care operează pe teritoriu britanic. Grupul a câștigat notorietate pe fondul acțiunilor de protest de la începutul Războiului din Gaza. Guvernul britanic a inclus în luna iulie grupul pe lista organizațiilor teroriste, la același nivel cu organizații precum Statul Islamic sau al-Qaeda. Prin această decizie, apartenența la grup riscă să atragă pedepse de până la 14 ani de închisoare. Interdicția a fost instituită după un incident major în luna iunie, când activiști ai Palestine Action au pătruns pe baza militară aeriană Brize Norton și au avariat două aeronave. Demersul a fost făcut de fosta ministră de interne Yvette Cooper a decis proscrierea organizației, considerând-o o amenințare la adresa securității naționale. Peste 2.000 de persoane au fost arestate pentru mesaje de susținere a Palestine Action, iar peste 200 au fost inculpate pentru sprijinirea unei organizații proscrise. Dacă gruparea are câștig de cauză în acest proces, acuzații vor putea invoca nelegalitatea proscrierii, ceea ce ar putea afecta sute de dosare aflate în curs, anunță Reuters.
Au dat-o la pace! Anunț de ultim moment despre procesul deschis de Asociația lui Novak Djokovic împotriva ITIA
După ce Asociația Jucătorilor Profesioniști de Tenis (PTPA) a deschis un proces colectiv împotriva forurile de conducere ale tenisului, una dintre părțile implicate este foarte aproape de a ajunge la o înțelegere cu organizația fondată de Novak Djokovic. Asociația lui Novak Djokovic a dat în judecată, în urmă cu 8 luni, cele mai importante organisme din tenisul mondial, respectiv Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA), Asociația Tenismenilor Profesioniști (ATP), Asociația Tenisului Feminin (WTA) și Federația Internațională de Tenis (ITF), procesul fiind extins în septembrie împotriva celor patru turnee de Grand Slam (Australian Open, Roland Garros, Wimbledon și US Open). PTPA a depus o plângere de 163 de pagini, în care acuză ITIA, organismul ce a suspendat-o pe Simona Halep pentru dopaj, că „arată o ignoranță flagrantă față de bunăstarea jucătorilor”. De asemenea, ATP și WTA sunt acuzate că acționează precum un „cartel” care încearcă să obțină monopolul absolut. Asociația lui Novak Djokovic o dă la pace cu Tennis Australia, una dintre organizațiile implicate în procesul colectiv Una dintre organizațiile implicate în procesul colectiv deschis de Asociația lui Novak Djokovic, Tennis Australia, a decis să gestioneze separat conflictul. Avocații PTPA au solicitat Curții Districtuale din New York să suspende termenele împotriva federației australiene, care organizează primul Grand Slam al anului, Australian Open: „Părțile reclamante și Tennis Australia se află în discuții bilaterale substanțiale și productive privind o eventuală înțelegere și consideră că un acord în privința pretențiilor împotriva Tennis Australia este foarte probabil în viitorul apropiat. În consecință, părțile reclamante și Tennis Australia solicită respectuos instanței suspendarea tuturor procedurilor și termenelor care privesc Tennis Australia, până la finalizarea acordului”, se arată în dosar. ATP respinge ferm acuzațiile PTPA Potrivit publicației The First Serve, ITF a discutat vineri, într-o ședință de șapte ore și jumătate, mai multe subiecte, inclusiv negocierile în curs dintre Tennis Australia și PTPA. Cele mai multe dintre doleanțele PTPA se referă la îngrijorările privind calendarul competițional și diferențele mari de premii în bani. În schimb, ca reacție la poziția PTPA, ATP a emis un comunicat în respinge acuzațiile, refuzând orice negociere cu Asociația lui Novak Djokovic:„Respingem ferm premisa acuzațiilor PTPA, considerăm că acest caz este complet lipsit de fundament și ne vom apăra poziția cu fermitate. ATP rămâne angajată să lucreze în interesul jocului pentru creșterea continuă, stabilitatea financiară și cel mai bun viitor posibil pentru jucători, turnee și fani”, a transmis forul care conduce tenisul profesionist masculin.
Agenția care a ruinat-o pe Simona Halep, dată în judecată: Am depus plângerea
Agenția Internațională pentru Integritatea Tenisului (ITIA), organismul care i-a ruinat cariera Simonei Halep, se confruntă cu acuzații extrem de grave. Un tenismen bulgar din circuitul ATP, pe numele său Simon Anthony Ivanov, vrea să îi răzbune pe toți colegii săi de breaslă care se consideră victimele Agenției de integritate. Acesta a anunțat că dă în judecată ITIA, în urma deciziei organizației de a-i impune o suspendare de cinci ani. Agenția care a acuzat-o pe Halep de două încălcări ale Programului anti-doping l-a pedepsit aspru și pe bulgar: cinci ani de suspendare și 25.000 de dolari amendă, pentru că a jucat la pariuri sportive. ITIA, dată în judecată de un tenismen bulgar: „A depus plângerea în baza Codului Penal” Simon Anthony Ivanov, jucător în vârstă de 25 de ani, care a atins în 2023 cel mai bun loc al carierei în clasamentul ATP, 598, lansează acuzații fără precedent la adresa ITIA! Acesta susține că Agenția de Integritate nu are jurisdicție în Bulgaria sau în Uniunea Europeană. El afirmă că acest lucru a fost confirmat de o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată la 1 august 2025, în cauza C-600/23, conform căreia actele CAS/ITIA sunt supuse controlului judiciar deplin al instanțelor naționale ale statelor membre și nu pot produce efecte juridice în mod independent. Sportivul a mai precizat că a depus deja o acțiune civilă la Tribunalul Districtual Varna, unde actele emise de ITIA au fost prezentate ca probe ale unei activități infracționale. De asemenea, el a depus o plângere în baza articolului 321 din Codul Penal, precum și proceduri penale paralele în Grecia și Serbia împotriva agenției, acuzând implicarea într-un grup organizat criminal transnațional și prelucrarea ilegală a datelor sale personale. Suspendat cinci ani și amendat cu 25.000 de dolari Ivanov a transmis un comunicat prin intermediul agenției de presă BTA: „În prezent, actele ITIA fac obiectul unor proceduri în fața Tribunalului Districtual Varna (dosar civil nr. 20124/2025), precum și al unor proceduri penale în Bulgaria, Grecia și Serbia. Conform hotărârii CJUE (C-600/23), actele ITIA nu au jurisdicție independentă pe teritoriul UE”, a afirmat bulgarul. Simon Anthony Ivanov a fost suspendat recent pentru cinci ani și amendat cu 25.000 de dolari, pentru încălcarea Programului Anticorupție din Tenis. Potrivit ITIA, Ivanov a refuzat să participe la audierea din cazul său și a fost găsit vinovat de încălcarea Secțiunii D.1.a, legată de activități de pariuri în valoare de peste 196.000 de euro pe meciuri disputate între februarie și octombrie 2022, precum și a Secțiunii F.2.b, care vizează refuzul de a coopera cu anchetatorii.