Grindeanu s-a dezlănțuit: Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii, cum își angajează toți primarii, amante și neamuri la primărie
Programul Anghel Saligny, o inițiativă guvernamentală care se concentrează pe modernizarea infrastructurii locale prin finanțarea diferitelor proiecte (apă, canalizare, drumuri, rețele de gaze naturale, etc…), a fost un subiect de discuții aprins între Sorin Grindeanu și Cosmin Prelipceanu la Digi 24. Vicepremierul a insistat pe faptul că proiectul Anghel Saligny a fost folosit de consiliile locale într-un mod prea puțin lipsit de transparență. La capitolul investiții, Grindeanu a amintit de presiunea din vară a guvernului de a închide proiectul Anghel Saligny și de a continua finanțările doar la proiectele care începuseră deja. „Vă aduceți aminte în vară, că tu vorbeam de timingul din vară, ce nebunie era să închidem Anghel Salingny, să nu se mai dea bani către administrațiile publice locale. Lucrările deja începute se plăteau. Nu se mai plătise nimic din mai. Și de-abia în septembrie, la final, s-a dat drumul și s-au plătit facturile. Din mai nu se mai plătise nimic. Și asta cu amenințări că dacă nu se dă drumul la Anghel Saligny, PSD-ul ia alte decizii. Vă rog să vă uitați pe presă! Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii, cum își angajează toți primarii, amante și neamuri la primărie și cum vor bani în Anghel Salingny ca să fure”, s-a dezlănțuit Grindeanu. Vicepreședintele nu s-a riscat să generalizeze „Dar nu pot să generalizez. Țara asta are în continuare un mediu rural în care e nevoie de șosele, e nevoie de rețea de gaze, e nevoie de rețea de apă, e nevoie de rețele de canalizare și astea sunt lucrări obligatorii. Au fost din mai până la undeva, cred că început de octombrie, nu s-a plătit nimic. Nimic. Și doar cu presiuni foarte mari, cu sistemul închis. S-a închis sistemul de plăți, de înregistrare de facturi la Ministerul Dezvoltării în octombrie. De atunci, până la sfârșitul anului, nici nu s-a mai primit niciun fel de factură. Și de-abia de atunci s-au plătit facturile din ultimele luni”, a spus Grindeanu.
Un proiect hotelier Trump din Belgrad a fost abandonat după ce ministrul Culturii din Serbia a fost pus sub acuzare
Planul era de a transforma Generalstab, un fost sediu militar iugoslav și o emblemă a modernismului arhitectural postbelic, într-un complex dominat de un hotel Trump International, potrivit Le Figaro. Proiectul a fost condus de Affinity Global Development, o companie legată de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Procurorii îi acuză pe cei responsabili de abuz de putere și falsificare de documente oficiale, acuzații pe care le neagă. În 2024, guvernul sârb a aprobat semnarea unui contract cu compania legată de fostul consilier senior al președintelui american, Jared Kushner. Potrivit publicației The Art Newspaper, și alte situri de patrimoniu din epoca socialistă iugoslavă sunt amenințate. Hotelul Jugoslavija a fost demolat pentru un alt proiect imobiliar în ianuarie 2025, Casa Armatei Populare din Sabac ar putea fi vândută unor investitori privați, iar complexul Târgului din Belgrad este programat pentru o transformare radicală. Gruia Badescu, cercetător la Zukunftskolleg (Centrul de Științe și Umaniste) de la Universitatea din Konstanz, și-a exprimat îngrijorarea în The Art Newspaper: „Ceea ce asistăm la scară largă este un proces de ștergere a Iugoslaviei socialiste orchestrat de guvern.” El a adăugat că cazul Generalstab este „emblematic pentru tensiunile dintre dezvoltarea imobiliară și politica memoriei din Serbia” .
Reglementarea femicidului, un pas decisiv: protecția femeilor în România intră într-o nouă etapă
România face un pas important în lupta împotriva violenței de gen. Comisia juridică și Comisia specială „România fără violență domestică” au adoptat, luni, în ședință comună, raportul asupra proiectului de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced. Decizia vine într-un context alarmant. Potrivit datelor oficiale disponibile pentru anul 2025, aproape 60 de femei au fost ucise în România, cele mai multe în urma violenței domestice. Aceste crime nu sunt accidente și nu pot fi tratate drept „drame de familie”, ci sunt rezultatul unui lanț de abuzuri, control și lipsă de intervenție eficientă din partea statului. De ce este necesară această lege Inițiativa pornește de la o realitate dură: femicidul este, în multe cazuri, previzibil și prevenibil. În lipsa unei definiții juridice clare, a unor date centralizate și a unor instrumente eficiente de analiză, statul a reacționat până acum târziu, după producerea tragediilor. Noua reglementare schimbă această abordare și mută responsabilitatea de la victimă către instituțiile publice, care vor avea obligația de a identifica riscurile și de a interveni înainte ca violența să escaladeze. Ce aduce nou proiectul de lege Pentru prima dată, femicidul este definit explicit în legislația românească ca formă extremă de violență bazată pe gen. Proiectul prevede colectarea și publicarea anuală a datelor privind femicidul și violențele care îl preced, inclusiv informații despre relația dintre victimă și agresor. Un accent important este pus pe protecția copiilor rămași în urmă, care sunt recunoscuți ca victime directe și beneficiază de măsuri imediate de ocrotire. Totodată, legea întărește răspunsul penal pentru faptele motivate de gen și consolidează componenta de prevenție, inclusiv prin educație privind egalitatea de gen și relațiile non-violente. Ce urmează în Parlament Următorul pas este dezbaterea și adoptarea proiectului în plenul Senatului. Obiectivul declarat este ca România să facă tranziția de la reacție la prevenție și de la indiferență la responsabilitate instituțională. „Viața femeilor contează. Copiii rămași în urmă contează. Statul trebuie să fie de partea lor”, a transmis deputata Alina Gorghiu, președinta Comisiei parlamentare „România fără violență domestică”.
Proiectul de măsuri administrative din România a fost publicat în transparență decizională
Ministerul Dezvoltării, a anunțat, marți, 13 ianuarie, punerea în transparență decizională a proiectului de lege privind măsurile administrative pentru a crește capacitatea financiară și a eficientiza activitatea administrației publice centrale și locale. Proiectul de act normativ a fost pus în transparență decizională pe pagina Ministerului Dezvoltării. „Măsurile propuse și dezbătute în perioada anterioară sprijină descentralizarea și sustenabilitatea financiară a autorităților locale și conduc la consolidarea administrației publice centrale și locale și eficientizarea serviciilor publice către cetățeni”, a declarat Cseke Attila. Proiectul care vizează măsuri administrative la nivel național a fost pus în dezbatere publică Actul normativ prevede eficientizarea administrației publice locale și centrale, echitate socială în colectarea taxelor și a impozitelor și o disciplină financiară mai bună. Proiectul prevede, totodată, o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi. La nivelul autorităților locale se prevede o reducere a posturilor de la pct. 1 din anexa la OUG nr. 63/2010, care va genera pe ansamblul autorităților administrației publice locale o reducere cu 10% a posturilor ocupate. În anul 2026, în mod temporar, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate. După cum este cunoscut, în cea de-a doua jumătate a anului 2025, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale au fost consultate cu privire la măsurile propuse. Proiectul de act normativ poate intra în vigoare după aprobarea de către Guvern și adoptarea de către Parlament.
Consiliul UE susține euro digital cu funcționalitate atât online, cât și offline. Când ar putea deveni operațional
Noua poziție a Consiliului presupune că euro digital ar fi emis public de Banca Centrală Europeană și ar putea fi utilizat oricând și oriunde, indiferent dacă utilizatorii sunt conectați la internet sau sunt offline, relatează Reuters. Această poziție este ușor diferită de cea a Parlamentului European. Fernando Navarrete, raportorul Parlamentului European pentru euro digital, a pledat pentru un model exclusiv offline, pentru a proteja confidențialitatea utilizatorilor și reziliența unității în sine. În acest sens, potrivit sursei citate, tranzacțiile online ar implica procesarea imediată prin registrul băncii centrale sau prin intermediari autorizați. Pe de altă parte, tranzacțiile offline pot fi înregistrate local și sincronizate ulterior cu registrul central atunci când conexiunea este restabilită. Acest aspect este important, întrucât înseamnă că sistemul poate fi utilizat chiar și în zone cu conexiune slabă, păstrând în același timp confidențialitatea similară cu cea a numerarului pentru utilizatorii săi. Cu toate acestea, proiectul avansează lent și se confruntă cu rezistența unor segmente ale sectorului bancar. Plafoanele privind deținerile de euro digital vor fi stabilite de BCE, sub rezerva unui plafon global revizuit la fiecare doi ani. Furnizorii trebuie să ofere gratuit anumite servicii digitale de bază în euro, însă în cazul funcțiilor „premium” se vor aplica comisioane. Acordul Consiliului deschide calea pentru negocieri cu Parlamentul European privind cadrul juridic pentru euro digital. Odată ce acesta va fi adoptat, Banca Centrală Europeană poate proceda la emiterea euro digital, care ar putea fi operațional până în 2029, după o fază pilot în 2027.
Nicușor Dan: Nu e bine că suntem în 17 decembrie și noi nu avem nici măcar proiectul de buget
Nicușor Dan a spus că urgența este ca România să aibă bugetul pe 2026. „Nu e bine că suntem în 17 decembrie și noi nu avem nici măcar proiectul de buget. Trebuia la 31 decembrie să avem buget. Urgența pentru coaliția este să dea bugetul pe 2026 și bugetul pe 2026, așa cum știu, așa cum am încredere că va fi, va intra într-un deficit, poate puțin peste 6, dar în orice caz va demonstra partenerilor – și în special piaței financiare – că România este serioasă și își respectă angajamentele în ceea ce privește deficitul”, spune președintele. În ceea ce privește reformele, Dan a spus că acestea au întârziat. Dar, dacă reformele înseamnă o rearanjare de instituții și eliminarea unor poziții de directori „e foarte bine, înseamnă că statul va economisi din bani”. În caz contrar, dacă reforma înseamnă să mai tai încă o dată 10% pentru oameni din sectorul public, „mi-e teamă că poți să creezi niște dezechilibre”. Dan consideră că este „esențial” ca statul român să se reformeze. Întrebat de jurnaliști dacă are referendumul inițiat de el când era primar general va fi transpus în buget sau, din contră, se va naște un blocaj între Președinție și Guvern, Nicușor Dan a răspuns că are „toată speranța” că va transpune lege. „Referendumul a avut trei întrebări, două propusee de mine, una pe bani, una pe urbanism. Deocamdată, discuția mai apropiată este cea pe codul urbanismului și aici am speranța că se va transpune”, a spus Nicușor Dan.
Ministrul Dragoş Pîslaru sesizează Parchetul European pentru achiziţiile la suprapreț de microbuze electrice pentru elevi
Dragoş Pîslaru, ministrul Investiţiilor şi Poiectelor Europene, a anunțat că a decis să sesizeze Parchetul European cu privire la achiziția microbuzelor electrice pentru elevi, „ca urmare a constatării mai multor disfuncţionalităţi care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizaţi banii europeni”. Dragoş Pîslaru a precizat şi că rezultatele verificării realizate de Corpul de Control vor fi transmise către Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Consiliul Concurenţei. Ministrul a explicat că acelaşi tip de microbuz electric a fost achiziţionat, în judeţe diferite, la valori semnificativ variabile – între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro. „Am decis să sesizez Parchetul European pe subiectul achiziţiei microbuzelor electrice pentru elevi. De asemenea, voi dispune transmiterea către Departamentul pentru Lupta Antifraudă şi Consiliul Concurenţei a rezultatelor verificării realizate de Corpul de Control al ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Am luat aceste măsuri ca urmare a constatării mai multor disfuncţionalităţi care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizaţi banii europeni”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Poiectelor Europene. Proiectele „Microbuze electrice pentru elevi” Ministrul a declarat că proiectele „Microbuze electrice pentru elevi” au fost gândite pentru a oferi copiilor din mediul rural un transport sigur. „Din păcate, analiza documentaţiilor transmise de consiliile judeţene arată că modul de implementare a fost neuniform şi lipsit de o coordonare centralizată. În locul unui sistem integrat, cu achiziţii centralizate şi standarde unitare, fiecare judeţ a derulat proceduri separate, stabilind propriile caiete de sarcini, valori estimate şi condiţii de livrare. Au fost identificate situaţii în care acelaşi tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziţionat, în judeţe diferite, la valori semnificativ variabile – între un minim de 99.000 euro şi un maxim de 263.000 de euro per unitate, fără modificări tehnice care să justifice diferenţele. Au fost recepţionate echipamente în afara termenilor de livrare, diferenţele de preţ variind uneori şi până la de trei ori mai mult faţă de preţul cel mai mic. Nu există justificări tehnice sau financiare care să acopere diferenţele majore de cost. Diferenţa semnificativă de preţ pentru microbuze similare ridică suspiciuni de înţelegere între firme (preţ de cartel), preţul nereprezentând o imagine reală a preţurilor practicate pe piaţă”, a spus acesta. Dragoş Pîslaru spune că ofertele de preț nu sunt fundamentate și, astfel, generează un potenţial prejudiciu bugetar pentru că reprezintă un indiciu de achiziţie ineficientă sau neconformă prin prisma obligativităţii de respectare a principiilor de legalitate, eficienţă şi economicitate în utilizarea optimă a alocării / cheltuirii bugetului aferent PNRR şi a bugetului naţional aferent. România avea la dispoziție 250 de milioane de euro prin PNRR pentru achiziția a 3.200 de microbuze școlare electrice. Comisia Europeană calculase un preț mediu de 78.000 de euro per vehicul. În realitate, cu aceeași sumă au fost cumpărate doar 1.300 de microbuze, la prețuri de două sau chiar trei ori mai mari decât costul real. RECOMANDAREA AUTORULUI: Afacerea MICROBUZELOR școlare electrice. Un deputat PSD cere intervenţia Corpului de Control al premierului Scandalul MICROBUZE la suprapreț. Afacerea de un sfert de miliard de euro care a îmbogățit firmele și a sărăcit școlile. Ce știm până acum și cum arată situația pe județe SCANDALUL autobuzelor de 200.000 de euro, pe masa ministrului Pîslaru! Anunțul făcut de oficialul de la Fonduri: „Sesizarea Parchetului European”
Proiectul minier de la Certej, evaluat la 9 miliarde de lei, vândut în Canada. Cine va exploata aurul românesc și surprizele din echipa cumpărătorului
Societatea canadiană Eldorado Gold a încheiat procesul de vânzare a proiectului minier de la Certej, din județul Hunedoara. Suma totală pentru care s-a făcut afacerea nu depășește 30 de milioane de dolari, scrie profit.ro, asta deși producția potențială rezultată din eventuala exploatare a zăcământului auro-argentifer a fost evaluată oficial, în 2024, la o valoare de 9 miliarde de lei. Noul proprietar al aurului românesc de la Certej este compania canadiană Varvara Development Group Ltd, listată pe Bursa din Toronto. Povestea din spatele Varvara Development Group Ltd Nume nou în branșă, Varvara Development Group Ltd are în echipa managerială și în Consiliul de Administrație câteva personaje cu rezonanță semnificativă în România, potrivit sursei citate. Varvara Development Group Ltd este o entitate juridică listată pe Bursa din Toronto, în trecut firma având denumirea O Rei Resources Corp. „Compania și-a schimbat numele din O Rei Resources Corp. în Varvara Development Group Ltd. pentru a reflecta mai bine noua sa activitate: dezvoltarea sigură și durabilă a activelor miniere din România, utilizând o abordare fără cianuri. Varvara este forma românească a sfântului protector al minerilor”, a transmis noul proprietar al proiectului de la Certej, pe 28 noiembrie. Cel mai mare acționar al firmei canadiene este societatea britanică Gorilleao Advisers Ltd, cu peste 26% din capital. Conform registrului comercial din UK, în spatele companiei s-ar afla antreprenorul minier australian Dan Myers, președinte executiv, CEO și acționar semnificativ al unei alte companii canadiene de minerit – Foran Mining Corporation. El se prezintă drept „un lider recunoscut în mineritul neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, cu un angajament ferm de responsabilitate față de mediu și de integrare în comunitate”. Trebuie spus că proiectul celor de la Foran Mining, de extracție de cupru și zinc de la McIlvenna Bay, din Canada, a fost declarat, recent, de autoritățile de la Ottawa „de importanță și semnificație națională”. Ajuns abia în fază de construcție, proiectul a necesitat doar până în prezent investiții de peste 1,2 miliarde dolari. Johan Meyer revine în România Ca partener în proiectul de la Certej va veni și G Mining Services, din grupul G Mining Ventures, o altă companie canadiană de dezvoltare și inginerie minieră. Președintele G Mining Services este Mathieu Gignac, care se află printre administratorii Varvara Development Group. Tot ca administrator îl regăsim și pe Johan Meyer, care a stat aproape 9 ani (noiembrie 2016 – iunie 2025) în funcția de CEO al Franklin Templeton Romania și a fost manager de portofoliu al Fondului Proprietatea. Un alt personaj cu legături cu România propus în Consiliul de Administrație al Varvara Development Group este Mark Beacom, directorul general al Black Sea Oil&Gas (BSOG), principalul concesionar și operatorul exploatării offshore de gaze naturale Midia, din Marea Neagră. O altă propunere pentru C.A. este Andrew Noble, cinci ani ambasador al Marii Britanii în România (2018-2023). „Vine cu o înțelegere nuanțată a riscului politic, a contactului cu părțile interesate și a mediilor de reglementare de pe piețele emergente europene”, potrivit celor de la Varvara Development Group. Pe site-ul companiei, Noble este trecut, deja, ca director de afaceri publice. Legătura colosului BlackRock cu proiectul Certej Profit.ro mai scrie că afacerea prin care Varvara Development Group a preluat proiectul minier de la Certej s-a făcut după plata unui avans în valoare de 4,5 milioane dolari către Eldorado Gold. Suma a fost convertită în acțiuni la Varvara Development Group, iar Eldorado deține acum circa 17% din capitalul cumpărătorului. Trebuie spus că printre acționarii semnificativi ai Eldorado se numără și gigantul american de asset management BlackRock, unul dintre cele mai puternice fonduri de pe mapamond. Conform înțelegerii finale, restul banilor până la suma totală de 30 milioane dolari vor fi plătiți astfel: 3,5 milioane dolari la prelungirea licenței miniere a proiectului de către autoritățile din România, 10 milioane dolari la demararea producției comerciale și 12 milioane dolari la un an de la startul producției. Mai au românii vreun rol în exploatarea aurului? Pentru exploatarea perimetrului cu zăcăminte de aur, argint și andezit de la Certej a fost acordată o licență de concesiune firmei Deva Gold SA. Acționar majoritar în această societate cu nume românesc este Eldorado Gold Romania BV, cu peste 80%. Ceilalți acționari ai concesionarului sunt compania minieră de stat Minvest SA (19,25%) și firma clujeană de construcții Cartel BAU SA (0,25%). În decembrie 2024, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) a inițiat un proiect de hotărâre de guvern de aprobare a prelungirii până în 2030 a licenței de exploatare de la Certej, însă HG-ul nu a fost adoptată până în prezent. Pe cale de consecință, scrie profit.ro, Deva Gold a dat în judecată ANRMPSG și Guvernul, solicitând instanței să oblige pârâtele să prelungească licența. Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru luna ianuarie 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cele mai bogate zone în zăcăminte de AUR din România. Ce trebuie să faci pentru a porni în căutarea metalului prețios Nicușor Dan, unul dintre marii VINOVAȚI din dosarul „Roșia Montană”. Dovezile ZDROBITOARE Culisele vastei operațiuni „Roșia Montană”, de la implicarea lui George Soros împotriva proiectului până la jocul pe bursă al lui Cătălin Drulă
Ai permis, dar cu restricții! / Șoferii începători nu vor mai avea voie să conducă mașini puternice
Șoferii care au permis de conducere categoria B de mai puțin de doi ani nu vor mai avea voie să conducă mașini puternice. Acest proiect de lege, aflat în dezbatere în Parlament nici nu a fost redactat în forma lui finală și deja iscă o mulțime de discuții și controverse. Prea multele accidente provocate de tineri fără experiență la volanul unor mașini puternice a determinat legiuitorul să introducă acest proiect în dezbateri. Potrivit acestui document, mașina nu trebuie să aibă un raport putere / greutate mai mare de 0,075 kW/kg. Un proiect „inspirat” din viață Parlamentul consideră că, în acest fel, se vor reduce accidentele produse de șoferi neexperimentați, aflați la volanul unor mașini pe care nu știu să le stăpânească. Este adevărat că acest proiect a fost inspirat de accidente îngrozitoare de mașină, provocate nu doar de lipsa de experiență, ci și de consum de stupefiante la volan. Unele dintre aceste accidente au căpătat notorietate, altele pur și simplu au rămas necunoscute publicului, însă toate au acest fond comun: suferință incomensurabilă, destine pierdute într-o clipă, toate provocate de lipsa de experiență la volan. Proiectul cuprinde excepții și acestea sunt: Dacă în mașina condusă de șoferul neexperimentat se află un șofer experimentat (înțelegându-se prin asta un șofer care are permis de cel puțin 10 ani). Dacă mașina e folosită doar pentru serviciu, e în timpul programului și există un contract de muncă doveditor. Contravenienții primesc amendă de clasa a IV-a (între 9 și 20 de puncta amendă) și suspendarea permisului pentru 90 de zile. Care sunt mașinile considerate sigure pentru începători: Dacia Logan și Sandero 1.0 SCe Renault Clio 1.0 TCe Volkswagen Polo 1.0 MPI și Golf 1.0 TSI Ford Fiesta 1.1 Hyundai i20 1.2 Toyota Yaris 1.0 VVT-i Skoda Fabia 1.0 MPI Seat Ibiza 1.0 MPI Proiectul nu este întru totul pe înțelesul Guvernului, care cere lămuriri: 1 – cum influențează șofatul începătorului simpla prezență în mașină a unui șofer experimentat, atâta vreme cât acesta nu se află la volan? 2 – legat de mașina de serviciu, experții din Guvern consider că formularea actuală nu acoperă toate situațiile care sunt întâlnite pe teren. De exemplu, polițiștii nu au contract de muncă, ci raport de serviciu, iar antreprenorii își folosesc mașinile în activitățile lor economice, dar nu sunt incluși în excepțiile prevăzute în proiectul de lege. Guvernul mai propune și ca șoferul să aducă o dovadă clară că are nevoie de mașină de serviciu, nu doar de o menționare a atribuțiilor. Proiectul rămâne în dezbatere în Parlament.
Ion Țiriac i-a pus pe masă 100 de milioane de euro premierului României: Dumneata trebuie să faci o lege!
Ion Țiriac le-a lansat guvernanților o propunere neașteptată. Fostul tenismen român s-a declarat dispus să investească 100 de milioane de euro pentru construirea unei arene de tenis de talie mondială, cu condiția ca suma să fie scutită de taxe și impozite. Ion Țiriac a povestit că a discutat acest subiect personal cu Marcel Ciolacu, pe vremea când acesta ocupa funcția de prim-ministru al României. Propunerea sa viza o lege specială care să încurajeze investițiile private în infrastructura sportivă, prin exceptarea de la impozitare a proiectelor finanțate integral din fonduri proprii. Ion Țiriac i-a cerut prim-ministrului României o amnistie fiscala pentru 100 de milioane de euro: „Dumneata trebuie să faci o lege!” Ion Țiriac a făcut publică discuția pe care a purtat-o cu prim-ministrul României, în perioada în care Marcel Ciolacu ocupa această funcție! Magnatul i-a transmis premierului că pune la bătaie 100 de milioane de euro pentru construcția arenei de tenis, însă dorea o amnistie fiscală pentru o asemenea investiție: „Pun pe masă 100 de milioane și o fac, însă scoateți-mi o hotărâre ceva, vorbiți cu ministrul de finanțe, că nu mai dau și alți 20%, încă 20 de milioane TVA. Și mai dau și taxe după aia locale nu știu cât. O fac, o dau în primire dacă vreți, îmi dați banii în 50 de ani, în 200 de ani, dacă nu mi-i mai dați e în regulă”, i-a spus Ion Țiriac prim-ministrului. Cu toate că premierul ar fi fost deschis la negocieri, acestea au intrat în impas, mai ales că fiul lui Țiriac nu ar agrea afacerile cu statul: „În momentul ăsta nu aveți nicio sală, niciunde, pentru că domnul prim-ministru, într-adevăr, a avut toată bunăvoința, domnul Ciolacu, dar i-am spus: ‘Nu merge așa!’. ‘Nu, domne, facem o lege acuma’ (n.r. – ar fi răspuns prim-ministrul). O lege pentru sala aia nu merge. Dumneata trebuie să faci o lege, să spui: ‘Ăla care dă, nu care dă cu gura. Cu faptul. Și a pus în Banca Transilvania 100 de milioane. Ăia s-au dus, acolo sunt. Sunt gata de cheltuit’. Cu toate că și statul are bani pentru treburi din ăstea. Dar Ion Ion are o viziune, nu ne trebuie bani de la stat, facem cu ce avem noi și gata! Fără probleme”, a declarat omul de afaceri la podcastul Școala Sportivă. Ion Țiriac nu renunță la planul de a construi o arenă de tenis ultramodernă, în ciuda faptului că negocierile cu statul au eșuat Chiar dacă negocierile cu statul au eșuat, Ion Țiriac nu renunță la proiectul său, astfel că va construi pe cont propriu arena de tenis, la Otopeni. Miliardarul se confruntă în continuare cu unele impedimente: „Dacă trebuie să o manageriez eu, o înghit greu. Trebuie să îmi găsesc în Europa un manager, că în țară eu nu mi-l găsesc. Pentru că pe lângă turneul de tenis care va dura două săptămâni, mai fac 18 terenuri împrejur, pe care trebuie să le faci. Eu am nevoie acolo de minim 200 de zile de activitate, dintre care 150 concerte. Uită-te, sala din Cluj, făcută foarte inteligent acum 20 de ani, 18 milioane pentru 10.000 de locuri. Ei, pentru 15.000 de locuri nu cred că ajunge. Dar vom vedea ce se poate face cu 100 de milioane”, a adăugat Ion Țiriac.