Austria / Începe procesul austriacului care a organizat complotul terorist asupra unui concert al lui Taylor Swift
Procesul unui tânăr austriac acuzat că a pus la cale un atac terorist asupra unui concert al superstarului pop Taylor Swift începe marți, într-un caz care readuce în prim-plan vulnerabilitatea marilor evenimente culturale în fața extremismului violent. Inculpatul, un cetățean austriac în vârstă de 21 de ani, identificat ca Beran A., este judecat la Wiener Neustadt, în apropiere de Viena. Acesta se confruntă cu acuzații grave, inclusiv terorism și apartenență la organizația extremistă Stat Islamic, riscând până la 20 de ani de închisoare. Un atac dejucat în ultimul moment Potrivit procurorilor, Beran A. ar fi plănuit să atace mulțimea adunată în afara stadionului Ernst Happel Stadium, unde urmau să aibă loc concertele artistei, în august 2024. Aproximativ 30.000 de persoane erau așteptate zilnic în exteriorul arenei, pe lângă alte 65.000 în interior. Planul ar fi implicat utilizarea de cuțite și explozibili artizanali, cu scopul declarat de a provoca un număr cât mai mare de victime. „Swifties” și brățările prieteniei Autoritățile austriece au intervenit înainte de punerea în aplicare a atacului, în urma unor informații furnizate inclusiv de serviciile americane. În urma amenințării, cele trei concerte programate au fost anulate, o decizie care a stârnit emoții puternice în rândul fanilor artistei. Comunitatea „Swifties” s-a mobilizat însă spontan, transformând orașul într-un spațiu simbolic al solidarității, cu schimburi de brățări ale prieteniei și momente muzicale colective. Rețea extinsă și planuri internaționale Beran A. nu este singurul inculpat. El este judecat alături de Arda K., un alt suspect implicat într-un complot mai amplu care viza atacuri simultane în Arabia Saudită, Turcia și Emiratele Arabe Unite, în timpul Ramadanului din 2024. Un al treilea suspect, Hasan E., ar fi trecut la acțiune, înjunghiind un agent de securitate la Marea Moschee din Mecca pe 11 martie 2024. Acesta se află în continuare în arest preventiv în Arabia Saudită. Procurorii susțin că inculpații au discutat despre achiziția de arme și fabricarea de bombe și că Beran A. ar fi încercat efectiv să procure ilegal armament înainte de concert. În urma unei percheziții efectuate pe 7 august 2024, autoritățile au descoperit materiale pentru dispozitive explozive în locuința acestuia. O amenințare care amintește de tragedii recente Cazul a fost comparat cu atentatul din 2017 de la concertul Arianei Grande din Manchester — un atac sinucigaș soldat cu 22 de morți, care a șocat Europa și a ridicat semne de întrebare privind securitatea evenimentelor publice. Într-un mesaj publicat după anularea concertelor din Viena, Taylor Swift a descris situația drept „devastatoare”, mărturisind că motivul anulării i-a provocat „un nou sentiment de frică și o vinovăție imensă”. Urmează audieri decisive Avocata lui Beran A. a declarat că acesta intenționează să pledeze vinovat pentru majoritatea acuzațiilor, fără a preciza exact care. Procesul este programat să continue pe 12 mai și ar putea aduce clarificări importante privind amploarea rețelei și nivelul de radicalizare al inculpaților. Cazul subliniază, încă o dată, tensiunea dintre libertatea culturală și nevoia de securitate într-o Europă în care amenințarea teroristă rămâne prezentă.
Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România EIG Re Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România EIG Re
Curtea Supremă de Casație din Bulgaria a respins solicitarea formulată de lichidatorul judiciar al Euroins România (EIRO), CITR, prin care se cerea anularea deciziei tribunalului internațional de arbitraj de la Sofia. Aceasta confirmase valabilitatea contractului de reasigurare încheiat între asigurătorul intrat în faliment, după retragerea licenței de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), și EIG Re, precum și dreptul legal al reasigurătorului de a păstra prima achitată de compania românească, potrivit informațiilor disponibile și hotărârii instanței, scrie Mediafax. Decizia definitivă pronunțată la Sofia confirmă valabilitatea juridică a contractului de reasigurare încheiat cu EIG Re (actual Phoenix Re), reasiguratorul Euroins Insurance Group (EIG), grupul bulgar care deținea Euroins România înainte de intrarea în faliment. În acest context, Euroins România, prin administratorul judiciar CITR, este obligată să achite cheltuieli de judecată de aproximativ 13 milioane de euro (circa 66 de milioane de lei). Hotărârea instanței bulgare întărește poziția echipei de apărare a grupului din Bulgaria, atât în litigiile aflate pe rol în România, cât și în cele două proceduri de arbitraj de la Washington, fiind relevantă inclusiv în perspectiva unei posibile acțiuni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, potrivit Mediafax. Curtea Supremă de Casație (CSC) din Sofia, instanța supremă de apel din Bulgaria, a respins recent solicitarea formulată de lichidatorul român privind anularea deciziei pronunțate în iulie 2024 de Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Institutul de Drept Internațional Privat din Bulgaria, respectiv Tribunalul Internațional de Arbitraj din Sofia. Acea decizie confirmase legalitatea și valabilitatea contractului de reasigurare încheiat între Euroins România și EIG cu aproximativ o lună și jumătate înainte ca licența companiei să fie retrasă. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) din România a retras licența Euroins România, lider al pieței RCA la acel momen, la 17 martie 2023, decizie care a condus la falimentul asigurătorului în luna iunie a aceluiași an. Ulterior, pe lângă procesele din instanțele naționale, Eurohold a inițiat două acțiuni împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile (ICSID), solicitând despăgubiri totale de peste un miliard de euro. În raportul privind cauzele falimentului, finalizat în aprilie 2024, CITR a identificat mai multe deficiențe de ordin operațional și financiar care au contribuit la prăbușirea companiei, inclusiv „încheierea contractului cu EIG Re, prin care active financiare constând în titluri de valoare, creanțe din reasigurare și numerar în casă, în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei, au fost transferate de la societate; acest contract este înaintat judecătorului de faliment spre examinare.” Care sunt consecințele deciziei Prin hotărârea sa, Curtea Supremă de Casație respinge în esență toate solicitările CITR, care urmăreau anularea deciziei arbitrale și declararea nulității contractului de reasigurare. Potrivit autorităților bulgare, efectele juridice directe sunt clare: EIG Re își păstrează garanția constituită de Euroins România în baza contractului, situație considerată de partea română drept o deturnare de active. CITR pierde posibilitatea de a cere recuperarea acestor fonduri în instanțele din Bulgaria, iar lichidatorul va trebui să achite o taxă judiciară considerabilă, de 12,77 milioane de euro, la care se adaugă costurile serviciilor juridice utilizate la Sofia. Oficialii bulgari consideră că decizia instanței supreme ar putea reprezenta un moment de cotitură în evoluția litigiilor legate de Euroins România, având în vedere că acest contract a fost unul dintre principalele puncte de dispută între autoritățile române și grupul de asigurări din Sofia. „Contractul de reasigurare reprezintă un pas important în acest caz complex și are un impact direct asupra adecvării capitalului asigurătorului român aflat în faliment. Valabilitatea acestui contract poate fi acceptată ca probă în viitoarele bătălii juridice, demonstrând că EIRO era o companie cu capital adecvat și solvabilă la data revocării licenței (17 martie 2023) și că era capabilă să-și acopere fără nicio dificultate cheltuielile și datoriile curente și viitoare rezultate din cererile de despăgubire și daune, garantate de reasiguratorul Grupului EIG și de reasiguratorii europeni cu care EIG Re colaborase. În plus, aceasta este și evaluarea din raportul actuarului internațional angajat în martie 2023 de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care este acționar minoritar în EIG”, au declarat reprezentanții EIG pentru Mediafax. În plus, în urma acestei hotărâri, CITR este obligată să achite aproape 13 milioane de euro cu titlu de cheltuieli de judecată către instanța bulgară, după ce nu a reușit să obțină anularea deciziei arbitrale. În iulie 2024, reprezentanții CITR declarau pentru Economica că hotărârea tribunalului de arbitraj din Sofia nu are relevanță pentru procedura de faliment din România și că Tribunalul București este singura instanță competentă să se pronunțe asupra legalității anulării contractului de reasigurare. „Tribunalul din București judecă acțiunea de anulare a contractului de reasigurare încheiat între EUROINS și EIG RE și este singura instanță competentă, în conformitate cu dispozițiile legale, să se pronunțe asupra legalității unui astfel de contract, având în vedere că EUROINS face obiectul unei proceduri de faliment reglementate de legislația română. Pronunțarea unei hotărâri de către instanța de arbitraj din Bulgaria nu are niciun impact asupra desfășurării cauzei pendinte în fața Tribunalului din București, care urmărește anularea efectelor contractului de reasigurare, spre deosebire de acțiunea inițiată de EIG RE, care a avut ca obiect stabilirea legalității contractului în conformitate cu legislația bulgară. Următoarea ședință în cadrul acțiunii în anulare este programată pentru 13 septembrie 2024”, a declarat Alina Popa, coordonatoarea echipei CITR, pentru Economica, cea care gestionează falimentul Euroins, în iulie 2024. „Aceasta ridică următoarea întrebare: dacă lucrurile stau așa, de ce s-a angajat CITR în această acțiune la Sofia și de ce provoacă acum pierderi de peste 66 de milioane de lei contribuabililor români? Pe lângă cheltuielile de judecată, trebuie luate în calcul și onorariile avocaților plătite la Sofia și, potrivit informațiilor noastre, lichidatorul a angajat una dintre cele mai scumpe firme de avocatură din Sofia, în speranța de a câștiga procesul în fața Curții Supreme de Casație. „Ce încerca CITR să demonstreze dacă arbitrajul de la Sofia era irelevant și de ce a lansat atunci această ofensivă?”, au declarat sursele din Sofia. Totodată, compania-mamă Euroins Insurance Group, alături de acționarii săi Eurohold și BERD, a propus în repetate rânduri soluționarea amiabilă
Ziua 2 în procesul jafului Tezaurului Dacic / Pledoariile avocaților: Elefantul din cameră: unde e a treia brățară?
Ședința a început cu întârziere, din cauza unor probleme de transport ale unuia dintre inculpați, însă interesul public și mediatic pentru jaful Tezaurului Dacic a rămas ridicat, sala de judecată fiind din nou plină, potrivit dvhn.nl. În centrul atenției s-a aflat Bernhard Z., singurul dintre cei trei suspecți care a refuzat să încheie o înțelegere cu Parchetul și care riscă o pedeapsă de 5,5 ani de închisoare. „A devenit o celebritate fără voie” Unul dintre avocații săi, Micha Jonge-Vos, a deschis pledoaria subliniind amploarea neobișnuită a cazului, pe care l-a descris drept unul cu impact internațional. În opinia sa, nu doar muzeul a fost afectat, ci și clientul său, care „a devenit, fără să vrea, o celebritate olandeză”, în urma expunerii mediatice intense. Apărarea a criticat dur ancheta, acuzând autoritățile de „viziune îngustă” și de ignorarea unor scenarii alternative. Jonge-Vos a ridicat o întrebare esențială pentru dosar: unde se află a treia brățară de aur, piesă care nu a fost recuperată. „Cine deține cheia pentru returnarea ei? Cei trei suspecți sau altcineva?”, a întrebat avocatul, susținând că clientul său nu se află în posesia obiectului. Probe contestate: ADN și declarații Un alt pilon al apărării a fost contestarea probelor. Avocata Simcha Plas a argumentat că nu există dovezi directe care să plaseze pe Bernhard Z. la locul jafului. ADN-ul său nu a fost găsit în muzeu, iar urmele descoperite pe haine ar proveni dintr-un amestec de la mai multe persoane, ceea ce le reduce valoarea probatorie. De asemenea, aceasta a pus sub semnul întrebării credibilitatea co-suspectului Jan B., susținând că declarațiile acestuia către agenți sub acoperire ar fi fost mincinoase și influențate de informații din presă. Implicare minoră, dar nu participare la jaf Apărarea nu neagă complet implicarea lui Bernhard Z., dar o limitează strict la fapte colaterale. Potrivit avocaților, acesta ar fi furat o mașină și plăcuțe de înmatriculare, însă nu ar fi participat efectiv la jaful din muzeu. În sprijinul acestei versiuni este invocată și o înregistrare audio în care Z. face referire la „băieții aceia” care ar avea probleme, ceea ce, potrivit apărării, ar indica faptul că nu se includea pe sine printre autorii furtului. Cazul lui Bernhard Z. rămâne cel mai disputat În timp ce ceilalți doi suspecți au acceptat deja înțelegeri cu procurorii și pedepse reduse, cazul lui Bernhard Z. rămâne deschis și disputat. Strategia apărării este clară: introducerea unui dubiu rezonabil prin contestarea probelor și a credibilității martorilor, dar și prin evidențierea unor elemente neelucidate, precum dispariția celei de-a treia brățări. Procesul continuă, iar verdictul va depinde în mare măsură de capacitatea instanței de a decide dacă aceste dubii sunt suficiente pentru a exclude implicarea directă a lui Bernhard Z. în jaf.
Am fost tratat ca un animal. Am petrecut șase luni într-o celulă putredă, cu șobolani / A început procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic
A început procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic expus în Muzeul Drents din Assen. Starea generală a suspecților este destul de scăzută. Ei s-au plâns în fața instanței de condițiile inumane din detenție. Chesley W, 37 de ani, a spus, citat de dvhn.nl: „Am fost tratat ca un animal. Am petrecut 6 luni într-o celulă putredă, cu șobolani. Fotografia și numele meu au fost publicate. Asta mă va bântui pentru totdeauna. Ceea ce este pe internet nu dispare niciodată”. Jaful Tezaurului Dacic nu e prima lui abatere De altfel, potrivit publicației citate, Chesley W. a mai avut probleme cu legea. Anterior, el a fost închis 5 ani și cinci luni pentru jaf, deținere de arme, conducere sub influența alcoolului, furt din magazine. În serviciul de probațiune, a fost mai degrabă rezervat. Se pare că a fost diagnosticat cu o tulburare de personalitate în trecut. „În cele din urmă, s-ar putea să vreau să spun ceva” Un alt suspect, Bernhard Z., are un trecut asemănător cu al lui Chesley W. A fost și el închis, în trecut, cinci ani și cinci luni, pentru o spargere violentă de locuință, dar asta nu e tot. În cazierul său judiciar, Z. a strâns încă multe alte fapte: vandlaism, agresiune, posesie de droguri, conducere sub influența alcoolului. De altfel, Z. e un obișnuit al serviciului de probațiune. Z. are probleme cu drogurile și nu are o viață stabilă. Singurul lucru pe care l-a spus în fața instanței a fost: „Îmi păstrez calmul, dar sunt foarte furios, dar am mai spus deja asta”, făcând apel la dreptul său de a tăcea. Peste ceva vreme, Z. a adăugat, totuși: „În cele din urmă, s-ar putea să vreau, totuși, să spun ceva. Deocamdată, o să mă opresc aici”. Jan B. e, probabil, cel mai dificil suspect Jan B. a fost primul interogat. La serviciul de probațiune, a refuzat să coopereze cu orice. Are doar 21 de ani, motiv pentru care în instanță se pusese problema dacă nu cumva el ar trebui să fie judecat ca un minor. B. a lucrat ca pictor în Heerhugowaard și a locuit acolo cu părinții săi. De altfel, cei de la serviciul de probațiune sunt îngrijorați în privința lui. „Nu putem să ne dăm seama exact de ce a acceptat să coopereze la jaf. A fost vorba de bani sau a fost influențat? Nu putem răspunde la această întrebare”, au spus aceștia despre B, care are un cazier judiciar curat. În instanță, B. a invocat, de asemenea, dreptul la tăcere. „O perioadă oribilă” Directorul Muzeului Drents, Robert Van Langh, a spus către suspecți: „Piesele au fost furate cu forța brută. Acest caz a fost fără precedent, atât pe plan intern, cât și internațional. Nu este vorba despre valoarea monetară, ci despre interese culturale. Șocul a cuprins Assen, Olanda și întreaga lume. Vă dați seama de asta?”. Publicația citată scrie despre cum directorul Van Langh a evocat „o perioadă oribilă” care s-a încheiat abia recent, odată cu returnarea obiectelor. „Banii nu pot compensa furtul de identitate culturală” „Pentru colegi, furtul a fost considerat un atac personal. Suntem foarte recunoscători colegilor noștri investigatori naționali și internaționali.” Abia după restaurare putem considera că totul poate fi cu adevărat închis, conchide Van Langh. Suspecții nu au dori să comenteze interpelarea lui Van Langh, care, ulterior, a vorbit și despre prejudiciul cultural, spiritual inestimabil adus României, care nu a pierdut niște „obiecte din aur”, a pierdut o parte sacră a identității sale: „Prejudiciile cauzate de furt nu pot fi exprimate doar prin valoarea de piață. Acestea definesc identitatea, iar banii nu pot compensa acest lucru. A existat o amenințare ca o memorie să fie ștearsă pentru o societate. Acesta a fost un atac la adresa demnității poporului român”, a spus acesta. „Furtul ne-a lovit în adâncul sufletului” „Trauma a fost profundă. Dispariția nu a fost văzută ca o pierdere, ci ca o rană în memoria noastră colectivă”, a spus Van Langh, care a insistat pe ideea de șoc produs în România de acest furt. „De asemenea, pentru că nu era clar dacă obiectele vor fi distruse. În spatele fiecărei piese ale noastre se află decenii de efort uman și studiu. Furtul ne-a lovit în adâncul sufletului. Unda de șoc a depășit cu mult zidurile muzeului. (…) Expozițiile internaționale există pentru a conecta oamenii și pentru a oferi istorie și artă unui public mai larg. Relațiile dintre instituțiile culturale sunt strânse. Consecințele furtului au fost șocante. Furia și neîncrederea au apărut brusc.” Furtul a fost folosit pentru a provoca tensiuni în România. Acesta nu este doar un caz penal. Acesta a perturbat o întreagă societate”, a continuat acesta. Avocații vor vorbi joi în instanță.
Credidam îi contestă Oanei Pellea moștenirea tatălui său, Amza Pellea: doi ani de procese și cerințe absurde
„Organismul CREDIDAM imi cere an de an sa i reactualizez datele de repertoriu ale tatălui meu .. pentru calcularea și achitarea drepturilor de autor! Adică să fac o listă cu ce a mai făcut nou tata…Tata a plecat de pe lumea asta de 43 de ani! De 43 de ani lista repertoriului lui a rămas aceeași!”, spune Oana Pellea pe Facebook. Acesta afirmă că a depus personal lista la Credidam când l-a înscris pe Amza Pellea ca membru, acum mulți ani și refuză să îndeplinească o cerere birocratică „aberantă și absurdă”. Acum, Credidam îi contestă chiar și dreptul de moștenitor. „Mi se spune că nu pot plăti drepturile pentru că nu știu ce au de plătit, nefiind reactualizată baza de date, Credidamul încasând drepturile de la televiziuni (probe depuse la dosar)..Și atunci unde sunt banii încasați de Credidam pentru drepturile de difuzare și autor ale tatălui meu..? Credidam-ul are în baza de date întreaga listă de repertoriu a tatălui meu, depusă de mine, semnată de mine. Nu mai recunoaște nimic… au mers până acolo încât au pus la îndoială certificatul de moștenitor…au spus că nu e înscris ca membru cu toate că are și cont și parolă la site-ul lor). Au susținut că în certificatul de moștenitor, in care se menționează că sunt unica moștenitoare a tuturor drepturilor de autor și a drepturilor de difuzare, dar nu e specificat nominal Credidam! Tata a murit in 1983 .. Credidam s-a înființat in 1996!!!”, povestește fiica lui Amza Pellea. Oana Pellea spune că de 2 ani este în proces cu Credidam pentru drepturile tatălui său. „Romania 2026. La orice termen se schimbă judecătorul și procesul e luat de la capăt. La fiecare termen reprezentanții Credidam vin cu câte o chichiță aberantă…Justiție în România? Dosarul este plin de probe de netăgăduit și totuși… Oana Gheorghiu, Ilie Bolojan, Andras Istvan, cui trebuie să mă mai adresez ca să îi fac dreptate tatălui meu?”, întreabă Oana Pellea.
Procurorii cer o pedeapsă de peste 7 ani de închisoare pentru fiul prințesei moștenitoare a Norvegiei
Miercuri, la Tribunalul districtual din Oslo a avut loc penultima înfățișare din cele șase săptămâni de proces al fiului prințesei moștenitoare a Norvegiei, Marius Borg Høiby. Procuratura a precizat că prințul ar trebui să primească 7 ani și 7 luni de închisoare, dacă acesta este găsit vinovat pentru cele 39 de infracțiuni, din totalul de cele 40 de care a fost acuzat, potrivit The Guardian. Printre acestea se numără viol, violență domestică, dar și multiple încălcări asupra ordinelor de protecție, vătămare corporală, dar și acuzații legate de consumul de droguri, precum și infracțiuni rutiere. Una dintre acuzații, legată de încălcarea unui ordin de restricție, a fost respinsă. Procurorul general, Sturla Henriksbø, a precizat, despre că infracțiunile „trebuie să atragă după sine o reacție strictă și concretă”. „Acestea sunt fapte foarte grave. Se numără printre cele mai grave infracțiuni din codul nostru penal care se referă la încălcarea integrității. Și ar trebui să atragă după sine o reacție strictă și concretă în fiecare caz”, a declarat procurorul. Procurorii au mai cerut ca fiului prințesei să-i fie interzis, ca timp de doi ani, să ia legătura cu fostele sale presupuse victime. Procurorii norvegieni au mai cerut confiscarea mai multor dispozitive, printre care trei iPhone-uri, dar și un MacBook. De asemenea, acestuia îi va fi retras permisul de conducere, și totodată își va pierde dreptul de a conduce pe o perioadă de doi ani. De asemenea, Henriksbø a precizat că acuzația privind filmarea presupusului viol, „implică o încălcare și mai gravă a drepturilor femeilor”. Høiby, în vârstă de 29 de ani, și-a recunoscut vinovăția pentru mai multe infracțiuni relativ minore, dar a negat acuzațiile de viol. Cu toate acestea, pe parcursul procesului, mai multe presupuse victime au depus mărturie, printre care și fosta parteneră a lui Høiby, Nora Haukland. Cazul a atras o atenție considerabilă din partea presei, atât cea din țară, cât și cea din străinătate. După ultima zi a procesului, joi, ar putea dura câteva luni până când judecătorii vor lua o decizie.
Inteligența Artificială, acuzată că a determinat un bărbat să se sinucidă. Compania Google, dată în judecată
Familia unui bărbat care s-ar fi sinucis ca urmare a unui sfat oferit de asistentul de Inteligență Artificială Gemini, a dat în judecată Google, potrivit Le Figaro. Conform procesului intentat la o instanță federală din California, Gemini i-a sugerat lui Jonathan Gavalas, în vârstă de 36 de ani, să „treacă” din lumea fizică în lumea digitală pentru a se alătura „soției” sale digitale, personajul întruchipat de chatbot. Procesul a început miercuri. Incidentul s-a produs în luna octombrie. Un manager de vânzări al unui IMM cu sediul în Florida s-a baricadat în casa sa, la sfatul lui Gemini, și apoi și-a tăiat venele, Această tragedie s-a produs după câteva săptămâni de interacțiuni cu asistentul virtual. Gemini s-a adresat utilizatorului ca între membrii unui cuplu, numindu-l „iubirea mea” sau „regele meu”, conform unor fragmente din conversații citate de familie. De asemenea, asistentul virtual i-a dat bărbatului mai multe ordine bizare. L-a convins să cumpere ilegal arme pentru a ataca un camion care nu exista și i-a spus că este monitorizat de Guvern. În plus, i-a cerut să ia cu asalt un laborator pentru a fura planurile unui robot Familia solicită despăgubiri de la Google, precum și implementarea unor măsuri de securitate. În replică, firma susține că bărbatului i-a fost oferită în mod repetat opțiunea de a contacta un număr de urgență și i s-a repetat că interacționează cu un asistent virtual. „Tratăm această problemă foarte în serios și vom continua să ne îmbunătățim garanțiile și să investim în această activitate esențială”, a adăugat compania. Acuzații asemănătoare au venit și din partea familiilor unor adolescenți care s-au sinucis.
Mark Zuckerberg a depus mărturie în procesul privind impactul Instagram asupra copiilor
Un proces fără precedent Audierea lui Mark Zuckerberg face parte dintr-un proces fără precedent, aflat pe rolul Tribunalului Superior din Los Angeles care analizează dacă marile companii de social media au contribuit deliberat la vătămarea copiilor prin produsele lor. Procesul, care a debutat la începutul lunii februarie, a fost intentat în numele unei tinere, identificată prin inițialele KGM, care susține că utilizarea timpurie a rețelelor sociale a dus la dependență, depresie și gânduri suicidare, relatează Associated Press. În prezent, Meta, compania-mamă a Instagram, și YouTube, deținută de Google, sunt singurii pârâți rămași în proces, după ce TikTok și Snap au ajuns la înțelegeri pentru sume care nu au fost publicate. În cadrul mărturiei, Zuckerberg a respins ideea că Instagram ar fi conceput pentru a crea dependență, afirmând că nu consideră că acest concept se aplică platformei. Declarațiile lui Zuckerberg în fața instanței Audierea lui Zuckerberg a fost condusă de avocatul reclamantei, Mark Lanier, care a deschis seria de întrebări prezentând trei opțiuni pe care companiile le au în raport cu persoanele vulnerabile: să le ajute, să le ignore sau „să profite de ele”, la care CEO-ul a răspuns: „Cred că o companie rezonabilă ar trebui să încerce să-i ajute pe cei care folosesc serviciile sale”. Avocatul l-a mai întrebat pe Zuckerberg dacă oamenii tind să folosească mai mult un produs atunci când acesta este adictiv, acesta răspunzând: „Nu sunt sigur ce să spun la asta. Nu cred că se aplică aici”. Lanier a prezentat și documente interne care arătau că angajații Instagram aveau obiective legate de creșterea timpului petrecut de utilizatori pe platformă, însă Zuckerberg a susținut că astfel de obiective au existat în trecut, dar a precizat că Meta a decis ulterior să renunțe la ele, orientându-se spre utilitatea produselor. Zuckerberg rămâne fidel ideii de utilitate pentru utilizatori Lanier l-a interogat și în legătură cu filtrele de pe Instagram, sugerând că acestea pot contribui la probleme de imagine corporală în rândul tinerilor. Zuckerberg a declarat că nu există suficiente dovezi clare privind efectele nocive ale acestor filtre. De-a lungul audierii, Zuckerberg a contestat în mod repetat „caracterizarea” făcută de Lanier, rămânând fidel ideii că Meta încearcă să construiască platforme utile utilizatorilor. Avocații Meta susțin că, deși nu contestă dificultățile de sănătate mintală ale reclamantei, nu există dovezi că Instagram ar fi fost un factor determinant în apariția acestora.
Florin Talpan mută decisiv în procesul prin care CSA Steaua îi cere lui Gigi Becali daune de 37.000.000 de euro: Am făcut toate demersurile
Într-o declarație acordată în exclusivitate pentru PROSPORT, Florin Talpan a vorbit despre toate „piedicile” pe care șefii clubului Steaua i le-ar pune în încercarea de a recupera prejudiciul de 37.000.000 din procesul intentat lui FCSB. CSA Steaua a avut câștig de cauză atât în procesul privind palmaresul legendarei echipe a Armatei, cât și în cel prin care FCSB a solicitat anularea tuturor mărcilor deținute de CSA. Talpan: „Sunt stopat să fac anumite lucruri” Acum, s-a ajuns în faza în care va fi reluat procesul privind despăgubirile de 37 de milioane de euro pe care CSA Steaua le cere societății controlate de Gigi Becali. Primul termen de judecată a fost fixat pentru 8 aprilie, la Tribunalul București, scrie PROSPORT. Chiar dacă a întreprins toate demersurile necesare pentru a câștiga acest proces legat de recuperarea prejudiciului, Florin Talpan spune că se lovește de un obstacol neașteptat: nu poate merge în instanță fiind blocat chiar de conducerea CSA Steaua! Mai mult, juristul Clubului Sportiv al Armatei a criticat decizia MApN de a trimite Corpul de control la „Steaua”. În opinia sa, scopul urmărit este acela de a mușamaliza neregulile de la club. „Mă lupt pentru lucrul acesta (n.r. – să câștige procesul pentru prejudiciu). De fapt, am făcut toate demersurile, dar sunt stopat să fac anumite lucruri, pentru că sunt împiedicat să mă duc în instanță. Înțelegeți?! Se face prezența! Vine Corpul de control să facă prezența. Auziți cu ce se ocupă Corpul de control la Ministerul Apărării Naționale! Factorii politici se bagă peste Clubul Sportiv al Armatei Steaua. Echipa de audit stă efectiv de nouă luni la CSA. Practic, își bate joc și frânează activitatea… îmi verifică mie dosarele câștigate niște persoane care n-au fost niciodată prin instanțe, habar n-au ce e cu ei! Corpul de control a mușamalizat toate neregulile pe care le-am spus eu. La Corpul de control este un personaj care trebuia să fie demult demis”, a declarat Florin Talpan. Ce încearcă să facă FCSB În acest război juridic dus cu CSA Steaua, avocații FCSB nu stau cu mâinile în sân. Potrivit sursei citate, până la prima înfățișare în procesul pentru prejudiciu, FCSB se va adresa Curții Constituționale a României (CCR), la 17 februarie, cu o solicitare de modificare a Legii mărcilor. Dacă primește un verdict favorabil, atunci FCSB iese în câștig fiindcă decizia din 2014, prin care echipei lui Gigi Becali i-a fost retrasă marca „Steaua”, ar putea fi anulată în instanță. RECOMANDAREA AUTORULUI: MApN a avut pe masă oferta pentru Steaua București: 200.000.000 de dolari. Ce plan au gloriile clubului Florin Talpan vrea ca UEFA și FIFA să excludă cluburile românești din cupele europene, dar și echipa națională. Care e motivul demersului uluitor Florin Talpan, reacție după victoria la ÎCCJ în procesul pentru marca „STEAUA”: „Gigi Becali va trebui să plătească prejudiciul de 37.000.000 de euro” Gigi Becali, mesaj direct către ministrul Apărării Naționale. Are legătură cu marca „STEAUA”/„S-ar termina bâlciul!” Planul prin care STEAUA va avea drept de promovare în Liga 1 și un finanțator miliardar! Victor Pițurcă: „Îl cunosc foarte bine”
Cel mai mare scandal regal din epoca contemporană: Începe procesul lui Marius Borg, acuzat de viol și de vătămare corporală
Borg Hoiby, în vârstă de 29 de ani, născut dintr-o relație anterioară căsătoriei mamei sale cu prințul moștenitor Haakon Magnus, riscă o pedeapsă de zece ani de închisoare – și chiar de 16 ani dacă va fi găsit vinovat de cele mai grave infracțiuni – într-un proces care se preconizează a avea un mare impact mediatic. Procesul se va încheia pe 19 martie, scrie La Vanguardia. Unele dintre acuzațiile aduse lui Borg Hoiby datează din 2018, iar printre cele mai grave se numără patru violuri, precum și abuzuri fizice și psihologice împotriva unor foste partenere. Bărbatul, care se află în prezent în libertate, a fost arestat de poliție pe 4 august 2024, fiind suspectat că și-a agresat partenera în noaptea precedentă, iar câteva zile mai târziu a recunoscut că a acționat „sub influența alcoolului și a cocainei, în urma unei dispute”. După aceea, a fost arestat de încă două ori. Ancheta poliției a descoperit apoi alte presupuse infracțiuni, printre care violarea a patru femei în timp ce dormeau sau erau în stare de ebrietate, unele dintre ele fiind și filmate. Cu privire la aceste acuzații, procurorul Sturla Henriksbo a declarat în august: „Este vorba de fapte foarte grave, care pot lăsa urme și distruge vieți”. Săptămâna trecută, poliția a anunțat șase noi acuzații, printre care o încălcare a legii norvegiene privind stupefiantele. În 2020, Borg Hoiby a transportat 3,5 kg de marijuana, aparent fără compensație financiară, fapt pe care el l-a recunoscut. Familia regală l-a renegat Miercuri, prințul Haakon Magnus a emis un comunicat public preventiv în care și-a exprimat solidaritatea și cea a prințesei moștenitoare cu „persoanele afectate, familiile lor și toți cei care le poartă de grijă”, subliniind cât de „reconfortant” este să trăiești într-un stat de drept care va garanta un proces „cât mai ordonat, corect și echitabil posibil”. El a precizat, de asemenea, circumstanțele fiului său vitreg: „Marius Borg Hoiby nu este membru al casei regale a Norvegiei și, prin urmare, este independent. Ne pasă de el și este un membru important al familiei noastre. Este cetățean norvegian și, ca atare, are aceleași responsabilități ca toți ceilalți, precum și aceleași drepturi”. Într-adevăr, Marius Borg nu deține niciun titlu sau funcție oficială și, neavând un loc de muncă stabil, trăiește dintr-o alocație acordată de cuplul regal. Marius avea patru ani când, pe 25 august 2001, mama sa, Mette-Marit Tjessem Hoiby, s-a căsătorit cu prințul Haakon – copilul a fost paj la ceremonia de nuntă din Catedrala Luterană a Mântuitorului din Oslo – și a locuit cu amândoi în palat în timpul copilăriei și adolescenței. Acolo a crescut alături de frații să vitregi, născuți din căsătoria regală: prințesa Ingrid Alexandra – a doua în linia de succesiune la tron – și prințul Sverre Magnus. Prințesa, în vârstă de 22 de ani, studiază științe sociale la Universitatea din Sydney, în timp ce fratele ei, în vârstă de 20 de ani, s-a mutat în octombrie la Milano, unde aspiră să se lanseze în fotografie și cinema. Între rolul de mamă și cel de viitoare regină Scandalul Marius Borg a pătat imaginea familiei regale, care, totuși, rămâne populară, în special regele Harald V și regina Sonia, ambii în vârstă de 88 de ani. Potrivit unui sondaj difuzat miercuri de radioteleviziunea publică NRK, 70% dintre norvegieni susțin acum monarhia, în timp ce în 2017 procentul era de 81%. În orice caz, familia regală se află într-o situație jenantă, mai ales prințesa Mette-Marit, care, la 52 de ani, se luptă cu o boală care s-a agravat – în 2018 a fost diagnosticată cu fibroză pulmonară, iar în decembrie s-a anunțat că medicii evaluează posibilitatea unui transplant de plămâni – în timp ce se află în dilemă între rolul de mamă și cel de viitoare regină. Prințul Haakon însuși a anunțat că nici el, nici Mette-Marit nu intenționează să participe la proces, iar Casa Regală Norvegiană nu va face comentarii pe durata acestuia și că toate activitățile oficiale ale monarhiei vor continua.