L-au executat în Iran! Avea doar 19 ani și familia susține că sportivul era nevinovat
Un luptător de doar 19 ani a fost executat în Iran, joi dimineață. Alături de tânărul sportiv au mai fost executați alți doi bărbați, cu toții fiind acuzați că au ucis polițiști în timpul protestelor din ianuarie. Familia sportivului susține că acesta era nevinovat. Potrivit France 24, activiștii avertizează asupra riscului unui nou val de execuții, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, declanșat în 28 februarie, în urma atacului israeliano-americane și a represaliilor Teheranului asupra țărilor din zona Golfului Persic unde există baze militare americane. Luptător iranian, executat la doar 19 ani. Familia susține că era nevinovat Saleh Mohammadi, un luptător de doar 19 ani, a fost executat în Iran, fiind acuzat că a participat la protestele împotriva regimului dictatorial de la Teheran, și ar fi ucis polițiști. Familia sportivului susține că acesta era nevinovat, notează sport.blic.rs. Pentru aceleași fapte au fost executați încă doi bărbați, Mehdi Ghasemi și Saeed Davoudi, iar conform France 24, întregul proces, de la anchetă până la judecată, a fost marcat de grave nereguli juridice. Astfel, Organizația pentru Drepturile Omului din Iran, cu sediul în Norvegia, a declarat după execuții că cei trei „au fost condamnați la moarte în urma unui proces inechitabil, pe baza mărturisirilor obținute prin tortură”. Apărarea lui Mohammadi a insistat asupra nevinovăției tânărului sportiv, susținând că acesta nu se afla la locul crimei, ci în casa unui unchi de al său, după cum a mărturisit familia luptătorului. În ciuda insistențelor apărării, instanța nu a luat în considerare aceste afirmații. Familia a subliniat și faptul că le-a fost refuzat dreptul de a angaja un avocat ales de ei, iar instanța le-a desemnat un apărător din oficiu. Mii de victime în timpul protestelor din Iran Protestele împotriva regimului au început în luna decembrie 2025, iar până în prezent au fost înregistrate peste 7.000 de decese, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, majoritatea acestora fiind din rândul protestatarilor. Autoritățile de la Teherah au recunoscut că peste 3.000 de persoane au murit în timpul manifestațiilor, între aceștia și culturistul cunoscut ca „Brad Pitt al Iranului”, care a fost împușcat în ochi și a murit după aproape două luni de stat în comă, inclusiv membri ai forțelor de securitate, dar și trecători nevinovați, și a atribuit violențele „actelor teroriste”. Iranul este pe locul doi, după China, în privința execuțiilor, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, citate de France 24. Numai în 2025 au fost spânzurate 1.500 de persoane. Între acestea, 13 au fost executate fiind acuzate de legături cu Isralelul în „războiul de 12 zile” din iunie 2025, iar alte 12 sub acuzații legate de protestele naționale din perioada 2022-2023.
Război în Iran, ziua a patra. Benjamin Netanyahu respinge ideea unui conflict fără sfârșit” / Armata israeliană a interceptat două drone din Liban / Ministrul Apărării din Arabia Saudită anunță interceptarea a opt drone lângă Riad
Australia declară că dronele iraniene au lovit o bază aeriană din Emiratele Arabe Unite Dronele iraniene au lovit o instalație militară australiană din Emiratele Arabe Unite, dar nu au existat răniți, a declarat ministrul australian al apărării, conform The Guardian. Richard Marles a declarat că dronele au lovit baza aeriană Al Minhad, un centru logistic pentru operațiunile Australiei în Orientul Mijlociu, lângă Dubai, în prima noapte a războiului din Iran. „Avem un număr de australieni care operează de la un sediu pe care îl avem la Al Minhad de mulți, mulți ani”, a declarat Richard Marles, marți, pentru televiziunea australiană Seven Network, citat de AP „Toți sunt identificați, toți sunt în siguranță. Avem peste 100 de militari în serviciu, de fapt, în tot Orientul Mijlociu, într-o serie de țări, dar majoritatea se află în Emiratele Arabe Unite, iar baza respectivă este foarte importantă pentru noi.”, a declarat el. Noi alerte de suspiciuni de infiltrare a dronelor în Golan. Hezbollah a confirmat trimiterea anterioară a unor drone Alerte de suspiciuni de infiltrare a dronelor în mai multe comunități din Golan. Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat anterior că au doborât două drone lansate din Liban. Hezbollah a confirmat că a lansat două drone. Câte rachete şi drone au interceptat până acum ţările din Golf Emiratele Arabe Unite au interceptat 169 dintre cele 182 de rachete detectate, restul aterizând în mare, conform CNN. Totodată, au doborât 645 de drone, în timp ce alte 44 au atins teritoriul țării, potrivit Ministerului Apărării. Bahrain a raportat interceptarea a 70 de rachete și 76 de drone, conform presei de stat, citând Comandamentul General al Forțelor de Apărare. Qatar a neutralizat 101 rachete dintr-un total de 104 detectate, precum și 24 din 39 de drone, și a doborât două bombardiere iraniene SU-24, potrivit agenției de știri de stat Qatar News Agency. Arabia Saudită nu a dezvăluit cifra exactă a rachetelor sau dronelor interceptate. Totuși, Ambasada SUA din Riad a fost lovită de drone suspectate a fi iraniene, conform a două surse apropiate situației. Ministerul Apărării a precizat ulterior că opt drone au fost interceptate în apropierea orașelor Riad și Al-Kharj. Israelul ordonă noi evacuări în Liban Armata israeliană a emis marți noi ordine de evacuare pentru zeci de locații din Liban, scrie The Guardian. Avertismentul a fost făcut inclusiv pentru locuitorii din două cartiere din sudul Beirutului, pentru a sta departe de mai multe clădiri înainte de o acțiune militară, relatează AFP. „Avertisment urgent pentru locuitorii din Liban, în special din satele ale căror nume sunt afișate. Pentru siguranța dumneavoastră, trebuie să vă evacuați imediat locuințele”, se arată într-un comunicat al purtătorului de cuvânt al armatei în limba arabă, Avichay Adraee, pe Telegram, care enumeră 50 de locații. „Sunteți situat în apropierea instalațiilor și intereselor Hezbollah, împotriva cărora IDF va opera în viitorul apropiat”, le-a spus el locuitorilor din cartierele Ghobeiry și Haret Hreik din sudul Beirutului. Centrele de date Amazon avariate de atacurile cu drone Amazon Web Service (AWS) declară că se confruntă cu „întreruperi continue ale serviciilor” în Orientul Mijlociu, după ce compania a susținut că trei dintre centrele sale de date au fost afectate de atacurile cu drone, scrie Sky News. Într-o actualizare de pe site-ul său web, AWS a declarat că două facilități din Emiratele Arabe Unite au fost „lovite direct”, în timp ce „o dronă lovită în imediata apropiere” a unui amplasament din Bahrain a provocat pagube. „Aceste atacuri au provocat daune structurale, au perturbat furnizarea de energie electrică infrastructurii noastre și, în unele cazuri, au necesitat activități de stingere a incendiilor care au dus la daune suplimentare provocate de apă.”, se arată. AWS a declarat că lucrează pentru a restabili serviciul, dar a recunoscut că a avut loc o recuperare. Știrea inițială La începutul celei de-a patra zile a conflictului din Orientul Mijlociu, izbucnit după ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului, Israelul a anunțat marți că a atacat sediul radioteleviziunii publice din Teheran. Capitala iraniană a fost zguduită de mai multe explozii, potrivit AFP. Teheranul, care a continuat să țintească statele din Golf unde sunt amplasate baze americane, a declarat că este pregătit pentru un „război de durată”. La rândul lor, Statele Unite au transmis că sunt dispuse să acționeze „până la capăt”, fără a exclude posibilitatea unei intervenții militare terestre. Cu toate acestea, prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a respins afirmațiile potrivit cărora Statele Unite și Israelul ar intra într-un conflict prelungit cu Iranul, relatează The Times of Israel și The Guardian. Într-un interviu acordat postului Fox News, Netanyahu a declarat: „Aud că oamenii vă spun că veți avea un război fără sfârșit aici. Nu veți avea un război fără sfârșit pentru că… acest regim terorist din Iran este în punctul său cel mai slab” de la înființarea sa. De asemenea, Israelul a anunțat că a interceptat două drone care au traversat teritoriul țării din direcția Libanului, au declarat Forțele de Apărare Israeliene marți dimineață devreme. Iată declarația completă: „În urma sirenelor care au declanșat identificarea unei aeronave ostile la ora 04:43 în zona Galileii de Vest, Forțele Aeriene Israeliene au interceptat două drone care au traversat teritoriul israelian din direcția Libanului. În plus, în urma sirenelor care au declanșat în HaGoshrim la ora 04:37, s-a stabilit că este vorba de o identificare falsă.” Mai mult, Armata Arabiei Saudite anunțat că a interceptat și distrus opt drone în apropierea capitalei Riad și a orașului central Al Kharj, a anunțat Ministerul Apărării din regat marți dimineață, ora locală, relatează CNN. Declarația, atribuită purtătorului de cuvânt al ministerului, general-maiorul Turki Al-Maliki, nu a precizat dacă au rezultat pagube sau victime. Al Kharj se află la aproximativ 85 de kilometri sud-est de Riad. Baza Aeriană Prince Sultan este situată în apropiere. Este o bază aeriană saudită, dar se știe anterior că a găzduit aeronave militare americane.
Brad Pitt al Iranului a murit după ce a fost împușcat în ochi în timpul protestelor! S-a încercat mușamalizarea decesului
Culturistul Davud Sohrabi (30 de ani), cunoscut ca „Brad Pitt al Iranului”, a murit după ce a fost împușcat în ochi în timpul protestelor împotriva regimului dictatorial de la Teheran. Sohrabi a fost în comă timp ce 50 de zile, moartea acestuia fiind anunțată public abia zilele trecute, iar autoritățile ar fi încercat mușamalizarea decesului, punându-se presiune asupra familiei fostului sportiv. Potrivit Sportal.blic.rs, autoritățile au cerut în mai multe rânduri ca familia lui Sohrabi să declare că acesta ar fi fost membru al unei miliții paramilitare aflate sub controlul regimului din Iran. „Brad Pitt al Iranului”, Davud Sohrabi, un cunoscut culturist și instructor de fitness, a murit la aproape două luni după ce a fost împușcat în ochi, în timpul protestelor împotriva regimului dictatorial de la Teheran. Autoritățile iraniene au încercat să mușamalizeze decesul fostului sportiv. Sohrabi a fost rănit grav, medicii fiind nevoiți să îi îndepărteze ochiul prin intervenție chirurgicală, iar la scurt timp după operație a intrat în comă, decesul fiind declarat pe 26 februarie. După moartea sportivului, familia lui Sohrabi s-a confruntat cu încă o situație dificilă, asta pentru că mama a avut o cădere nervoasă, cauzată atât de decesul culturistului, dar și de presiunea la care este supusă familia. Mai exact, autoritățile ar fi exercitat presiune în mai multe rânduri familiei să declare, în mod fals, că Davud Sohrabi a fost membru al Basij, o miliție paramilitară aflată sub controlul regimului. În acest mod, miliția dorea să îl prezinte pe sportiv drept „martir” căzut în luptă de partea acesteia, confiscând astfel numele și popularitatea pe care și le construise în cariera sa. Asemănarea sa izbitoare cu starul de la Hollywood i-a adus și acest nume, dar și dorința sa de a deveni model profesionist. Postările de pe social media i-au adus foarte multe apreciri din partea urmăritorilor săi. Iranienii au cerut excluderea campionului pentru că susține regimul dictatorial de la Teheran „Brad Pitt al Iranului”, donator de organe Familia lui Davud Sohrabi a luat o decizie sfâșietoare, dar care dă o șansă la viață altor persoane, organele acestuia fiind donate. Decizia a fost apreciată de urmăritorii sportivului, subliniind atât admirația pentru familia greu încercată de moartea lui Sohrabi, fiind făcute trimiteri către regimul dictatorial de la Teheran. „Mi se rupe inima. Ne ucid frații și surorile, tineri și talentați”, a scris cineva pe socual media, potrivit sursei menționate.
După săptămâni de proteste, Iranul se confruntă cu mii de morți și posibile execuții
Iranul a fost zguduit de cele mai sângeroase proteste din ultimele decenii, autoritățile raportând cel puțin 5.000 de morți după săptămâni de manifestații la nivel național, scrie Reuters. Demonstrațiile, declanșate inițial de dificultăți economice, s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului clerical, provocând o reprimare violentă din partea statului. Protestele escaladează în cea mai gravă violență de după 1979 Protestele au izbucnit pe 28 decembrie și s-au extins rapid în întreaga țară, atrăgând participanți din marile orașe și din centre regionale. Potrivit unui oficial iranian, aproximativ 500 de membri ai forțelor de securitate se numără printre victimele violențelor. Autoritățile au pus responsabilitatea pe seama „teroriștilor și protestatarilor înarmați”, acuzând grupuri sprijinite din exterior că au alimentat violențele. Organizațiile independente pentru drepturile omului estimează un bilanț mai redus, dar totuși semnificativ, raportând mii de decese confirmate și peste 24.000 de arestări. Justiția semnalează pedepse dure Sistemul judiciar iranian a indicat că execuțiile ar putea continua împotriva celor acuzați de infracțiuni grave comise în timpul protestelor. Oficialii au invocat acuzația de Mohareb, sau „război împotriva lui Dumnezeu”, infracțiune pedepsită cu moartea conform legii iraniene. Anunțul a amplificat îngrijorările internaționale, mai ales după informațiile privind planificarea anterioară a sute de execuții. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a apărat reprimarea, punând tulburările pe seama unor dușmani externi și grupuri armate. Presiune internațională și reacția SUA Președintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri Iranul să nu execute protestatari, mulțumind Teheranului pentru suspendarea unor execuții. Tensiunile au crescut însă după ce Khamenei l-a condamnat public pe Trump, acuzându-l de responsabilitate pentru victimele din Iran. Organizațiile pentru drepturile omului cer în continuare transparență, în timp ce întreruperile internetului limitează sever fluxul de informații din interiorul țării. Regiunile kurde, cele mai afectate de violențe Oficialii și grupurile pentru drepturile omului afirmă că nord-vestul Iranului, locuit în mare parte de kurzi, a fost scena celor mai violente confruntări. Există informații despre activitate separatistă armată în apropierea graniței cu Irakul, complicând și mai mult situația de securitate. Deși protestele par să se fi diminuat, localnicii descriu o stare persistentă de teamă și traume de durată.
În timp ce protestele din Iran par să se stingă, un cleric radical cere execuții și îl amenință pe Trump
Iranul a intrat într-o stare de calm tensionat după săptămâni de proteste la nivel național, reprimate violent de autorități. În ciuda absenței unor noi manifestații, discursul dur al clericilor de rang înalt indică menținerea presiunii radicale și a tensiunilor profunde din Republica Islamică, scrie Politico. Protestele se sting după represiunea violentă Manifestațiile izbucnite la finalul lunii decembrie, pe fondul degradării situației economice, s-au transformat rapid în contestări directe ale sistemului teocratic. Potrivit activiștilor, reacția autorităților a implicat folosirea forței letale, soldată cu mii de morți, ceea ce a redus drastic mobilizarea publică. În ultimele zile nu au mai fost semnalate proteste vizibile în Teheran, unde viața cotidiană pare să fi revenit la normal, în pofida restricțiilor continue de internet. Autoritățile iraniene nu au recunoscut apariția unor noi tulburări în alte regiuni ale țării. În timpul rugăciunilor de vineri, clericul radical Ahmad Khatami a cerut public pedeapsa cu moartea pentru protestatarii reținuți. În discursul său, clericul i-a descris pe protestatari drept „soldații lui Trump” și „slujitorii lui Netanyahu”, susținând că acționează în interesul unor puteri străine. El a afirmat că atât Donald Trump, cât și premierul israelian Benjamin Netanyahu ar trebui să se aștepte la „o răzbunare dură din partea sistemului”, folosind un limbaj amenințător. Totodată, clericul a declarat că „americanii și sioniștii nu ar trebui să se aștepte la pace”. Khatami a prezentat și primele date oficiale privind pagubele provocate de proteste, susținând că 350 de moschei, 126 de săli de rugăciune și alte 20 de lăcașuri religioase ar fi fost avariate. Potrivit acestuia, au fost afectate și aproximativ 80 de locuințe ale liderilor rugăciunilor de vineri, funcții-cheie în structura teocratică a Iranului. Declarațiile par să sublinieze amploarea furiei manifestanților față de simbolurile religioase și instituționale ale regimului. Discursul, difuzat de presa de stat, reflectă furia crescândă din rândul conducerii iraniene, în ciuda aparentei restabiliri a controlului. Trump arată reținere pe fondul creșterii bilanțului victimelor Donald Trump a adoptat un ton mai conciliant, mulțumind liderilor iranieni pentru presupusa suspendare a execuțiilor în masă ale deținuților. El a reiterat că execuțiile și uciderea protestatarilor pașnici sunt considerate inacceptabile de Statele Unite și pot atrage consecințe. Între timp, Human Rights Activists News Agency estimează numărul morților la peste 3.000, cifră neconfirmată oficial de Iran. Diplomație regională și presiune din opoziție Pe fondul escaladării tensiunilor, eforturile internaționale s-au concentrat pe detensionare, președintele rus Vladimir Putin purtând discuții cu lideri iranieni și israelieni. Prințul moștenitor iranian aflat în exil, Reza Pahlavi, a cerut reluarea protestelor și a îndemnat Washingtonul să intervină. Cu toate acestea, analiștii observă un elan redus pentru reaprinderea manifestațiilor în interiorul Iranului, în condițiile actuale.
Trump cere Iranului să trateze protestatarii cu omenie, pe fondul unui număr tot mai mare de victime
Trump a declarat că este vorba despre un număr „semnificativ” de victime și că administrația sa va „acționa în consecință”. El a adăugat că guvernul iranian se comportă „foarte prost”. Totuși, președintele a spus că nu a primit încă un număr confirmat de persoane ucise în cadrul protestelor, menționând că a auzit „cinci cifre diferite” privind bilanțul deceselor. Potrivit Human Rights Activists News Agency, de la începutul protestelor pe 28 decembrie, 16.700 de persoane au fost arestate, iar peste 2.000 au fost ucise, majoritatea protestatari. Organizația se bazează pe o rețea de activiști din interiorul Iranului pentru confirmarea tuturor deceselor raportate. Trump: „Sper să nu mai ucidă oameni” „Mesajul este că trebuie să arate omenie”, a spus Trump despre guvernul iranian, potrivit AP. „Au o problemă foarte mare. Sper să nu mai ucidă oameni”, a continuat președintele american. Declarațiile sale au venit după ce, mai devreme, Trump a anunțat că întrerupe perspectiva unor negocieri cu oficialii iranieni, în contextul reprimării protestelor, spunând cetățenilor iranieni: „ajutorul este pe drum”. Televiziunea de stat iraniană a difuzat cel puțin 97 de mărturisiri ale protestatarilor, multe exprimând remușcare, de la începutul demonstrațiilor, conform unui grup de monitorizare a drepturilor omului. Autoritățile de la Teheran susțin că aceste mărturisiri dovedesc implicarea unor forțe străine, însă activiștii spun că este vorba despre declarații forțate, o practică frecventă a televiziunii de stat. Iranul, prin intermediul președintelui parlamentului, a avertizat că forțele militare americane și Israelul ar fi „ținte legitime” dacă Washingtonul ar folosi forța pentru a proteja demonstranții. Trump a spus că nu se lasă intimidat de amenințări. Peste 600 de proteste au avut loc în toate cele 31 de provincii ale Iranului, potrivit Human Rights Activists News Agency. Presiunea lui Trump asupra guvernului iranian vine în contextul în care se confruntă cu mai multe crize internaționale: raidul militar din Venezuela pentru arestarea lui Nicolás Maduro, eforturile de pace între Israel și Hamas în Gaza, și negocierile pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Activștii pentru drepturile omului spun că acesta este momentul potrivit pentru a slăbi și mai mult regimul de la Teheran, aflat la putere din 1979. Protestele, declanșate inițial de prăbușirea monedei iraniene, s-au transformat într-un test major al conducerii represive a liderului suprem Ali Khamenei.
Iranul își intensifică represiunea digitală, iar dispozitivele Starlink devin ținta autorităților
Conducerea clericală a Iranului a înăsprit controlul asupra comunicațiilor pe fondul protestelor naționale în desfășurare. După perturbarea semnalelor de internet prin satelit, forțele de securitate au început raiduri la domiciliu pentru confiscarea echipamentelor Starlink folosite de protestatari, scrie IndiaToday. Bruiaj militar și percheziții la domiciliu La câteva săptămâni de la declanșarea celor mai ample proteste anti-guvernamentale din ultimii ani, autoritățile iraniene au restricționat aproape complet accesul la internet. După ce ar fi utilizat echipamente de bruiaj de nivel militar, provenite din China sau Rusia, pentru a bloca mare parte din semnalul Starlink, regimul a trecut la acțiuni pe teren. Potrivit organizațiilor pentru drepturi digitale, forțele de securitate desfășoară percheziții din ușă în ușă în zonele cu proteste intense. Antenele satelit și terminalele Starlink sunt confiscate, tăind una dintre ultimele legături ale iranienilor cu exteriorul. Starlink, colacul de salvare în timpul întreruperii În perioada întreruperii internetului, Starlink a devenit un instrument prin care iranienii au putut trimite imagini și videoclipuri peste graniță. Materialele distribuite prin conexiuni satelitare au scos la iveală amploarea revoltelor și a represiunii violente în sute de localități. Reuters a citat oficiali iranieni care ar fi recunoscut aproximativ 2.000 de morți, inclusiv membri ai forțelor de securitate, în timpul protestelor. Deși Starlink este interzis, dispozitivele ar fi fost introduse clandestin în Iran prin Irak și state din zona Golfului. Un tipar cunoscut al reprimării comunicațiilor Iranul are o istorie îndelungată de restricționare a comunicațiilor prin satelit în perioadele de tensiune. Antenele satelit au fost interzise oficial în 1994, însă milioane de persoane le-au folosit pentru a ocoli controlul mediatic al statului. În deceniile trecute, poliția și milițiile au confiscat frecvent echipamente în momente de tensiune socială. Analiștii afirmă că raidurile actuale repetă eforturi anterioare de blocare a informațiilor externe și de control al narativului public. Internet „pe listă albă” pentru regim În timp ce aproape 90 de milioane de iranieni rămân deconectați, regimul continuă să opereze online printr-o rețea restricționată de tip „whitelist”. Instituțiile statului, presa loială și serviciile de securitate ar avea acces neîntrerupt la internet. Acest lucru permite coordonarea represiunii, în timp ce protestatarii sunt izolați digital. Între timp, pierderile economice cresc, pe fondul blocării serviciilor online pentru afaceri deja afectate de sancțiuni și inflație. Atenția internațională a sporit după declarațiile lui Donald Trump, care a spus că intenționează să discute restabilirea accesului la internet cu Elon Musk. Pentru protestatari, activiștii avertizează că pierderea Starlink înseamnă ruperea ultimei legături a Iranului cu publicul global.
Criza din Iran zguduie marile puteri. Ce ar însemna căderea regimului pentru Putin, Trump și Orientul Mijlociu
Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în ciuda represiunii violente, a arestărilor în masă și a restricțiilor severe de internet impuse de autorități. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, peste 500 de persoane au fost ucise și mai mult de 10.000 au fost arestate în timpul demonstrațiilor declanșate inițial de criza economică și prăbușirea monedei naționale, dar care s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului condus de ayatollahul Ali Khamenei, scrie Bloomberg. SUA, Israel și piețele globale urmăresc evoluțiile Situația din Iran a atras atenția liderilor mondiali și a investitorilor, în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu intervenții militare, sugerând că Washingtonul ar putea sprijini o schimbare de regim. Trump a declarat că „analizează foarte serios” situația și că armata americană evaluează „opțiuni solide”. În același timp, Israelul colaborează îndeaproape cu guvernele europene, iar țările din Golf privesc cu îngrijorare posibilitatea unui haos regional. Prețul petrolului Brent a crescut cu peste 5%, investitorii temându-se de întreruperi ale livrărilor din al patrulea cel mai mare producător OPEC. Economie în colaps și apeluri la grevă în sectorul petrolier Economia iraniană este grav afectată de inflație, sancțiuni și corupție. Reza Pahlavi, fiul fostului șah, aflat în exil, a lansat un apel către muncitorii din industria petrolieră să intre în grevă, un scenariu care ar putea paraliza rapid statul, așa cum s-a întâmplat în 1978. Deși până în prezent nu au fost raportate întreruperi majore ale exporturilor de țiței, piețele rămân extrem de sensibile. Analiștii avertizează că o escaladare a violențelor sau o intervenție militară ar putea destabiliza întreaga regiune. Risc de haos regional Experții susțin că o prăbușire a regimului ar putea genera un vid de putere, conflicte interne și fragmentarea țării pe criterii etnice. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice rămâne un pilon central al regimului și este pregătit să intervină violent pentru menținerea controlului. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a adoptat un ton conciliant, cerând dialog și unitate, însă liderul suprem și forțele de securitate transmit mesaje tot mai dure, inclusiv amenințări cu pedeapsa capitală pentru protestatari. Analiștii Bloomberg Economics consideră că, deși un colaps total este puțin probabil pe termen foarte scurt, Republica Islamică ar putea să nu mai supraviețuiască în forma actuală până la finalul anului 2026.
Ucraina le cere cetățenilor să părăsească Iranul din motive de securitate
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis joi un avertisment prin care le recomandă cetățenilor ucraineni să plece din Iran, pe fondul unei situații de securitate foarte instabile. Anunțul a venit după izbucnirea unor proteste ample în Iran, declanșate la finalul lunii decembrie, după o grevă a comercianților din Teheran. Nemulțumirile legate de scumpiri și lipsa progresului economic au dus ulterior la manifestații extinse, cu mesaje politice, în mai multe regiuni ale țării. Într-un comunicat oficial, Ministerul de Externe de la Kiev a invocat „înrăutățiri ale situației de securitate” și a indicat rutele disponibile pentru ieșirea din Iran. „Din cauza înrăutățirii situației de securitate din Republica Islamică Iran, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei recomandă cetățenilor ucraineni să părăsească teritoriul Iranului”, se arată în declarație. Autoritățile ucrainene precizează că părăsirea țării se poate face prin mai multe puncte de control. „În prezent, ieșirea din țară este posibilă prin următoarele puncte de control: Aeroportul Internațional Imam Khomeini (Teheran); Punctul de trecere a frontierei la granița cu Armenia – Norduz/Agarak; Punctul de trecere a frontierei la granița cu Turcia este Bazorgan/Serow”, mai este menționat în comunicat. Ministerul Afacerilor Externe îi sfătuiește pe cetățeni să evite orice confruntare cu autoritățile iraniene și să respecte indicațiile oficiale. „În acest caz, vă rugăm să urmați instrucțiunile autorităților locale, să nu intrați în conflicte cu reprezentanții poliției și să păstrați calmul”, se arată în declarație. Autoritățile de la Kiev au mai transmis că vor reveni cu informații actualizate, dacă situația se schimbă. „În cazul unor schimbări ale situației sau al deschiderii unor rute suplimentare de ieșire din țară, informațiile vor fi actualizate prompt”, adaugă acesta.