Etichetă: profesori

Universitatea nu este o firmă / Cadre didactice din Universitatea din București protestează împotriva deciziei rectoratului de a elimina programe educaționale vitale / Profesorii sunt în grevă japoneză de azi

Cadre didactice ale Universitatea din București au organizat marți, 17 martie, o conferință de presă în care au criticat dur o decizie recentă a conducerii instituției privind organizarea programelor de studiu, pe care o consideră abuzivă și periculoasă pentru viitorul unor specializări de nișă. Decizia Consiliului de Administrație, adoptată în noiembrie 2025, introduce praguri minime de studenți pentru funcționarea programelor universitare și clasifică anumite specializări drept „programe cu risc”, dacă nu ating aceste ținte sau dacă înregistrează rate ridicate de abandon. Profesorii avertizează că noile reguli pot duce la desființarea unor programe unice. „Universitatea din București nu este o firmă”, a declarat Vlad Alexandrescu, acuzând conducerea că tratează educația prin prisma rentabilității economice. El a calificat măsurile drept un „asasinat” al unor programe construite în timp și recunoscute pentru calitatea lor academică. Programe de nișă, în pericol Potrivit cadrelor didactice, specializări precum Limba și literatura rromani, dar și programe dedicate limbilor minorităților (maghiară, ebraică, sârbă, croată, bulgară, ucraineană) sau masterate unice în țară riscă să fie eliminate. Madeea Axinciuc a subliniat că aceste programe reprezintă „un patrimoniu imaterial” al universității și că strategia unei instituții publice de învățământ nu ar trebui să urmărească profitul, ci calitatea și diversitatea. „Cum asigură Universitatea rentabilitatea? Distrugând programele”, a spus aceasta, ironic. Acuzații de discriminare și încălcarea legii Cadrele didactice susțin că decizia afectează direct drepturile minorităților naționale și încalcă legislația privind accesul la educație. Delia Grigore a atras atenția asupra caracterului „abuziv” al măsurilor, afirmând că programele fragile ar trebui sprijinite, nu eliminate: „Când un membru al familiei este bolnav, nu îl îngropi, îl duci la medic”. De asemenea, profesorii critică pragul de 66% impus pentru organizarea unei a doua sesiuni de admitere, considerându-l arbitrar și discriminatoriu. Proteste în escaladare Conferința de presă vine după depunerea unui memoriu adresat conducerii universității. Cadrele didactice au anunțat că vor intra în grevă japoneză începând cu 18 martie și nu exclud acționarea în instanță a instituției dacă decizia nu va fi retrasă sau modificată semnificativ. Profesorii avertizează că, în lipsa unor schimbări, universitatea riscă să piardă programe valoroase și să afecteze diversitatea academică, în special în domenii considerate esențiale pentru identitatea culturală și educațională a României. Până la momentul publicării, conducerea universității nu a oferit nicio reacție.

Efectele Legii Bolojan: val de demisii în învățământ după creșterea normei didactice

Sistemul de învățământ preuniversitar se confruntă cu un val de plecări după implementarea măsurilor din Legea 141/2005, cunoscută sub numele de „Legea Bolojan”. Potrivit unui răspuns oficial al Ministerului Educației și Cercetării, aproape 370 de cadre didactice au părăsit sistemul în primele module ale anului școlar 2025-2026. Această reacție vine în contextul în care noua legislație a crescut norma didactică de predare cu o medie de două ore pe săptămână, o modificare fără precedent în ultimii 30 de ani. Potrivit Edupedu, datele furnizate de instituție în urma unei interpelări parlamentare arată că 367 de profesori au demisionat în perioada septembrie-decembrie 2025. Dintre aceștia, 114 erau cadre didactice titulare și debutante, în timp ce restul de 253 erau angajați pe perioadă determinată sau pe durata viabilității postului. Pe lângă plecările definitive, ministerul raportează că alte 56 de cadre didactice funcționează cu normă incompletă în prezentul an școlar, majoritatea fiind profesori titluari. „Legea Bolojan” a reconfigurat structura normei didactice pentru toate categoriile de personal. Pentru profesorii de gimnaziu și liceu, norma a crescut la 20 de ore pe săptămână, în timp ce învățătorii au acum obligația să desfășoare două ore de pregătire remedială săptămânal. Chiar dacă legislația permite opțiunea de diminuare a normei din proprie inițiativă, această alegere atrage automat tăieri salariale și afectează vechimea în muncă a cadrelor didactice. Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt: pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat) în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister, arată Edupedu. Controversa din jurul acestor măsuri este alimentată și de lipsa unei analize de fundamentare din partea Ministerului Educației. AUTORUL RECOMANDĂ: „Austeritate” selectivă. După ce a redus bursele pentru studenții români, Guvernul Bolojan a acordat 120 de burse pentru doctoranzi și cercetători din Africa și alte state francofone Profesorii și studenții i-au cerut demisia lui Nicușor Dan, la Cotroceni, în sunet de vuvuzele și tobe. “A uitat de noi și de promisiunile făcute”

15 minute pe zi pot schimba o viață. Fitness pentru mintea copiilor, campania care îi invită pe părinți și profesori să citească cu voce tare

Patru organizații – Asociația InfinitEdu, Fundația Bosch România, Digital Nation și Opera Comică pentru Copii – au adus la aceeași masă 12 edituri și librării din România pentru o mobilizare rar întâlnită în jurul lecturii pentru copii. Împreună, au construit un program de șase săptămâni dedicat părinților, profesorilor și copiilor, cu ateliere, concursuri, vizite ale autorilor în școli și sute de cărți oferite cadou. Organizatorii îi încurajează pe părinți și profesori să citească cu voce tare, să pună întrebări în timpul lecturii și să transforme cele 15 minute zilnice într-un ritual care hrănește imaginația copiilor. „Citiți cu voce tare. Discutați și adresați-vă întrebări în timpul lecturii. Citiți împreună cel puțin 15 minute pe zi. Cultivați-le imaginația. Se vor bucura toată viața”, este îndemnul spotului oficial al campaniei. Pentru părinți: lectură, dialog și zeci de premii „Nu îți poți proteja copilul de maratonul vieții. Dar îl poți pregăti.” Așa începe invitația adresată părinților. Campania a început în luna februarie și se desfășoară pe parcursul a șase săptămâni, până pe 15 martie 2026. Mămici, tătici, bunici și îngrijitori sunt încurajați să transforme lectura într-un ritual zilnic. Participarea înseamnă cel puțin 15 minute de citit pe zi și o conversație sinceră după fiecare poveste. Cei care acceptă provocarea pot câștiga, săptămânal, zeci de premii. Însă miza nu sunt premiile. Organizatorii vorbesc mai ales despre „darurile” pe care le primesc copiii: conexiune autentică, dorința de cunoaștere, un vocabular mai bogat și șanse considerabil mai mari de a-și finaliza studiile și de a avea un viitor stabil. Pentru profesori: două tipuri de concursuri Campania nu se adresează însă doar familiilor. Și profesorii sunt invitați să transforme cititul într-un exercițiu zilnic de gândire la clasă. Cadrele didactice pot participa la două competiții separate. Prima presupune un concurs săptămânal, prin tragere la sorți. Profesorii descriu un moment real de lectură desfășurat la clasă – înainte, în timpul sau după citirea unui text – iar în fiecare săptămână sunt oferite șase premii, câte două pentru fiecare nivel: preșcolar, primar și gimnazial. Pe lângă extragerile săptămânale, campania include și concursul pentru Marile Premii, jurizat. Aici, profesorii își prezintă propriul mod de lucru la clasă: ce texte aleg, ce metode folosesc, cum îi ajută pe copii să gândească dincolo de cuvintele din pagină. Sunt evaluate dovezi concrete din activitatea elevilor: pagini din caiete, scheme, desene sau reflecții care arată cum au înțeles textul. La final, vor fi desemnați trei câștigători, câte unul pentru fiecare nivel de învățământ. Ateliere pentru părinți și copii Campania nu rămâne doar online. Sunt organizate și ateliere față în față pentru părinți și copii, coordonate de formatori și experți în educație, care lucrează direct cu familiile pentru a arăta cum lectura poate deveni un dialog. Sesiunile sunt interactive și oferă modele practice de conversații și exerciții aplicabile acasă. În același timp, programul include și întâlniri dedicate celor care lucrează zi de zi cu lectura: bibliotecari, profesori de gimnaziu, învățători și educatori. Festivalul Cărților Deschise, la Opera Comică pentru Copii În cadrul campaniei, Opera Comică pentru Copii găzduiește și Festivalul Cărților Deschise, un eveniment care pornește de la ideea că lectura nu este doar un act solitar, ci o experiență care poate fi trăită activ. Copiii sunt invitați să citească, să creeze, să exploreze și să intre în dialog cu poveștile, într-un cadru deschis și prietenos. Fiecare ediție include lansări de carte, întâlniri cu autori, vizionări de ecranizări și dezbateri interactive, transformând cartea într-un punct de plecare pentru joc, conversație și imaginație. Pe parcursul festivalului, copiii pot participa la ateliere de lectură, ilustrație și creație, alături de autori și ilustratori contemporani. Programul cuprinde și activități practice, precum realizarea de semne de carte sau exerciții creative care îi apropie firesc de lectură. Intrarea este gratuită. O alianță fără precedent pentru lectură Campania este susținută de 12 edituri și librării partenere, care oferă coduri de reducere, cataloage curatoriate pe vârste și peste 500 de cărți cadou. Este una dintre cele mai ample mobilizări din ultimii ani în jurul lecturii pentru copii, reunind ONG-uri, instituții culturale, edituri și profesori în jurul aceluiași obiectiv. Potrivit organizatorilor, miza este clară: „Să convingem cât mai mulți părinți și profesori să introducă rutine de lectură cu voce tare timp de minimum 15 minute pe zi și să discute cu copiii despre ceea ce citesc”. La final, totul se reduce la un obicei simplu. Dacă lectura devine parte din rutina zilnică, mintea copiilor se antrenează zi de zi. Iar 15 minute pot însemna, peste ani, mai mult decât o poveste spusă înainte de somn.

Ce fac profesorii și nu va putea face niciodată inteligența artificială

Fie că este vorba de automatizarea notării sau chiar de scrierea de scrisori către părinți, inteligența artificială oferă profesorilor mai multe oportunități de mentorat, implicare și învățare practică. Având în vedere evoluția rapidă a tehnologiei, nu este nerezonabil să ne imaginăm un viitor în care aceștia pot urmări implicarea elevilor în timp real, pot automatiza evaluările și pot dezvolta parcursuri de învățare personalizate, potrivit BBC Science. Dar, deși IA promite să transforme eficiența clasei, guvernul britanic a afirmat clar că tehnologia ar trebui utilizată numai pentru notarea cu miză redusă și că profesorii ar trebui să fie transparenți în ceea ce privește utilizarea acesteia. Limitările sale evidențiază o nevoie crucială de expertiză umană atunci când vine vorba de asigurarea integrității și corectitudinii în timpul evaluărilor cu miză mare. Ce au profesorii și nu are IA? Profesorii de științe au, desigur, o înțelegere profundă a materiei pe care o predau. Această judecată profesională și capacitatea de a evalua învățarea pe baza contextului, experienței și integrității fac ca implicarea lor să fie esențială pentru a asigura că evaluările rămân corecte, precise și reflectă cu fidelitate potențialul fiecărui elev. În calitate de companie lider mondial în domeniul învățământului, Pearson are peste 18.000 de angajați care activează în mai mult de 70 de țări, deservind milioane de cursanți, educatori, instituții și angajatori la nivel global. Lucrând ca examinatori, moderatori sau specialiști în anumite discipline, angajații Pearson joacă un rol esențial în asigurarea faptului că studenții primesc notele de care au nevoie pentru a progresa în carieră. De ce să devii examinator? Cei care devin examinator, vor contribui la o misiune educațională mai amplă: ajutarea studenților să-și realizeze visurile în viață și carieră prin învățare. Susținut de experiență, implicarea examinatorului poate contribui la garantarea rigurozității care definește o calificare, transformând munca asiduă a studenților într-un viitor plin de oportunități. Asumarea rolului de examinator poate oferi profesorilor de științe beneficii care se reflectă direct și în propria lor viață profesională. – Perspectivă: obține o imagine de ansamblu asupra performanțelor naționale, identificând erorile frecvente și tehnicile de succes în beneficiul propriilor elevi. – Venituri suplimentare: muncă flexibilă, de acasă, concepută pentru a se adapta angajamentelor didactice existente. – Extinde rețeaua: intră în contact cu profesioniști din domeniul educației cu experiențe diferite, împărtășește idei și construiește o rețea de sprijin valoroasă. – Recunoaștere profesională: obține CPD recunoscut și îmbunătățește portofoliul profesional prin expertiza respectată în materie. Majoritatea posturilor de examinator Pearson necesită cel puțin un an de experiență în predare, acumulată în ultimii opt ani. De asemenea, este obligatoriu ca examinatorul să dețină o diplomă și o calificare relevantă în predare sau echivalentul acesteia în materia aleasă, precum și o recomandare din partea unui profesionist cu experiență din cadrul instituției în care a acumulat experiența în predare. Unele calificări profesionale necesită experiență profesională în locul experienței în predare, iar o diplomă/calificare în predare nu este necesară.

Bolojan le răspunde profesorilor: Revenirea la norma de 18 ore nu este posibilă. Norma actuală este la nivel minim european

Ilie Bolojan a fost întrebat luni seara, la Digi24, despre solicitarea venită din partea profesorilor privind revenirea la norma didactică de 18 ore pe săptămână. Bolojan a declarat că revenirea la această variantă nu este posibilă în acest moment, subliniind că norma actuală de 20 de ore este una minimă la nivel european. „Din punctul meu de vedere, acest lucru nu este posibil. Norma de 20 de ore, care este astăzi în România, este o normă la nivelul minim european. În Germania, norma de pregătire este de 24 de ore. Și trebuie să fim realiști când generăm niște așteptări. Acea măsură a fost o măsură de corecție generală. Ceea ce trebuie să facem în acest an este să stabilizăm învățământul, să alocăm toate resursele care sunt necesare”, a afirmat Bolojan luni seara, la Digi24.  Premierul a subliniat că bugetele nu pot fi majorate substanțial de la un an la altul, indiferent de guvern sau de coaliția aflată la putere, și a explicat faptul că învățământul nu înseamnă doar resurse financiare, ci și o adaptare a învățământului românesc la realitatea economică. „Învățământul nu înseamnă doar resurse financiare. Înseamnă că ai resursele financiare pe care le poate pune țara asta la dispoziție, dar trebuie să vedem cum folosim aceste resurse – să nu fie doar o zonă de cheltuieli -, să însemne și o creștere a calității în învățământ, să însemne și o adaptare a învățământului românesc la realitatea economică, să însemne și o calitate mai bună a profesorilor”, a menționat acesta.  În opinia sa, finanțarea instituțiilor de învățământ superior ar trebui corelată cu rezultatele acestora pe piața muncii. „Este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniul pe care l-a absolvit, față de o facultate la care 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv”, a conchis Bolojan.

Un expert în educație comentează scandalul programei de limba și literatura română de clasa a IX-a: „Punct de întoarcere nu mai există! Avem un elefant uriaș în încăperea școli” / Cine sunt cei peste 200 de contestatari

Programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a tulbură, din nou apele, în zona educațională din România. Marian Staș, specialist în politici educaționale, a vorbit într-o analiză pentru Gândul despre manifestul cu privire la nemulțumirile în legătură cu structura programei școlare de limba și literatura română de clasa a IX-a, susținând că revolta celor peste 200 de persoane – multe cu notorietate în spațiul public – trage un semnal de alarmă cu privire la unele paradigme intelectuale și chiar ideologice depășite de timp, în care școala românească se zbate de mai multă vreme. Mircea Cărtărescu, Radu Vancu și Dan Lungu, printre semnatarii memoriului Gândul a scris despre faptul că peste 200 de profesori, scriitori, regizori, dramaturgi și cercetători ai Academiei Române cer oficial Ministerului Educației condus de Daniel David „regândirea integrală a programei” pe care a propus-o la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a.  (Documentul integral AICI) Memoriul este adresat Ministerului Educației și Cercetării privitor la programa de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aflată în dezbatere publică. (Documentul integral AICI) Printre semnatari se numără scriitorul și profesorul Mircea Cărtărescu, scriitorul și profesorul Radu Vancu, regizorul Radu Jude, scriitorul Dan Lungu, regizoarea Gianina Cărbunariu, dramaturga Mihaela Michailov, scriitoarea Mihaela Miroiu, profesorul Liviu Papadima, scriitoarea Ioana Nicolaie. „NU programei de ieri pentru elevii de mâine!” Aceștia au explicat de ce propunerea de programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a –  trunchi comun – se bazează pe premise și pe informații eronate din punct de vedere științific și cum ar putea fi remediată această problemă. (Materialul integral AICI) „Noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a readuce în școli un model depășit, complet rupt de realitățile elevilor și de lumea în care trăiesc. În același timp, programa ignoră toate deschiderile științifice și didactice ale disciplinei din ultimele decenii, conține erori impardonabile, descurajează lectura și riscă să amplifice analfabetismul funcțional. Prin urmare, solicităm Ministerului Educației și Cercetării regândirea integrală a programei. Dacă și dumneavoastră considerați că elevii merită o programă actuală, riguroasă și vie, vă invităm să semnați!”, au punctat semnatarii memoriului.  Zece motive pentru care proiectul de programă de limba și literatura română va spori analfabetismul funcțional „Reforma” ca restaurație: programa ceaușistă reciclată pentru generația AI Lipsă de fundamentare științifică și didactică Model defunct în toate practicile educaționale europene Perspectiva cronologică alimentează ideologiile extremiste Literatura ca „unitate fără diversitate”: excluderea femeilor și a minorităților  Stimularea practicilor care generează analfabetism funcțional  Literatura ca simplu obiect de specialitate, nu ca disciplină școlară cu rol formativ Compromiterea cititorului tânăr și a plăcerii lecturii  Către o școală fără elev Lista semnatarilor include: cadre didactice din învățământul preuniversitar; cadre didactice din învățământul universitar, printre care membri ai departamentelor de literatură română din cele mai importante facultăți filologice din țară;  cercetători în domeniul studiilor literare și lingvistice;  profesioniști în managementul educațional: foști sau actuali prorectori, decani, prodecani, directori de departament, membri în comisii de specialitate la nivel național;  scriitori și regizori consacrați la nivel internațional, jurnaliști, specialiști media. (Documetele integrale AICI) „Există voci la fel de lucide și de critice și în zona de programă de religie, de matematică, de informatică” Marian Staș, expert în educație, mărturisește că demersul de a lua atitudine legătură cu programa de limba și literatura română de clasa a IX-a reprezintă un moment de trezire și un semnal de alarmă în ceea ce privește starea învățământului românesc. „Acest moment de trezire, de resurecție – când o mână consitentă de intelectuali și nu numai filologi au realizat că, de fapt, procesul care a condus la programa școlară de limba română este mistificare mai degrabă naționalistă decât un exercițiu pedagogic sănătos pentru copii. Momentul zilei de astăzi, cu acest document- manifest al celor peste 200 de oameni, dintr-o paletă largă de profesiuni  are spun că procesul în sine de până acum nu este în regulă, reprezintă o trezire. Mistificare mai degrabă naționalistă decât un exercițiu pedagogic sănătos pentru copii Reprezintă semnalul lucid al unor oameni de secol XXI care spun că, în fapt, ceea ce s-a întâmplat până acum cu programa școlară de limba și literatura română este o instanțiere a unor timpuri revolute, a unui mod de abordare a școlii mult depășit de timp și blocat chiar periculos, tendențios posibil în niște tipare care nu au ce căuta în școala de acum. Și oamenii spun uite ce înseamnă și uite cum s-ar putea face altfel. Reprezintă un semnal de atenție, de alarmă, dar mai ales de resurecție. Oamenii vor spune că, de fapt, «împăratul precedent nu are haine, că avem un elefant uriaș în încăperea școlii», iar acest elefant uriaș ține de ceea ce înseamnă încremenirea într-o paradigmă revolută, pe care oamenii au analizat-o, cerând schimbarea paradigmei modului în care copiii se raportează la literatură. Și nu este vorba numai de ce cărți citim, ci și de felul în care această disciplină sau această arie curriculară ne destupă mințile și îi învață pe copii să gândească cu capetele lor. De aici, din punctul meu de vedere, punct de întoarcere nu mai există. Există voci la fel de lucide și la fel de critice și în zona de programă de religie, de programă de matematică, de informatică și în multe alte zone care spun că fapt lucrurile au a fi puse în cu totul alt aranjament de secol XXI”, susține expertul în educație. „A încetat existența unui singur plan-cadru pentru toate liceele din România” Marian Staș vorbește și despre planurile – cadru, kilometrul zero în arhitectura școlii românești de secol XXI, devoalând faptul că, până în prezent, în jur de 100 de licee deja lucrează la planurile lor cadru, având termen să le depună până pe 15 ianuarie 2026. (Materialul integral AICI) „A încetat existența unui singur plan-cadru pentru toate liceele din România, iar asta reprezintă un fapt istoric excepțional. Și de asemenea mă bucur să-ți spun faptul că, din ce știm până acuma în comisia noastră, în jur de 100 de licee deja lucrează la planurile lor cadru, având termen să le depună până pe 15

Daniel David: Profesorii trebuie să raporteze cazurile în care un coleg răspândește teorii ale conspirației sau informații false

Ministrul Educației, Daniel David, a spus la podcastul „Salvați Copiii” că părinții, elevii și profesorii trebuie să anunțe dacă un cadru didactic vorbește la școală despre teorii ale conspirației sau dă informații false. El a explicat că profesorii care fac aceste gesturi ar trebui sancționați treptat, mai întâi prin reducerea salariului, apoi prin interzicerea funcțiilor de conducere, iar dacă nu se schimbă nimic, pot fi scoși din sistem. Întrebat ce se poate face în aceste cazuri, ministrul a declarat că „părinții trebuie să monitorizeze acest lucru (răspândirea de informații false de către un profesor), copiii trebuie să raporteze acest lucru și colegii acestor profesori trebuie să raporteze acest lucru”. El a mai declarat că aceste măsuri sunt importante, fiindcă un profesor care răspândește informații false afectează și imaginea celorlalți dascăli. „Trebuie să devină o problemă care ne duce în zona de sancțiuni disciplinare, pentru că toți ceilalți profesori trebuie să înțeleagă: dacă ai un astfel de coleg, îți strică și ție imaginea. Strică nu doar imaginea lui, îți strică și imaginea ta”, a spus Daniel David. Un alt subiect dezbătut în cadrul podcastului de către Ministrul Educației a fost lipsa încrederii în știință din partea cetățenilor din cauza analfabetismului funcțional.

Daniel David i-a înfuriat pe profesori, după ce le-a pasat responsabilitatea pentru analfabetismul funcțional din școli: „Declarații calomnioase și ofensatoare”

Daniel David, ministrul Educației, a declarat într-un podcast că principala cauză a analfabetismului funcțional în rândul elevilor este „lipsa de pregătire a cadrelor didactice.” Afirmațiile oficialului de la Educație nu au rămas fără ecou, stârnind critici dure din partea cadrelor didactice care consideră declarațiile ministrului ca fiind „ofensatoare, calomnioase și injuste.” „N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice” „Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior – când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii”, a afirmat ministrul Educației, într-un podcast Salvați Copiii România. „Păi nu vă supărați, cine este de vină?” Daniel David a mai subliniat că, în cazul în care elevii ajung până în clasa a VIII-a fără să dobândească competențe de bază, vina nu poate fi căutată în altă parte decât în rândul cadrelor didactice. „Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală… Păi nu vă supărați, cine este de vină?”, a spus acesta. Ce reacție au avut profesorii după declarațiile lui Daniel David Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a calificat drept „calomnioase, injuste și ofensatoare” declarațiile ministrului și a solicitat retragerea acestora, precum și scuze adresate profesorilor din România. „O asemenea afirmație este nefondată, injustă și profund ofensatoare la adresa sutelor de mii de profesori care, în ciuda unui sistem subfinanțat cronic de peste 35 de ani, continuă să își desfășoare activitatea cu profesionalism, devotament și sacrificii personale”, a transmis SIPA, potrivit Edupedu.ro. Potrivit sindicatului, adevăratele cauze ale analfabetismului funcțional sunt: lipsa unei politici coerente de educație, subfinanțarea cronică a sistemului, manualele depășite și curriculumul supraîncărcat, numărul mare de elevi în clase, precum și instabilitatea legislativă generată de succesiunea miniștrilor care impun „reforme” fără continuitate. „Este inadmisibil ca ministrul Educației să culpabilizeze corpul profesoral, în loc să își asume responsabilitatea guvernamentală pentru eșecul unor politici educaționale care, timp de decenii, au ignorat realitățile din școli”, se mai arată în comunicat. Sursă foto: Mediafax Alexandru Dobre RECOMANDAREA AUTORULUI: Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului

Ministrul Educației ia în calcul modificarea deciziei privind plata cu ora a profesorilor: Vom discuta când lucrăm pentru bugetul de anul viitor

Ministrul David a declarat marți, la Digi24, că interesul său pe termen scurt este acela de a include măsura majorării plății cu ora la profesori în bugetul de anul viitor, „în funcție de indicatorii fiscal-bugetari pe care o să-i avem”. „Vom discuta când lucrăm pentru bugetul de anul viitor, de când putem face acest lucru (să se majoreze plata cu ora – n.r.) și în funcție de indicatorii fiscal-bugetari pe care o să-i avem. Nu vă pot spune acum exact din ce lună și cum, dar este printre primele măsuri pe care aș dori să le iau și să le prindem în bugetul pe anul viitor, buget pe care o să începem să-l discutăm cândva din sfârșitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie”, a spus ministrul David. Acesta a mai menționat faptul că în prezent, media la plata cu ora a profesorilor se situează la 30-40 de lei și că „va trebui să creștem această valoare. Nu la nivelul la care a fost, dar va trebui crescută într-o logică educațională. Nu știu în acest moment cu cât”. Totodată, pe fondul măsurilor fiscal-bugetare care au afectat și sectorul educației, în momentul actual, „24 lei este valoarea netă” pentru cea mai mică plată cu ora, în timp ce „valoarea pentru profesorii cu experiență, pentru cei cu gradul unu și așa mai departe, este mai mare”, a precizat el. Începând cu 1 septembrie 2025, profesorii din învățământul preuniversitar care predau suplimentar în regim de plată cu ora sunt plătiți mai puțin decât până acum. Acum, plata cu ora se face prin raportarea salariului brut lunar la numărul mediu de ore lucrătoare pe lună, stabilit anual de Guvern și nu la numărul de ore de predare dintr-o lună, cum era până acum.

Roxana Mînzatu: Cadrele didactice sunt piatra de temelie a educației și formării profesionale / Comisia Europeană lansează o inițiativă pentru sprijinirea profesorilor

Vicepreședinta Comisiei Europene, care se ocupă de zona educațională, Roxana Mînzatu, afirmă că profesorii reprezintă baza educației și a formării profesionale. Sprijinirea lor în cea mai bună măsură duce la o pregătire mai bună a cetățenilor europeni, care este foarte importantă pentru competitivitatea Europei. „Cadrele didactice sunt piatra de temelie a educației și formării profesionale. Pentru a îmbunătăți și a mări atractivitatea carierei în domeniul educației și formării profesionale, trebuie să sprijinim profesorii și formatorii să facă față provocărilor cu care se confruntă”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, scrie Edupedu. Roxana Mînzatu a mai declarat că „un sprijin mai solid pentru cadrele didactice înseamnă o mai bună pregătire pentru cetățenii europeni în toate etapele vieții, ceea ce este esențial pentru competitivitatea Europei și pentru dubla tranziție verde și digitală”. Declarațiile sale vin odată cu lansarea primului sondaj european dedicat profesorilor din școlile și liceele profesionale care formează absolvenți cu nivel de calificare 3. Scopul sondajului, care se va desfășura în 23 de țări, inclusiv România, este clarificarea provocărilor cu care se confruntă cadrele didactice și oferirea unui sprijin mai eficient de către Comisia Europeană, explică Mînzatu. Aceste declarații ale Roxanei Mînzatu au venit în contextul lansării primului sondaj european dedicat profesorilor din școlile și liceele profesionale care formează absolvenți cu nivel de calificare 3. Scopul sondajului, care se va desfășura în 23 de țări, inclusiv România, este identificarea problemelor și provocărilor cu care profesorii se confruntă astăzi. Ținta este să se ajungă la un acord privind sprijinul mai eficient oferit de către Comisia Europeană, explică Mînzatu. Mai mult, se dorește soluționarea problemei „deficitului critic de cadre didactice în domeniul EFP”, care vizează școlile profesionale și liceele tehnologice.