Zombie politic și administrativ”: Câciu, atac dur la Bolojan după datele economice din Dolj și Bihor
Câciu afirmă că județul Dolj înregistrează creștere a producției industriale în condițiile în care, la nivel național, aceasta scade. Excedentul comercial al județului ar fi susținut de exporturi legate de producția industrială locală. Fostul ministru adaugă că Doljul ocupă locul 1 la absorbția fondurilor europene și la proiecte în implementare. Foto: Adrian Câciu / Facebook Investițiile invocate de Câciu Pe lista realizărilor enumerate se află drumul expres Craiova-Pitești, dat în folosință, aeroportul Craiova – prezentat ca al doilea ca importanță după Henri Coandă – și spitalul regional din Craiova, aflat la jumătatea construcției. Câciu atribuie aceste rezultate echipei PSD locale: președintele CJ Cosmin Vasile și primarul Lia Olguța Vasilescu. Atacul la adresa lui Bolojan Câciu îl ironizează pe premierul Bolojan, pe care îl numește „Ilie Sărăcie” și „zombie politic și administrativ”. Argumentul: Bihorul ar avea producție industrială în scădere, deficit comercial și salarii mai mici decât Doljul. Foto: Adrian Câciu / Facebook „Dacă ți se scot perfuziile de la București, rămâi ceea ce ești”, scrie social-democratul. Episodul cu Universitatea Craiova Fostul ministru a adăugat o notă despre câștigarea campionatului de către Universitatea Craiova. A acuzat că reprezentanți PNL și USR s-au fotografiat la festivități după ce, jumătate de an, criticaseră echipa și primăria pentru investițiile în stadion.
Bolojan trage linia în PNL: Nici clonă a USR, nici brelocul PSD
Ilie Bolojan a spus, vineri, la aniversarea a 151 de ani de la înființarea PNL, că România ca țară nu își mai poate permite ca în opoziție să fie partide care, „în afară de a contesta, n-au demonstrat niciodată nimic”. Premierul demis afirmă că are încredere acum, după 10 luni de guvernare, că pot fi schimbate foarte multe lucruri din guvernare în așa fel încât să fie limitate efectele nocive ale guvernărilor care au lăsat de dorit. „Să știți că nu ai cum, oricât ar fi un guvern de bun, orice majoritate parlamentară ar avea, să schimbi România doar din București. România se schimbă din miile de comunități pe care le avem și eu am încredere că primarii gospodari, primarii buni administratori, dacă sunt puși în condiții cât se poate de corecte, dau rezultate mult mai bune”, spune Bolojan. Bolojan a tras și o linie clară pentru colegii săi liberali: „PNL nu va fi niciodată o clonă a USR și nici USR nu trebuie să fie o clonă a PNL, dar nici nu mai trebuie să acceptăm să fim brelocul PSD, ca să fie lucrurile cât se poate de clare”. Părerea sa este că în aceste condiții, PNL poate să obțină maxim posibil în condițiile date în 2028, să convingă mai mulți cetățeni că merită să îl voteze și să devină o forță parlamentară mai mare decât cea de azi.
Ion Cristoiu: Mișcarea lui Bolojan de a se rupe de PSD era genială dacă era executată în 2027. Acum este prea devreme și se va uita totul până la alegeri
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum mișcarea lui Bolojan de a se rupe de PSD era genială dacă ar fi fost făcută în 2027, mai aproape de alegerile parlamentare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Ia imaginează-ți că povestea cu Oana Gheorghiu avea loc anul trecut în septembrie. Și venea Grindeanu la tine la emisiune și îl întrebai despre asta. Și Grindeanu ce făcea? Îi lua apărarea. Asta este adevărata democrație. Mai ții minte ce bătălii erau? Anul trecut i-ar fi făcut plângere lui Ludovic Orban? Nu îi făceau nimic. E bine că e democrație, gata…” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum mișcarea lui Bolojan de a se rupe de PSD era genială dacă ar fi fost făcută în 2027, mai aproape de alegerile parlamentare. Acesta a început prin a spune că cei din PNL încă nu s-au burzuluit. Motivul subliniat de jurnalist este că „nu știu că nu mai au friptură”. Acesta susține că mai sunt 2 ani și jumătate până la viitoarele alegeri parlamentare. PNL nu poate să aștepte atât până va fi din nou la conducere. Cristoiu afirmă că în urmă cu un an, niciun social-democrat nu l-ar fi condamnat pe Ludovic Orban sau ar fi criticat-o atât de acid pe Oana Gheorghiu. „Nu știu, poate demisionează Grindeanu și se face… Am exagerat spunând că planul poate fi ca după două luni… Problema este că ei până acum, în PNL, nu s-au burzuluit, deoarece încă nu știu că nu mai au friptură. În momentul în care vor vedea asta, încă o dată spun, mai sunt 2 ani și jumătate. Mișcarea pe care a făcut-o Bolojan era genială dacă era în 2027. Cu un an înainte de alegeri sau chiar în anul acela. În 2 ani și jumătate… În aceste zile am trăit adevărata democrație. Zburau hârtiile… Ia imaginează-ți că povestea cu Oana Gheorghiu avea loc anul trecut în septembrie. Și venea Grindeanu la tine la emisiune și îl întrebai despre asta. Și Grindeanu ce făcea? Îi lua apărarea. Asta este adevărata democrație. Mai ții minte ce bătălii erau? Anul trecut i-ar fi făcut plângere lui Ludovic Orban? Nu îi făceau nimic. E bine că e democrație, gata… Sunt cel mai mare adversar al proiectului de la Doicești. Rareș (n.r. Rareș Bogdan) bate câmpii. Dai în mine, dai în fabrici și uzine… Erau niște șmecheri care aveau acolo niște centrale… Niște șmecheri au hotărât ei să ia alea de pe submarine și să facă microcentrale nucleare. Dar nu le-au experimentat nicăieri. Și au găsit niște proști în România”, a explicat jurnalistul.
Vlad Voiculescu, consilier prezidențial, derapaj obscen pe Facebook: #M***PSD. Postarea a fost editată la scurt timp
Vlad Voiculescu și-a editat postarea cu hashtag obscen la adresa PSD, într-un mesaj în care sugera că înjurăturile „se distribuie ușor”. În prima variantă a postării, publicată miercuri seară, Voiculescu a început mesajul cu hashtagurile „#goBolo” și „#M***PSD”, după care a scris că are „senzația că am ajuns să nu mai avem răbdare pentru lucrurile care chiar contează”. În varianta editată, hashtagurile au fost eliminate, iar debutul textului a fost modificat. Noua formulare începe cu: „Mă uit uneori aici pe facebook și în media la care am acces și am senzația că am ajuns să nu mai avem deloc răbdare pentru lucrurile care chiar contează”. Restul mesajului a rămas, în mare parte, similar. Voiculescu a criticat faptul că spațiul public ar fi dominat de „o înjurătură, o jignire, un mișto, o conspirație”, în detrimentul unor teme precum spitalele, reformele sau fondurile europene. Acesta a făcut referire la declarațiile lui Gigi Becali și la cele ale lui Attila Cseke, susținând că România riscă să piardă aproape două miliarde de euro pentru spitale, bani europeni disponibili până la 31 august 2026.
PSD a depus plângere penală împotriva lui Ludovic Orban pentru plata despăgubirilor către frații Micula. PSD invocă un prejudiciu de 912 milioane de lei
Potrivit documentului obținut de publicația Gândul, prejudiciul invocat de social-democrați s-ar ridica la aproximativ 912 milioane de lei, echivalentul a circa 175 de milioane de euro. În plângere, PSD susține că Ludovic Orban ar fi determinat sau adoptat Hotărârea de Guvern nr. 917/2019, prin care Executivul a suplimentat bugetul Ministerului Finanțelor Publice cu suma de 912.500.000 de lei, bani proveniți din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. Suma ar fi fost destinată achitării despăgubirilor către Ioan și Viorel Micula și către companiile European Food, Starmill și Multipack. Autorii plângerii susțin că utilizarea Fondului de rezervă bugetară ar fi fost nelegală, întrucât acesta poate fi folosit doar pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute. Or, litigiul cu frații Micula era cunoscut de mai mulți ani: arbitrajul internațional începuse în 2005, iar hotărârea ICSID fusese pronunțată în 2013. PSD spune că România se afla, la momentul respectiv, într-o situație juridică complicată, între două obligații contradictorii. Pe de o parte, exista hotărârea arbitrală ICSID, care obliga statul român la plata despăgubirilor. Pe de altă parte, Comisia Europeană considera că plata acestor sume ar reprezenta un ajutor de stat incompatibil cu dreptul Uniunii Europene. În document sunt invocate și presupuse presiuni asupra unor funcționari din Ministerul Finanțelor, printre care Ciprian Badea și Mihai Diaconu, pentru urgentarea efectuării plății. De asemenea, plângerea face referire la informații privind o posibilă întâlnire informală la Cabinetul premierului, la care ar fi participat și beneficiarii despăgubirilor, frații Micula. De menționat este că depunerea unei plângeri penale reprezintă un demers juridic prin care autorii sesizează organele de anchetă cu privire la posibile fapte penale. Aceasta nu înseamnă automat că persoana vizată a comis faptele reclamate, stabilirea unei eventuale răspunderi penale urmând să fie făcută doar de procurori și, după caz, de instanțele de judecată. Context. Cum a apărut cazul Micula și de ce a devenit unul dintre cele mai complicate litigii ale României Cazul Micula își are originea la finalul anilor ’90, când România încerca să atragă investiții în zone mai puțin dezvoltate. Statul a oferit atunci o serie de facilități fiscale pentru investitorii care dezvoltau afaceri în zone defavorizate, printre care scutiri și reduceri de taxe. Frații Ioan și Viorel Micula, oameni de afaceri cu cetățenie română și suedeză, au investit prin companiile din grupul European Food/Drinks în zona Ștei-Nucet-Drăgănești, din județul Bihor. Investițiile vizau fabrici, utilaje, terenuri, clădiri și echipamente pentru industria alimentară. Problema a apărut în perioada pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pentru a se alinia regulilor europene privind ajutorul de stat, România a eliminat înainte de termen o parte dintre facilitățile fiscale promise investitorilor. Frații Micula au susținut că statul român le-a încălcat drepturile și au deschis un arbitraj internațional împotriva României. În 2013, tribunalul arbitral de la Washington, din cadrul ICSID, le-a dat dreptate investitorilor și a obligat România să plătească despăgubiri. Ulterior, însă, Comisia Europeană a intervenit și a stabilit că plata acestor despăgubiri ar reprezenta un ajutor de stat ilegal, incompatibil cu normele Uniunii Europene. Astfel, cazul Micula a devenit un conflict juridic între două planuri: pe de o parte, obligația României de a respecta hotărârea arbitrală internațională, iar pe de altă parte, obligația de a respecta regulile europene privind ajutorul de stat. Această suprapunere a făcut ca litigiul să se prelungească ani de zile și să genereze controverse politice, juridice și financiare.
Viorel Cataramă: PNL, de câte ori a guvernat, s-a manifestat ca un partid de stânga. Cel mai liberal premier a fost Ponta, a redus fiscalitatea
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Viorel Cataramă a vorbit despre acțiunile Partidului Național Liberal și conducerea lui Ilie Bolojan, care, după spusele acestuia, nu respectă ideologia partidului. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Viorel Cataramă: „Bolojan este un tip neomarxist, progresist” Omul de afaceri și politicianul Viorel Cataramă spune că, deși statutul PNL este de partid de dreapta, membrii partidului ar fi luat de-a lungul timpului decizii de stânga. Acest lucru s-ar datora oamenilor de stânga infiltrați în interiorul partidului. Ei au reușit să ajungă chiar la conducere. Acesta ar fi chiar cazul premierului Ilie Bolojan, care, potrivit invitatului, a luat decizii împotriva mediului de afaceri în timpul guvernării sale. „Statutul partidului spune că e un partid de dreapta. Așa spune statutul. În fapt, conducerea partidului a fost acaparată de neomariști, de progresiști, care au fost infiltrați de ani în interiorul partidului și crescuți până când au reușit să pună mâna pe conducere. Bolojan este un tip neomarxist, progresist, este un om de stânga, pentru că în orice economie, în orice țară din lume, dreapta reduce fiscalitatea ca să crească activitatea economică. Pentru mediul de afaceri, pentru toată lumea. Deci asta este caracteristica numărul unu a ideologiei de dreapta. Pornind de la Ronald Reagan, de la Margaret Thatcher, dar nu discutăm. Ei, Bolojan face exact pe dos. Crește fiscalitatea.” Invitatul afirmă că cel mai de dreapta premier al României a fost chiar Victor Ponta. Deși acesta făcea parte din Partidul Social Democrat. Acesta îl felicită pe fostul prim-ministru pentru deciziile luate privind încurajarea mediului de afaceri din țara noastră. „Ca statistică, Partidul Național Liberal, de câte ori a fost la guvernare, s-a manifestat ca un partid de stânga. Cel mai mare liberal în funcție de prim-ministru a fost Victor Ponta, care a redus fiscalitatea. Eu atunci chiar am făcut o declarație publică că-i fac statuie pentru măsurile de dreapta luate de scădere a fiscalității. Deși s-a declarat întotdeauna de dreapta, a acționat întotdeauna de stânga. Fiind în coaliții, lucrurile astea n-au fost foarte evidente, pentru că au putut să spună: Suntem în coaliții, nu guvernăm singuri, trebuie să facem compromisuri. De data asta a venit o persoană care și-a impus punctul de vedere.”
Bolojan nu este o piedică”. Premierul demis îi întoarce mingea lui Grindeanu
Întrebat la B1 TV dacă președintele ar trebui să dea PSD mandatul de formare a guvernului, Bolojan a evitat să facă aprecieri despre decizia șefului statului. În schimb, a trasat o logică politică clară. El a spus că PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu AUR și a reușit să demită guvernul. Prin acest gest, a probat că este capabil să construiască o majoritate. Pe cale de consecință, cei care au pus în practică această decizie au o responsabilitate morală să vină și cu soluțiile. Referitor la întrebarea despre cele două săptămâni scurse de la moțiune, Bolojan a subliniat că PSD nu a anunțat public nicio propunere și nu și-a asumat răspunderea pentru o variantă de guvernare. „Vedeți că nu fac asta”, a spus premierul demis. „Grindeanu nu știe ce înseamnă să muncești natural” Chestionat despre acuzația că se află în campanie electorală, Bolojan a respins-o cu un răspuns care conținea și o săgeată la adresa lui Grindeanu. El a spus că a comunicat periodic în cele nouă luni de mandat. A făcut-o din respect pentru cetățeni, nu din calcul electoral. „Se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii doar în campanie electorală când muncești”, a afirmat Bolojan. Referitor la acuzația de blocaj, premierul demis a fost tranșant. A spus că nu el împiedică formarea unei majorități, ci PSD. Partidul a dinamitat coaliția în mod iresponsabil și, după două săptămâni, nu are soluții. „Acolo este răspunderea. Ăsta este adevărul”, a conchis Bolojan. PNL nu mai face coaliție cu PSD Întrebat dacă „alianța” PSD-PNL a fost de rău augur pentru România, Bolojan a spus că, în general, coalițiile nu sunt o problemă. Problema este ce face o coaliție cu forța pe care o are. El a adăugat că PNL nu mai poate face coaliție cu PSD. Realitățile din anii trecuți și din prezent impun această concluzie. O coaliție cu 60% forță parlamentară nu se face pentru a împărți funcții, a subliniat premierul demis.
Guvern PSD – UDMR? Kelemen Hunor: Nu există. Nu se poate. Nu vrem
Întrebat, marți, la Digi 24, de un posibil guvern PSD – UDMR, Kelemen Hunor a spus: „Nu se poate. Nu vrem. Nu se poate”. „Eu de săptămâna trecută spun că nu există această soluție, nu există această posibilitate. Văd că ne apare de fiecare dată, spun și astăzi. Nu există această posibilitate”, a spus Kelemen. Kelemen Hunor a mai spus că nu a fost contactat pentru o asemenea idee și nici nu a vorbit cu nimeni din PSD despre o asemenea soluție de guvern. „Noi suntem acum în acea parte a fostei coaliții care a fost dată jos de PSD-AUR. Logic, nu pot să mă trezesc pe partea cealaltă cu AUR. Nu PSD e problema cea mai mare. Deci nu există această posibilitate. Că asta ar însemna că eu sunt alături de cei care au dărâmat guvernul, din care am făcut și fac în toate și în acest moment. Plus, la noi există o linie roșie: AUR. Eu nu pot să trec peste asta. Nici măcar nu ajung să discut condițiile PSD-ului sau să discut o formare a unei coaliții minoritare. Plus, dacă ar fi o astfel de soluție, asta ar însemna că ești la mâna celor de la AUR. Nu se poate. Nu pot accepta eu așa ceva”, a afirmat Kelemen Hunor.
PNL, apel pe Facebook către PSD: Să-și recunoască incapacitatea de a conduce România
Într-o luare de poziție oficială, Partidul Național Liberal lansează un apel public către PSD, prin intermediul platformei de socializare Facebook. PNL le transmite foștilor parteneri de guvernare „să-și recunoască incapacitatea de a conduce România”. Mai înainte, însă, PSD are obligația să înainteze o propunere pentru funcția de prim-ministru, cred liberalii. „PSD să-și asume rezolvarea crizei politice în care a băgat țara Redăm mai jos comunicatul de presă al PNL, un înedmn lansat pe Facebook la adresa PSD: „Partidul Național Liberal solicită PSD să-și asume rezolvarea crizei politice în care a băgat țara prin înaintarea unei propuneri concrete de prim-ministru, din rândurile propriilor membri. În condițiile în care PSD nu e capabil să ofere o astfel de variantă, cerem PSD să-și recunoască public incapacitatea de a conduce țara și să ofere spațiul necesar pentru formarea unui guvern democratic, pro-euroatlantic, fără participare PSD. Reamintim românilor că au trecut două săptămâni de la votarea moțiunii de cenzură inițiată de PSD, iar România este ținută într-o stare de incertitudine politică din cauza lipsei totale de responsabilitate a lui Sorin Grindeanu și a celorlalți lideri ai partidului. PSD a provocat actuala criză politică, dar refuză să își asume consecințele propriului demers. De două săptămâni, cetățenii asistă la spectacolul pesedist al fugii de răspundere, al manipulărilor și al ezitărilor. Cum s-a comportat PSD la consultările de la Cotroceni Constatăm că PSD a tratat consultările cu președintele României într-o manieră superficială, complet neserioasă, ignorând obligația morală și logică de a avansa un nume concret și o cale parlamentară pentru a forma viitorul guvern. Reamintim că, în urmă cu un an de zile, PNL și-a asumat clar, atât public, cât și în consultările cu președintele României, propunerea unui premier liberal – pe Ilie Bolojan. Atragem atenția PSD că regula democratică e simplă: atunci când înlături o soluție existentă, tu trebuie să fii următoarea soluție. Nu este vina Partidului Național Liberal sau a premierului Ilie Bolojan că PSD e incapabil, după două săptămâni, să-și asume guvernarea și să prezinte o formulă concretă de ieșire din criză. Cine se ascunde în spatele ideii de premier tehnocrat În același timp, considerăm că ascunderea PSD în spatele ideii unui premier tehnocrat reprezintă o tentativă de evitare a răspunderii politice a guvernării. România traversează o perioadă complicată și vor fi necesare noi decizii ferme pentru reducerea deficitului bugetar, eliminarea risipei, limitarea împrumuturilor externe și consolidarea economiei naționale. Un premier tehnocrat nu va avea forța politică necesară pentru a promova măsuri dificile, uneori impopulare. Mai mult, un premier tehnocrat, cu participarea PSD la guvernare, riscă să devină doar un paravan pentru o guvernare PSD pro-privilegii și anti-reforme. Cerem, deci, PSD să iasă din lașitate și din minciună și să-și asume public responsabilitatea pentru soluționarea crizei pe care a provocat-o”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Grindeanu, atac la premierul demis. „Ilie Bolojan e un fel de zombi politic care se plimbă şi se agaţă de această funcţie” Orădenii reclamă cursele aeriene plătite din bani publici, inaugurate pe vremea lui Bolojan. „A fost un zbor cu un Airbus 319 dezolant de gol” Valentin Stan pune punctul pe i. „Extremismul nu este reprezentat de AUR și nici de Simion”
Președintele Nicușor Dan are consultări astăzi cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou Guvern
Președintele României, Nicușor Dan, începe, luni, consultările oficiale cu partidele din Parlament, pentru desemnarea unui nou premier. Demersul vine după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urmă cu două săptămâni prin moțiune de cenzură. „În temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, va invită la Palatul Cotroceni președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială. Programul consultărilor de la Cotroceni Consultările de la Cotroceni se vor desfășura după următorul program: 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 10:00 – Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) 11:00 – Partidul Naţional Liberal (PNL) 12:00 – Uniunea Salvaţi România (USR) 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale 15:00 – Partidul S.O.S. România (S.O.S.) 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT) Niciun anunț imediat după încheierea consultărilor Întrebat săptămâna trecută dacă se așteaptă ca după consultările de luni să se încheie criza politică și să se contureze o coaliție de guvernare, Nicușor Dan a explicat faptul că procesul este în curs și nu poate fi rezolvat într-un singur moment. „O să avem discuții luni, conform Constituției. Probabil că o să avem marți sau miercuri de asemenea discuții cu ceilalți oameni din Parlament care nu sunt reprezentați actualmente de partidele parlamentare”, a mai spus președintele. Referitor la un posibil anunț după prima rundă de discuții, Nicușor Dan a fost tranșant, spunând că nu va exista un anunț luni seara sau marți dimineața. Consultările urmează să continue și în zilele următoare. „Lucrul cel mai important și solicitarea mea pentru toate partidele care vin la consultări este, primul lucru pe care o să vă întreb: care va fi majoritatea”, a declarat Nicușor Dan. Prioritatea lui Nicușor Dan – evitarea unei noi crize politice Șeful statului a fost întrebat zilele trecute dacă o renominalizare a lui Ilie Bolojan ar reprezenta un experiment politic, însă el a subliniat că prioritatea sa este evitarea unei noi crize politice. „Nu o să dau răspunsuri particulare, ci o să dau doar răspunsuri generale. Și un răspuns general este că nu aș vrea să numesc un guvern care să nască o altă criză. Asta e răspunsul general pe care pot să-l dau”, a declarat Nicușor Dan. Șeful statului a spus că negocierile pentru formarea unei majorități sunt complicate în acest moment, însă a adăugat că toate partidele trebuie să își asume rolul în guvernarea țării. Care sunt pozițiile partidelor și cu ce mandate merg Sâmbătă, premierul interimar Ilie Bolojan și liderul USR, Dominic Fritz, s-au întâlnit la Timișoara, cei doi stabilind și poziția pentru consultările de la Cotroceni. „Vom merge cu aceeași poziție la consultările de la Cotroceni că orice formă de guvernare în care PSD se regăsește nu va fi susținutǎ. În plus, săptămâna viitoare, partidele noastre – USR și PNL – vor depune împreună în Parlament mai multe inițiative legislative”, a mai spus Dominic Fritz. Pe de altă parte, PSD va participa la consultările privind formarea unui nou Guvern „cu multe opțiuni pe masă”, însă a exclus categoric o majoritate cu AUR, susținerea unui guvern minoritar sau a lui Ilie Bolojan din nou premier. „Mandatul cu care mergem noi este unul destul de larg, în sensul că avem 2-3 lucruri peste care nu putem trece. 1 – nu facem majoritate cu AUR, ceea ce am spus și înainte de moțiune. 2 – Nu există varianta ca PSD să-l mai susțină pe Ilie Bolojan prim-ministru. 3 – Nu vom susține vreun guvern minoritar PNL-UDMR”, a explicat săptămâna trecută Grindeanu, în cadrul unei conferințe de presă. La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, declara că prima opțiune a formațiunii este refacerea coaliției, iar premierul să fie o persoană acceptată de toate partidele implicate. „Prima opțiune pentru noi este refacerea coaliției. Sigur, trebuie un om care poate fi acceptat de toată lumea, și de PNL și de PSD și de noi și de cei de la USR. Și probabil că acel om nu poate veni nici din PSD, nici din PNL, fiindcă atunci se pune problema pentru celălalt partid cum acceptă după această aventură”, spunea Kelemen Hunor într-un interviu pentru Știrile ProTV. Și partidul AUR a anunțat că va participa la consultările de luni de la Palatul Cotroceni. „Ne dorim ca aceste consultări să fie reale, efective și loiale, nu o formalitate juridică. Partidele chemate la consultări trebuie să poată prezenta poziția lor, soluția politică pe care o propun și condițiile în care pot susține sau participa la formarea unui guvern. AUR este al doilea partid parlamentar și reprezintă voința exprimată prin vot de milioane de români”, se arată în comunicatul transmis de AUR.