PSD a depus plângere penală împotriva lui Ludovic Orban pentru plata despăgubirilor către frații Micula. PSD invocă un prejudiciu de 912 milioane de lei

Potrivit documentului obținut de publicația Gândul, prejudiciul invocat de social-democrați s-ar ridica la aproximativ 912 milioane de lei, echivalentul a circa 175 de milioane de euro. În plângere, PSD susține că Ludovic Orban ar fi determinat sau adoptat Hotărârea de Guvern nr. 917/2019, prin care Executivul a suplimentat bugetul Ministerului Finanțelor Publice cu suma de 912.500.000 de lei, bani proveniți din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. Suma ar fi fost destinată achitării despăgubirilor către Ioan și Viorel Micula și către companiile European Food, Starmill și Multipack. Autorii plângerii susțin că utilizarea Fondului de rezervă bugetară ar fi fost nelegală, întrucât acesta poate fi folosit doar pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute. Or, litigiul cu frații Micula era cunoscut de mai mulți ani: arbitrajul internațional începuse în 2005, iar hotărârea ICSID fusese pronunțată în 2013. PSD spune că România se afla, la momentul respectiv, într-o situație juridică complicată, între două obligații contradictorii. Pe de o parte, exista hotărârea arbitrală ICSID, care obliga statul român la plata despăgubirilor. Pe de altă parte, Comisia Europeană considera că plata acestor sume ar reprezenta un ajutor de stat incompatibil cu dreptul Uniunii Europene. În document sunt invocate și presupuse presiuni asupra unor funcționari din Ministerul Finanțelor, printre care Ciprian Badea și Mihai Diaconu, pentru urgentarea efectuării plății. De asemenea, plângerea face referire la informații privind o posibilă întâlnire informală la Cabinetul premierului, la care ar fi participat și beneficiarii despăgubirilor, frații Micula. De menționat este că depunerea unei plângeri penale reprezintă un demers juridic prin care autorii sesizează organele de anchetă cu privire la posibile fapte penale. Aceasta nu înseamnă automat că persoana vizată a comis faptele reclamate, stabilirea unei eventuale răspunderi penale urmând să fie făcută doar de procurori și, după caz, de instanțele de judecată. Context. Cum a apărut cazul Micula și de ce a devenit unul dintre cele mai complicate litigii ale României Cazul Micula își are originea la finalul anilor ’90, când România încerca să atragă investiții în zone mai puțin dezvoltate. Statul a oferit atunci o serie de facilități fiscale pentru investitorii care dezvoltau afaceri în zone defavorizate, printre care scutiri și reduceri de taxe. Frații Ioan și Viorel Micula, oameni de afaceri cu cetățenie română și suedeză, au investit prin companiile din grupul European Food/Drinks în zona Ștei-Nucet-Drăgănești, din județul Bihor. Investițiile vizau fabrici, utilaje, terenuri, clădiri și echipamente pentru industria alimentară. Problema a apărut în perioada pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pentru a se alinia regulilor europene privind ajutorul de stat, România a eliminat înainte de termen o parte dintre facilitățile fiscale promise investitorilor. Frații Micula au susținut că statul român le-a încălcat drepturile și au deschis un arbitraj internațional împotriva României. În 2013, tribunalul arbitral de la Washington, din cadrul ICSID, le-a dat dreptate investitorilor și a obligat România să plătească despăgubiri. Ulterior, însă, Comisia Europeană a intervenit și a stabilit că plata acestor despăgubiri ar reprezenta un ajutor de stat ilegal, incompatibil cu normele Uniunii Europene. Astfel, cazul Micula a devenit un conflict juridic între două planuri: pe de o parte, obligația României de a respecta hotărârea arbitrală internațională, iar pe de altă parte, obligația de a respecta regulile europene privind ajutorul de stat. Această suprapunere a făcut ca litigiul să se prelungească ani de zile și să genereze controverse politice, juridice și financiare.
Viorel Cataramă: PNL, de câte ori a guvernat, s-a manifestat ca un partid de stânga. Cel mai liberal premier a fost Ponta, a redus fiscalitatea

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Viorel Cataramă a vorbit despre acțiunile Partidului Național Liberal și conducerea lui Ilie Bolojan, care, după spusele acestuia, nu respectă ideologia partidului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Viorel Cataramă: „Bolojan este un tip neomarxist, progresist” Omul de afaceri și politicianul Viorel Cataramă spune că, deși statutul PNL este de partid de dreapta, membrii partidului ar fi luat de-a lungul timpului decizii de stânga. Acest lucru s-ar datora oamenilor de stânga infiltrați în interiorul partidului. Ei au reușit să ajungă chiar la conducere. Acesta ar fi chiar cazul premierului Ilie Bolojan, care, potrivit invitatului, a luat decizii împotriva mediului de afaceri în timpul guvernării sale. „Statutul partidului spune că e un partid de dreapta. Așa spune statutul. În fapt, conducerea partidului a fost acaparată de neomariști, de progresiști, care au fost infiltrați de ani în interiorul partidului și crescuți până când au reușit să pună mâna pe conducere. Bolojan este un tip neomarxist, progresist, este un om de stânga, pentru că în orice economie, în orice țară din lume, dreapta reduce fiscalitatea ca să crească activitatea economică. Pentru mediul de afaceri, pentru toată lumea. Deci asta este caracteristica numărul unu a ideologiei de dreapta. Pornind de la Ronald Reagan, de la Margaret Thatcher, dar nu discutăm. Ei, Bolojan face exact pe dos. Crește fiscalitatea.” Invitatul afirmă că cel mai de dreapta premier al României a fost chiar Victor Ponta. Deși acesta făcea parte din Partidul Social Democrat. Acesta îl felicită pe fostul prim-ministru pentru deciziile luate privind încurajarea mediului de afaceri din țara noastră. „Ca statistică, Partidul Național Liberal, de câte ori a fost la guvernare, s-a manifestat ca un partid de stânga. Cel mai mare liberal în funcție de prim-ministru a fost Victor Ponta, care a redus fiscalitatea. Eu atunci chiar am făcut o declarație publică că-i fac statuie pentru măsurile de dreapta luate de scădere a fiscalității. Deși s-a declarat întotdeauna de dreapta, a acționat întotdeauna de stânga. Fiind în coaliții, lucrurile astea n-au fost foarte evidente, pentru că au putut să spună: Suntem în coaliții, nu guvernăm singuri, trebuie să facem compromisuri. De data asta a venit o persoană care și-a impus punctul de vedere.”
Bolojan nu este o piedică”. Premierul demis îi întoarce mingea lui Grindeanu

Întrebat la B1 TV dacă președintele ar trebui să dea PSD mandatul de formare a guvernului, Bolojan a evitat să facă aprecieri despre decizia șefului statului. În schimb, a trasat o logică politică clară. El a spus că PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu AUR și a reușit să demită guvernul. Prin acest gest, a probat că este capabil să construiască o majoritate. Pe cale de consecință, cei care au pus în practică această decizie au o responsabilitate morală să vină și cu soluțiile. Referitor la întrebarea despre cele două săptămâni scurse de la moțiune, Bolojan a subliniat că PSD nu a anunțat public nicio propunere și nu și-a asumat răspunderea pentru o variantă de guvernare. „Vedeți că nu fac asta”, a spus premierul demis. „Grindeanu nu știe ce înseamnă să muncești natural” Chestionat despre acuzația că se află în campanie electorală, Bolojan a respins-o cu un răspuns care conținea și o săgeată la adresa lui Grindeanu. El a spus că a comunicat periodic în cele nouă luni de mandat. A făcut-o din respect pentru cetățeni, nu din calcul electoral. „Se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii doar în campanie electorală când muncești”, a afirmat Bolojan. Referitor la acuzația de blocaj, premierul demis a fost tranșant. A spus că nu el împiedică formarea unei majorități, ci PSD. Partidul a dinamitat coaliția în mod iresponsabil și, după două săptămâni, nu are soluții. „Acolo este răspunderea. Ăsta este adevărul”, a conchis Bolojan. PNL nu mai face coaliție cu PSD Întrebat dacă „alianța” PSD-PNL a fost de rău augur pentru România, Bolojan a spus că, în general, coalițiile nu sunt o problemă. Problema este ce face o coaliție cu forța pe care o are. El a adăugat că PNL nu mai poate face coaliție cu PSD. Realitățile din anii trecuți și din prezent impun această concluzie. O coaliție cu 60% forță parlamentară nu se face pentru a împărți funcții, a subliniat premierul demis.
Guvern PSD – UDMR? Kelemen Hunor: Nu există. Nu se poate. Nu vrem

Întrebat, marți, la Digi 24, de un posibil guvern PSD – UDMR, Kelemen Hunor a spus: „Nu se poate. Nu vrem. Nu se poate”. „Eu de săptămâna trecută spun că nu există această soluție, nu există această posibilitate. Văd că ne apare de fiecare dată, spun și astăzi. Nu există această posibilitate”, a spus Kelemen. Kelemen Hunor a mai spus că nu a fost contactat pentru o asemenea idee și nici nu a vorbit cu nimeni din PSD despre o asemenea soluție de guvern. „Noi suntem acum în acea parte a fostei coaliții care a fost dată jos de PSD-AUR. Logic, nu pot să mă trezesc pe partea cealaltă cu AUR. Nu PSD e problema cea mai mare. Deci nu există această posibilitate. Că asta ar însemna că eu sunt alături de cei care au dărâmat guvernul, din care am făcut și fac în toate și în acest moment. Plus, la noi există o linie roșie: AUR. Eu nu pot să trec peste asta. Nici măcar nu ajung să discut condițiile PSD-ului sau să discut o formare a unei coaliții minoritare. Plus, dacă ar fi o astfel de soluție, asta ar însemna că ești la mâna celor de la AUR. Nu se poate. Nu pot accepta eu așa ceva”, a afirmat Kelemen Hunor.
PNL, apel pe Facebook către PSD: Să-și recunoască incapacitatea de a conduce România

Într-o luare de poziție oficială, Partidul Național Liberal lansează un apel public către PSD, prin intermediul platformei de socializare Facebook. PNL le transmite foștilor parteneri de guvernare „să-și recunoască incapacitatea de a conduce România”. Mai înainte, însă, PSD are obligația să înainteze o propunere pentru funcția de prim-ministru, cred liberalii. „PSD să-și asume rezolvarea crizei politice în care a băgat țara Redăm mai jos comunicatul de presă al PNL, un înedmn lansat pe Facebook la adresa PSD: „Partidul Național Liberal solicită PSD să-și asume rezolvarea crizei politice în care a băgat țara prin înaintarea unei propuneri concrete de prim-ministru, din rândurile propriilor membri. În condițiile în care PSD nu e capabil să ofere o astfel de variantă, cerem PSD să-și recunoască public incapacitatea de a conduce țara și să ofere spațiul necesar pentru formarea unui guvern democratic, pro-euroatlantic, fără participare PSD. Reamintim românilor că au trecut două săptămâni de la votarea moțiunii de cenzură inițiată de PSD, iar România este ținută într-o stare de incertitudine politică din cauza lipsei totale de responsabilitate a lui Sorin Grindeanu și a celorlalți lideri ai partidului. PSD a provocat actuala criză politică, dar refuză să își asume consecințele propriului demers. De două săptămâni, cetățenii asistă la spectacolul pesedist al fugii de răspundere, al manipulărilor și al ezitărilor. Cum s-a comportat PSD la consultările de la Cotroceni Constatăm că PSD a tratat consultările cu președintele României într-o manieră superficială, complet neserioasă, ignorând obligația morală și logică de a avansa un nume concret și o cale parlamentară pentru a forma viitorul guvern. Reamintim că, în urmă cu un an de zile, PNL și-a asumat clar, atât public, cât și în consultările cu președintele României, propunerea unui premier liberal – pe Ilie Bolojan. Atragem atenția PSD că regula democratică e simplă: atunci când înlături o soluție existentă, tu trebuie să fii următoarea soluție. Nu este vina Partidului Național Liberal sau a premierului Ilie Bolojan că PSD e incapabil, după două săptămâni, să-și asume guvernarea și să prezinte o formulă concretă de ieșire din criză. Cine se ascunde în spatele ideii de premier tehnocrat În același timp, considerăm că ascunderea PSD în spatele ideii unui premier tehnocrat reprezintă o tentativă de evitare a răspunderii politice a guvernării. România traversează o perioadă complicată și vor fi necesare noi decizii ferme pentru reducerea deficitului bugetar, eliminarea risipei, limitarea împrumuturilor externe și consolidarea economiei naționale. Un premier tehnocrat nu va avea forța politică necesară pentru a promova măsuri dificile, uneori impopulare. Mai mult, un premier tehnocrat, cu participarea PSD la guvernare, riscă să devină doar un paravan pentru o guvernare PSD pro-privilegii și anti-reforme. Cerem, deci, PSD să iasă din lașitate și din minciună și să-și asume public responsabilitatea pentru soluționarea crizei pe care a provocat-o”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Grindeanu, atac la premierul demis. „Ilie Bolojan e un fel de zombi politic care se plimbă şi se agaţă de această funcţie” Orădenii reclamă cursele aeriene plătite din bani publici, inaugurate pe vremea lui Bolojan. „A fost un zbor cu un Airbus 319 dezolant de gol” Valentin Stan pune punctul pe i. „Extremismul nu este reprezentat de AUR și nici de Simion”
Președintele Nicușor Dan are consultări astăzi cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou Guvern

Președintele României, Nicușor Dan, începe, luni, consultările oficiale cu partidele din Parlament, pentru desemnarea unui nou premier. Demersul vine după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urmă cu două săptămâni prin moțiune de cenzură. „În temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, va invită la Palatul Cotroceni președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială. Programul consultărilor de la Cotroceni Consultările de la Cotroceni se vor desfășura după următorul program: 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 10:00 – Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) 11:00 – Partidul Naţional Liberal (PNL) 12:00 – Uniunea Salvaţi România (USR) 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale 15:00 – Partidul S.O.S. România (S.O.S.) 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT) Niciun anunț imediat după încheierea consultărilor Întrebat săptămâna trecută dacă se așteaptă ca după consultările de luni să se încheie criza politică și să se contureze o coaliție de guvernare, Nicușor Dan a explicat faptul că procesul este în curs și nu poate fi rezolvat într-un singur moment. „O să avem discuții luni, conform Constituției. Probabil că o să avem marți sau miercuri de asemenea discuții cu ceilalți oameni din Parlament care nu sunt reprezentați actualmente de partidele parlamentare”, a mai spus președintele. Referitor la un posibil anunț după prima rundă de discuții, Nicușor Dan a fost tranșant, spunând că nu va exista un anunț luni seara sau marți dimineața. Consultările urmează să continue și în zilele următoare. „Lucrul cel mai important și solicitarea mea pentru toate partidele care vin la consultări este, primul lucru pe care o să vă întreb: care va fi majoritatea”, a declarat Nicușor Dan. Prioritatea lui Nicușor Dan – evitarea unei noi crize politice Șeful statului a fost întrebat zilele trecute dacă o renominalizare a lui Ilie Bolojan ar reprezenta un experiment politic, însă el a subliniat că prioritatea sa este evitarea unei noi crize politice. „Nu o să dau răspunsuri particulare, ci o să dau doar răspunsuri generale. Și un răspuns general este că nu aș vrea să numesc un guvern care să nască o altă criză. Asta e răspunsul general pe care pot să-l dau”, a declarat Nicușor Dan. Șeful statului a spus că negocierile pentru formarea unei majorități sunt complicate în acest moment, însă a adăugat că toate partidele trebuie să își asume rolul în guvernarea țării. Care sunt pozițiile partidelor și cu ce mandate merg Sâmbătă, premierul interimar Ilie Bolojan și liderul USR, Dominic Fritz, s-au întâlnit la Timișoara, cei doi stabilind și poziția pentru consultările de la Cotroceni. „Vom merge cu aceeași poziție la consultările de la Cotroceni că orice formă de guvernare în care PSD se regăsește nu va fi susținutǎ. În plus, săptămâna viitoare, partidele noastre – USR și PNL – vor depune împreună în Parlament mai multe inițiative legislative”, a mai spus Dominic Fritz. Pe de altă parte, PSD va participa la consultările privind formarea unui nou Guvern „cu multe opțiuni pe masă”, însă a exclus categoric o majoritate cu AUR, susținerea unui guvern minoritar sau a lui Ilie Bolojan din nou premier. „Mandatul cu care mergem noi este unul destul de larg, în sensul că avem 2-3 lucruri peste care nu putem trece. 1 – nu facem majoritate cu AUR, ceea ce am spus și înainte de moțiune. 2 – Nu există varianta ca PSD să-l mai susțină pe Ilie Bolojan prim-ministru. 3 – Nu vom susține vreun guvern minoritar PNL-UDMR”, a explicat săptămâna trecută Grindeanu, în cadrul unei conferințe de presă. La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, declara că prima opțiune a formațiunii este refacerea coaliției, iar premierul să fie o persoană acceptată de toate partidele implicate. „Prima opțiune pentru noi este refacerea coaliției. Sigur, trebuie un om care poate fi acceptat de toată lumea, și de PNL și de PSD și de noi și de cei de la USR. Și probabil că acel om nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, fiindcă atunci se pune problema pentru celălalt partid cum acceptă după această aventură”, spunea Kelemen Hunor într-un interviu pentru Știrile ProTV. Și partidul AUR a anunțat că va participa la consultările de luni de la Palatul Cotroceni. „Ne dorim ca aceste consultări să fie reale, efective și loiale, nu o formalitate juridică. Partidele chemate la consultări trebuie să poată prezenta poziția lor, soluția politică pe care o propun și condițiile în care pot susține sau participa la formarea unui guvern. AUR este al doilea partid parlamentar și reprezintă voința exprimată prin vot de milioane de români”, se arată în comunicatul transmis de AUR.
Sindicaliștii din Guvern intră în grevă japoneză: Gheorghiu trebuie să explice

Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică, potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de sindicat. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față ceea ce ea a numit „instrument politic”, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”. Dacă sindicaliștii cer explicații devin „instrument politic?” Este întrebarea retorică adresată de sindicat. „Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc «instrument politic»?”, acuză sindicaliștii. Sindicaliștii susțin că vicepremierul Oana Gheorghiu este cea care ocupă funcție politică în Guvern, „susținută politic și apărată inclusiv de premier”, acuzând că Gheorghiu apelează „la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă”. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern. Nu este prima dată când lucrătorii Guvernului semnalează ceea ce ei numesc „vulnerabilități de integritate” ale vicepremierului. „Fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras”, afirmă sindicaliștii. Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”. Gheorghiu trebuie să dea explicații publice Sindicatul precizează că Gheorghiu trebuie să explice public: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Chestiunea referitoare la compania germană IT, Schwarz Digits, a fost semnalată, sâmbătă, și de liderul AUR, Petrișor Peiu.
Ilie Bolojan critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești: Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Culmea, miniștrii PNL s-au ocupat de dezastrul care azi îl scandalizează pe premierul demis

„Iată că România are astăzi șansa de a aduce omenirii prima centrală nuclearoelectrică bazată pe reactoare modulare de mici dimensiuni. Unde? Aici, la Doicești, în România”. Declarația îi aparține lui Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, și a fost făcută în data de 18 martie 2023. De asemenea și Virgil Popescu, un alt ministru liberal al Energiei susținea că proiectul va „genera prosperitate continuă.” Acum, Ilie Bolojan, premierul demis, își contrazice colegii de partid și dă de pământ cu proiectul de la Doicești: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii” În câțiva ani, România urma să devină prima țară din Europa unde aveau să fie construite mini-reactoare nucleare. Compania NuScale din SUA – care deținea și dezvolta tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – încheiase un acord cu țara noastră pentru construirea unei centrale de producție de energie electrică în locul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. În luna septembrie a anului 2023, tot ministrul Sebastian Burduja anunța că Guvernul României va declara minireactoarele nucleare americane de „importanță strategică” pentru România. (informații detaliate AICI) În Statele Unite NU, în România DA! Numai că, în luna noiembrie a anului 2023, a căzut și „bomba”. Compania NuScale a anunțat anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho. (mai multe detalii AICI) Motivul oficial ar fi fost „angajamentele de achiziție insuficiente”. Totuși, după ce proiectul din SUA a picat, același Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, a rămas cu optimismul la purtător. Ce n-a fost bun în SUA putea fi bun în România. „Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică și pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR”, s-a transmis printr-un comunicat al Ministerului Energiei. Ilie Bolojan a „uitat” cine a condus Ministerul Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2025 De-a lungul ultimilor ani, la Ministerul Energiei au ținut „frâiele” doi miniștri liberali. Proiectul de la Doicești a fost implementat în timpul mandatului lui Virgil Popescu și continuat în mandatul lui Sebastian Burduja. Virgil Popescu a condus ministerul în guvernele conduse de Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023. Liberalul Virgil Popescu, ministru al Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023 / Foto – Mediafax Sebastian Burduja a ocupat funcția de Ministru al Energiei din luna iunie 2023 până în iunie 2025, în cadrul guvernului de coaliție condus de Marcel Ciolacu. Liberalul Sebastian Burduja, ministru al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 După ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile, chiar Ilie Bolojan a preluat interimatul la Ministerul Energiei. Brusc, liderul PNL și premierul demis al României pare că a „uitat” subit cine conducea Ministerul Energiei în perioada în care proiectul minireactoarelor nucleare (reactoare nucleare modulare mici – SMR) era lăudat cu surle și trâmbițe în fiecare intervenție televizată. După ce a preluat și interimatul la Energie, premierul demis Bolojan „înfierează” proiectul minireactoarelor nucleare americane, atât de lăudat de miniștrii… PNL Acum, Bolojan aruncă „pisica” în curtea adversarilor politici și critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești. Vineri, 15 mai, în timpul unui interviu acordat Hotnews, premierul demis a „înfierat” proiectul. L-a etichetat ca fiind o pierdere uriașă de bani pentru România. Din perspectiva lui Bolojan, România va rămâne cu un „teren”, cu „hârtii” și cu bani pierduți. „Unul din proiectele de care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a spus „premierul austerității”. Ilie Bolojan vede o „pierdere” majoră din cauza unui proiect pe care chiar miniștrii liberali de la Energie l-au girat, lăudat și aplaudat. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax Experimentul „Doicești” În luna februarie a acestui an, Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica a votat, cu o majoritate de 90%, pentru adoptarea deciziei finale de investiție în minireactoarele nucleare (SMR) NuScale de la Doicești. Numai că, după ce nu a fost aprobate în SUA, România va construi un doar un singur reactor. Va fi un fel de experiment, iar achiziționarea celorlalte cinci reactoare va depinde de buna funcționare a primului. Un singur reactor costă 1 miliard de dolari, pentru că nu este vorba doar despre costul de achiziție, ci și de cel de engineering. Proiectul centralei de la Doicești / Foto – Nuclearelectrica Temă pentru Bolojan. Cum lăudau chiar miniștrii liberali proiectul de la Doicești: „Se ridică această minune”/ „Va genera prosperitate continuă” Ilie Bolojan transmite, în luna mai a anului 2026, că s-au pierdut 240 de milioane cu proiectul SMR de la Doicești. Trece cu vederea, însă, cât de lăudat era acest proiect chiar de miniștrii liberali ai Energiei. Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 Pentru Sebastian Burduja, proiectul de la Doicești reprezenta o „minune” ridicată din „praf”, iar tehnologia NuScale – care nu a avut succes în SUA – era „singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”. „Avem aici la Doicești unul dintre cele mai importante, de tradiție, locuri în sistemul energetic național. Am văzut cum o centrală care era bazată pe arderea cărbunelui se transformă și din praful rezultat de pe urma curățării acestui loc și pregătirii acestui loc se ridică această minune. (…) Al doilea element de încredere este tehnologia NuScale. Oricât de mult ar dori unii să ne abată sau să pună sub semnul întrebării, dacă sunt onești, dacă respectă parcursul occidental al României, vor fi corecți în a spune că este singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”, spunea Sebastian Burduja, ministru liberal al Energiei, în luna martie a anului 2024. „Această investiție are potențialul de a transforma România într-un centru global de inovare
Sindicaliștii din Guvern intră în grevă japoneză. Gheorghiu trebuie să dea explicații publice

Prin această formă de protest, SAALG transmite un mesaj clar: angajații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică, potrivit unui comunicat de presă transmis, sâmbătă, de sindicat. Sindicaliștii afirmă că Gheorghiu nu are în față ceea ce ea a numit „instrument politic”, ci „o organizație sindicală care a criticat PSD, PNL, USR, premieri, vicepremieri, miniștri și orice demnitar care a folosit funcția publică împotriva standardelor de integritate, transparență și respect față de administrație”. Dacă sindicaliștii cer explicații devin „instrument politic?” Este întrebarea retorică adresată de sindicat. „Dacă SAALG critică un premier PSD, este sindicalism. Dacă SAALG critică austeritatea lui Bolojan, este sindicalism. Dar când SAALG cere explicații unui vicepremier despre Schwarz Digits, RUTI și ADR, devine brusc «instrument politic»?”, acuză sindicaliștii. Sindicaliștii susțin că vicepremierul Oana Gheorghiu este cea care ocupă funcție politică în Guvern, „susținută politic și apărată inclusiv de premier”, acuzând că Gheorghiu apelează „la același truc ca în cazul viceprim-ministrului care a supraviețuit apelând la șpagă”. „SAALG nu exercită putere publică. SAALG nu numește șefi de instituții. SAALG nu transmite e-mailuri către ADR și STS în legătură cu un grup privat. SAALG nu pune în mișcare instituții ale statului în jurul unui operator economic”, acuză sindicatul angajaților din Guvern. Nu este prima dată când lucrătorii Guvernului semnalează ceea ce ei numesc „vulnerabilități de integritate” ale vicepremierului. „Fosta sa colegă și cofondatoare a Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu, a afirmat public că numirea Oanei Gheorghiu în funcția de vicepremier a pus asociația într-o situație vulnerabilă, că sponsorii au început să pună întrebări și că unii donatori s-au retras”, afirmă sindicaliștii. Sindicatul a transmis un mesaj clar: „Salariații din Aparatul de lucru al Guvernului nu acceptă să fie insultați, disprețuiți sau transformați în țintă politică atunci când cer transparență, integritate și răspundere publică”. Sindicatul precizează că Gheorghiu trebuie să explice public: „de ce Schwarz Digits, de ce acel e-mail, de ce acel traseu instituțional, de ce fostul său consilier de stat la conducerea ADR, de ce nu indică public toate celelalte companii pretins consultate și de ce România trebuie să accepte ca normele de integritate asumate prin PNRR să fie tratate ca simple formalități de comunicare”. Chestiunea referitoare la compania germană IT, Schwarz Digits, a fost semnalată, sâmbătă, și de liderul AUR, Petrișor Peiu.
Inițiativă lăudabilă în Senat. PSD, AUR și PNL și-au dat mâna pentru transparentizarea banilor ONG-urilor. Veniturile și sursele de finanțare trebuie declarate

PSD, AUR și PNL și-au dat mâna pentru transparentizarea banilor ONG-urilor. Comisia Juridică a Senatului a avizat favorabil marți un proiect de lege, prin care asociațiile și fundațiile sunt obligate să facă publică identitatea tuturor persoanelor fizice și juridice care le fac donații. Proiectul a fost inițiat de un număr de 56 de deputați și senatori AUR și a fost depus la Senat pe 26 februarie anul acesta. Conform proiectului de lege, în Ordonanța de Guvern 26/2000, care reglementează activitatea asociațiilor și fundațiilor, se introduce un articol nou, care prevede că aceste forme asociative sunt obligate să depună la Fisc declarații anuale „cu privire la toate veniturile şi sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice – pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice”. Ce sancțiuni atrage nedepunderea rapoartelor de finanțare Rapoartele ar urma să fie depuse la ANAF, care trebuie să le publice într-o secțiune specială a propriului site. Nedepunerea acestor declarații ar urma să atragă suspendarea de drept a activității, iar dacă neconformarea durează mai mult de un an, asta duce la dizolvarea de drept a activității asociației sau fundației. Proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului pentru luni, 18 mai. AUTORUL RECOMANDĂ: Petrișor Peiu confirmă că AUR îl ia în calcul pe Călin Georgescu pentru funcția de premier. Anunțul președintelui Consiliului Național de Conducere al AUR Piperea anunță primele decizii luate de un premier AUR. „Vom tăia banii pentru Ucraina și ajutoarele de stat pentru multinaționale”