Etichetă: psd

Reacția Comisiei Europene după ce Camera Deputaților a adoptat Legea decarbonizării: Urmărim evoluția

Comisia Europeană a anunțat că urmărește cu „atenție” evoluția Legii decarbonizării ce a fost adoptată de către Camera Deputaților din Parlamentul României.  Legea include și amendamentul susținut de PSD pentru închiderea centralelor de cărbune numai după ce sunt puse în funcțiune capacități de producție de energie alternativă.  Loading … Executivul european nu a comentat procesul legislativ aflat încă în desfășurare, dup[ ce proiectul a fost aprobat în Camera Deputaților cu 180 de voturi  „pentru”, 9 voturi „împotrivă” și 27 de abțineri. 80 de deputați n-au votat. „Urmărim cu atenție evoluția. Am luat act de amendamentele despre decarbonizare. Conform practicii obișnuite a Comisiei Europene, nu putem face comentarii cu privire la un proces legislativ în curs înainte ca legislația să fie adoptată în mod oficial”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. PSD: NU închiderii centralelor pe cărbune dacă nu sunt înlocuite cu noi centrale funcționale PSD susține că scoaterea din funcțiune a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se poate realiza numai după ce noi capacități energetice care să producă energie la nivel similar sunt puse în funcțiune.Legea urmează să fie dusă la promulgare în contextul crizei energetice din România. „Scoaterea treptată din exploatare a capacităţilor de producţie de energie electrică pe bază de lignit şi huilă se realizează numai după instalarea, racordarea şi punerea în funcţiune comercială a uneia sau mai multor capacităţi ori surse alternative de producere a energiei cu emisii reduse de carbon, care, individual sau cumulat, pot prelua, în condiţii de siguranţă şi continuitate, funcţiile electrice şi, după caz, termice ale capacităţilor retrase„, prevede amendamentul. Dragoș Pîslaru, ministrul demis al Investițiilor și Proiectelor Europene, susține că că amendamentele propuse nu reprezintă soluții și asigură că nu există niciun risc privind închiderea centralelor pe cărbuni. „Avem, într-adevăr, o situație de criză energetică și, în mod evident, lucrurile care îi afectează pe români trebuie să fie prima noastră preocupare. Înțelegem conflictul politic din această perioadă și înțelegem prerogativele Parlamentului de a adopta măsuri judicioase care să aducă beneficii românilor. Amendamentele care au fost propuse însă nu rezolvă absolut nimic. Nu rezolvă nicio problemă care să fi fost iminentă în ceea ce privește închiderea vreunei centrale pe cărbune. Repet: nu există niciun risc iminent ca vreo centrală pe cărbune să fie închisă”, a declarat ministrul demis. Comisia Europeană și-a propus ca până în 2050 să atingă obiectivul „zero net emisii de carbon” pentru a preveni intensificarea schimbărilor climatice, ceea ce presupune închiderea centralelor care produc electricitate pe bază de combustibili fosili și încetarea producției de mașini alimentate cu benzină și gaz, iar în schimb s-ar construi la scară largă capacități de producție de energie verde și automobile electrice. Sursa Foto: Arhiva Foto Gândul

Un senator PACE, de Neamţ, a anunţat miercuri că s-a mutat la AUR

Grupul senatorilor AUR şi-a mărit numărul de senatori cu un parlamentar, care va figura pe circumscripţia Neamţ. Acesta a deţinut funcţia de vicelider în cadrul Grupului PACE. Paul Gheorghe a anunţat miercuri, în plenul Senatului, că a trecut la AUR. Senatorul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe (cunoscut public drept Paul Gheorghe) a trecut prin mai multe formațiuni și grupuri parlamentare de la alegerea sa în legislatura 2024-2028. S.O.S. România – Partidul pe listele căruia a fost ales inițial ca senator de Neamț în decembrie 2024. A fost și președinte al filialei Sector 3, demisionând din partid în ianuarie/februarie 2025 Partidul Social Democrat (PSD) – S-a afiliat grupului parlamentar PSD în perioada iunie – octombrie 2025 Partidul „Dreptate și Frăție” (PDF) – Formațiune politică asociată cu Luis Lazarus, din care a făcut parte spre sfârșitul anului 2025 Grupul PACE – Întâi România – Grupul parlamentar din Senat la care s-a afiliat în decembrie 2025, devenind ulterior și vicelider al acestuia în 2026. În intervalele dintre aceste schimbări, senatorul a activat și ca parlamentar independent (neafiliat). Detalii complete despre traseul său pot fi consultate

Senatul dă testul pe legi disputate între PNL și PSD, jaloane în PNRR

Senatorii se reunesc astăzi, la ora 15.00, într-o nouă sesiune extraordinară, pentru a dezbate și, ulterior, pentru a da votul final pe trei proiecte de legi restante și disputate între politicieni. Ordine de zi, sesiune extraordinară Senat Cele trei proiecte de lege au generat opinii pro și contra în rândul partidelor din fosta coaliție. Strategia pentru conservarea Biodiversității – jalon PNRR de 1 miliard de euro. Condițiile PSD pentru vot Imagine aeriana a unei pepiniere in judetul Valcea. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO Primul proiect de lege vizează Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Proiectul a fost depus în Parlament, după ce Guvernul României l-a aprobat în iulie 2026 ca să stopeze degradarea naturii și pentru a alinia România la obiectivele europene și globale. Adoptarea acestui act normativ a fost o condiție critică (jalon PNRR) care a deblocat fonduri europene de aproape 1 miliard de euro pentru România. Strategia este construită în jurul a 4 mari direcții de intervenție:  Conservarea și restaurarea ecosistemelor: refacerea zonelor naturale afectate (păduri, râuri, zone umede). Reducerea riscului de extincție: protejarea strictă a speciilor de plante și animale aflate în pericol. Utilizarea durabilă a resurselor: exploatarea responsabilă a pădurilor, apelor și solurilor. Consolidarea capacității: creșterea finanțării, a cercetării științifice și întărirea instituțiilor de control. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ieri că PSD va vota strategia pentru conservarea biodiversității, doar dacă este bună pentru economie, dacă îndeplinește acordurile și cerințele de mediu și dacă aceasta nu va fi folosită ca pretext pentru blocarea construcției de autostrăzi și hidrocentrale. „Din perspectiva noastră, are un impact semnificativ pe termen lung. În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit, din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro în PNRR. A lăsat-o în transparență cred eu, într-un moment nu foarte potrivit, atunci când atenția tuturor era îndreptată spre rezolvarea altor probleme urgente. Plecând de la declarațiile făcute de cei responsabili, am văzut următoarea chestiune spusă, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon îndeplinit decât forma aceasta pregătită de ei și pe care au trimis-o la Senat. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit, în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor (…). Aici se ridică cel puțin două probleme din perspectiva aprobării acestei strategii. Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a spus Grindeanu. Președintele PSD susține că strategia, în forma actuală, va compromite și actualele capacități de producție a energiei. Regulile de desfășurare a programului SAFE de 16,6 miliarde de euro Al doilea proiect pe ordinea de zi a plenului Senatului vizează programul SAFE. Senatul este primă cameră sesizată în acest caz. Propunerea legislativă vizează crearea cadrului instituțional și financiar urgent pentru implementarea Programului SAFE în România, evitând blocajele administrative. Prin acest instrument european, România accesează un împrumut masiv de peste 16,6 miliarde de euro destinat securității naționale și retehnologizării industriei autohtone de apărare. Completările legislative aduse ordonanței inițiale au fost impuse pentru a asigura reducerea birocrației și semnarea contractelor înainte de termenele limită europene. Proiectul vizează: deblocarea achizițiilor urgente – MApN și alte structuri de siguranță națională să poată semna contracte de achiziții fără blocaje financiare și contestații. exceptarea de la regulile de achiziție  – Contractele derulate prin SAFE să fie exceptate de la regulile licitațiilor clasice și sunt considerate de importanță strategică. Vor fi derulate direct sau în parteneriat cu state UE. managementul Planului de Investiții –  Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Finanțelor primesc atribuții clare pentru a negocia implementarea acordului direct cu Comisia Europeană. Orice direcție majoră este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). garanția fluxului financiar – Modificarea legislativă stabilește circuitele bugetare clare pentru utilizarea celor 16,6 miliarde de euro primiți prin împrumutul SAFE, definind modul în care banii sunt distribuiți către fabricile din industria de apărare (ex: producție de muniție, transportoare, sisteme radar).  Decarbonizarea sectorului energetic, condiție PNRR Al treilea proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi se referă la decarbonizarea sectorului energetic, o altă temă disputată între PNL – USR și PSD – AUR. Modificările propuse constau în reajustarea calendarului de închidere a grupurilor energetice pe cărbune (lignit și huilă) și securizarea banilor europeni din PNRR. Proiectul face parte din condiția obligatorie a Comisiei Europene pentru deblocarea cererii de plată numărul 4 din PNRR. Proiectul stabilește clar că eliminarea cărbunelui este definitivă pentru a îndeplini jalonul 114 din PNRR. Se reglementează scoaterea strictă din exploatare a 1.045 MW din capacități pe lignit și huilă, urmată de alți 710 MW. Sorin Grindeanu a cerut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, depunerea unui proiect de lege care interzice închiderea capacităților energetice până la înlocuirea lor și susținerea legii privind decarbonizarea cu amendamente. Liderul PSD i-a cerut premierului demis Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru a renegocia și amâna termenul limită de 31 august privind închiderea centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a spus că „deciziile populiste privind centralele pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro”.

Victor Ponta anunță că își face un nou partid pentru alegerile parlamentare: Trebuie să eliberăm România de această sectă globalistă

Victor Ponta a făcut anunțul în emisiunea „Subiectul Zilei” de la Gândul fără să precizeze deocamdată numele viitoarei formațiuni, data lansării sau echipa cu care va porni noul proiect politic. „Fac partid pentru alegerile următoare parlamentare. Eu cred că orice român în acest moment, indiferent de gândirea social-democrată, liberală sau conservatoare, trebuie să participe la efortul de a elibera România de această sectă globalistă care ne-a subjugat”, a declarat Victor Ponta. Ponta respinge ideea că va lua voturi de la AUR Întrebat dacă apariția unei noi formațiuni pe zona suveranistă nu va fragmenta electoratul și nu va afecta în primul rând AUR, fostul premier a susținut că intenția sa este, dimpotrivă, să adune mai multe forțe politice și categorii de alegători. „Nu e vorba de împărțit, e vorba de unit toate forțele ca să eliberăm România de aceștia”, a răspuns Ponta. Fostul premier a invocat și voturile date alături de PSD, AUR și UDMR împotriva USR, sugerând că viitorul său proiect ar putea încerca să atragă electorat din mai multe zone politice, nu doar din bazinul tradițional al AUR. Victor Ponta activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România” Victor Ponta este deputat de Dâmbovița și a fost ales în Parlament pe lista PSD. După deteriorarea relațiilor cu conducerea social-democrată și candidatura sa independentă la prezidențiale, acesta a părăsit grupul parlamentar al PSD. Începând din vara anului 2026, fostul premier activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”, structură constituită în luna mai și formată în principal din parlamentari desprinsi din alte formațiuni. Site-ul Camerei Deputaților îl menționează pe Ponta printre membrii grupului. Noul proiect ar reprezenta o nouă încercare a lui Victor Ponta de a construi o formațiune în afara PSD, după experiența Pro România, partid lansat după conflictul său cu fosta conducere social-democrată. Ponta nu crede că vor fi organizate alegeri anticipate Fostul premier a declarat și că nu se așteaptă la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. El și-a argumentat poziția prin faptul că Guvernul Bolojan este interimar și are atribuții limitate. „Nu cred că vor fi alegeri anticipate”, a spus Ponta. El a susținut că Executivul nu poate emite ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern și că situația s-ar putea schimba prin instalarea unui guvern cu puteri depline. Legislația stabilește însă o limitare ceva mai nuanțată. Un guvern al cărui mandat a încetat poate adopta acte individuale sau normative necesare pentru administrarea treburilor publice, dar nu poate promova politici noi. În această perioadă, Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege. Prin urmare, un guvern interimar poate adopta hotărâri, dar numai în limitele administrării curente. Victor Ponta a candicat la alegerile prezidențiale din mai 2025. Acesta a primit 1.230.164 de voturi, reprezentând 13,04%, și s-a clasat pe locul al patrulea în primul tur, după George Simion, Nicușor Dan și Crin Antonescu.

Ciucu: PSD nu și-a respectat acordurile. Nu credem că, odată venit la putere, va mai pleca

Potrivit lui Ciprian Ciucu, PSD și AUR au format o majoritate în Parlament și, dacă au o colaborare politică, ar trebui să își asume și o soluție de guvernare. Ciucu: Cine dărâmă un guvern trebuie să vină cu o soluție „Cine dărâmă un guvern este dator să vină să își asume guvernarea. PSD împreună cu AUR au dărâmat un guvern și au format, de fapt, o majoritate în Parlament, în ambele camere. Mai mult, se coordonează pe toate pachetele de legi. Cu noi sau cu USR nu discută PSD, dar cu AUR discută. În aceste condiții, dacă tot au această alianță informală, să o formalizeze. Cine dărâmă un guvern este dator să vină cu o soluție. Despre asta este vorba”, a declarat Ciucu, invitat duminică la Digi24. Liderul liberal a spus că nivelul de încredere al PNL în PSD este foarte scăzut, acuzând partidul că nu și-a respectat acordurile anterioare. „De-a lungul timpului, cel puțin în ultimul an, PSD nu și-a respectat niciun acord. A semnat protocoale, a făcut declarații, inclusiv că va susține legile pentru absorbția banilor din PNRR, și de fiecare dată există acest tipar că nu își respectă cuvântul”, a afirmat Ciucu. El a explicat că această lipsă de încredere stă la baza reticenței PNL față de o revenire a PSD la guvernare. „Și de aceea, pentru că nivelul de încredere în PSD și în Sorin Grindeanu, în ceea ce ne privește, este foarte, foarte jos, și nu credem că, odată venit la putere, va mai pleca de la putere”, a declarat liderul liberal. „PNL și USR ar trebui să guverneze primele” În acest context, Ciucu a susținut că prima opțiune ar trebui să fie formula propusă de PNL și USR, urmată eventual de o guvernare succesivă. „Ar fi normal ca, pentru că are și vina dărâmării guvernului, prima opțiune să fie cea propusă de PNL și USR. Noi ne ținem de cuvânt, avem o istorie lungă în care am respectat astfel de angajamente. Putem guverna primii, după care pot guverna și ei, pe baza unor obiective de guvernare asumate”, a spus Ciucu.

Bolojan a blocat lucrurile că nu vrea cu PSD-ul. Băsescu spune că soluția pentru blocajul politic este refacerea coaliției pentru câteva luni

Invitat vineri seara la B1 TV, fostul președinte Traian Băsescu a afirmat că premierul interimar Ilie Bolojan „va trebui să înţeleagă faptul că ţara e mai importantă decât orgoliul şi interesele lui şi să refacă coaliţia”, măcar pentru câteva luni”. El a amintit faptul că timp de două decenii, PNL și PSD au guvernat țara și a spus că formațiunile nu pot evita la nesfârșit consecințele deciziilor proprii. „Țara a fost adusă în situația în care este acum de ei. De tandemul PSD-PNL”, a spus Băsescu la B1 TV. „Bolojan a blocat lucrurile că nu vrea cu PSD-ul, după 20 de ani în care au stat umăr la umăr. Ceilalți PNL-iști au fost tot timpul cu PSD-ul. Deci unde-i problema?” a adăugat Băsescu, întrebat dacă Ilie Bolojan este sursa blocajului politic actual. Băsescu: Refacerea coaliției pentru „câteva luni”, o soluție pentru evitarea prelungirii instabilități politice El consideră că refacerea temporară a coaliției ar reprezenta o soluție pragmatică pentru evitarea unei instabilități politice prelungite. „Asta ar fi soluția politică pentru a lăsa lucrurile să respire. În rest să se apuce să pescuiască un parlamentar și încă unul și încă unul de la AUR. E și nedemn, e și nesigur. Ori dacă ar vrea să facă ceva pentru țară după ce au făcut atâta rău, ar fi să găsească soluția să guverneze câteva luni împreună, măcar câteva luni”, a mai spus fostul șef al statului.  Referitor la posibilitatea ca președintele Nicușor Dan să îl determine pe Ilie Bolojan să accepte o înțelegere cu PSD, Traian Băsescu a afirmat că șeful statului nu are instrumentele necesare pentru a-l constrânge. „Nu poate să-l forțeze pe Bolojan, că dacă putea, îl forța până acum. Nu are niciun mijloc să-l forțeze”, a declarat fostul președinte la B1 TV. Băsescu: Nu cred că ar avea succes suspendarea președintelui Fostul șef al statului a fost întrebat și despre speculațiile privind o eventuală colaborare între Ilie Bolojan și liderul AUR, George Simion, pentru suspendarea președintelui. Totuși, Băsescu s-a arătat sceptic în acest caz. „Eu nu cred că se vor înțelege la suspendarea președintelui. Nu cred. Și nici nu cred că ar avea succes suspendarea președintelui”, a afirmat el. România, în criză politică de aproape trei luni România se află de aproape trei luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi. Momentan, președintele Nicușor Dan nu a făcut o nouă nominalizare.

VIDEO | Bogdan Ivan: Am plecat dintr-un sătuc cu 300 de oameni. În România poți reuși dacă muncești

Bogdan Ivan, absolvent al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, are un master în Comunicare și Relații Publice și un doctorat în Sociologie. În prezent este deputat, după ce a fost, pe rând, ministru al Digitalizării, al Economiei și al Energiei. Întrebat ce politicieni admiră, acesta i-a nominalizat pe Alexandru Vaida-Voevod, despre care spune că îl apreciază pentru rolul avut în istoria României, pe Adrian Năstase, care l-a inspirat să intre în politică, dar și pe Cătălin Predoiu. Cum vede politica și funcția de ministru În cadrul interviului „Ping Pong”, Bogdan Ivan afirmă că una dintre cele mai nedrepte etichete puse politicienilor este aceea că „nu fac nimic”. El spune că există oameni care nu își fac datoria, însă consideră că generalizarea este incorectă și vorbește despre ritmul intens de lucru pe care l-a avut în ultimii ani, inclusiv în perioada în care a făcut parte din Guvern. Întrebat ce fel de politicieni nu ar vota niciodată, deputatul spune că îi respinge pe cei care promit lucruri pe care știu că nu le pot face, pe cei care nu au rezultate după ani petrecuți în politică și pe cei care își construiesc discursul exclusiv criticându-i pe ceilalți. Fostul ministru susține că cea mai mare iluzie despre această funcție este ideea că ministrul are putere nelimitată. În realitate, spune el, trebuie să lucrezi într-o structură deja formată, cu o echipă pe care nu o alegi în totalitate și pe care trebuie să o convingi să îți urmeze viziunea. Inteligența artificială și investițiile în România Când vine vorba despre ce ar face diferit inteligența artificială dacă ar conduce România pentru o zi, social – democratul spune că probabil ar restructura o parte din administrație și ar analiza mult mai multe informații. Cu toate acestea, consideră că decizia finală trebuie să rămână în mâna omului, deoarece experiența și responsabilitatea nu pot fi înlocuite de tehnologie. El compară inteligența artificială cu o bibliotecă la care ai acces instantaneu, dar „care nu are suflet”. Referindu-se la investițiile străine, Ivan afirmă că România are argumente solide pentru a atrage capital, de la potențialul din domeniul energiei până la predictibilitatea pe termen lung și oportunitățile de dezvoltare. Despre caracter, succes și planurile de viitor Bogdan Ivan precizează că îl deranjează oamenii care mint cu ușurință și care își neagă propriile angajamente, adăugând că tinerii care aleg o carieră în politică trebuie să fie pregătiți pentru astfel de dezamăgiri. Provocat să spună cu ce persoană și-ar dori să schimbe locul pentru o zi, deputatul l-a ales pe Donald Trump, „din curiozitate”. Descriind energia României în 2026 prin emoji-uri, el a indicat fulgerul, bateria și simbolul monedei euro, explicând că acestea reflectă potențialul energetic și economic al țării. În opinia sa, diferența dintre un ministru bun și unul excelent este că primul administrează ceea ce există deja, în timp ce al doilea produce schimbări care continuă să aibă efecte și după încheierea mandatului. Acesta consideră că haina poate crea o primă impresie, însă caracterul unui om este definit de ceea ce spune și de felul în care acționează. Bogdan Ivan afirmă că tinerii pot avea o carieră în România dacă sunt serioși, își respectă cuvântul și muncesc. Ca argument, își evocă propriul parcurs, spunând că a plecat dintr-un sat cu aproximativ 300 de locuitori și a ajuns să ocupe funcții importante în administrația publică. Întrebat ce ar face dacă ar ieși din politică, acesta spune că și-ar lua mai întâi o pauză pentru a petrece timp cu familia, după care s-ar orienta spre mediul universitar sau spre mediul privat. La finalul interviului „Ping Pong”, Bogdan Ivan spune că și-ar dori ca oamenii să spună despre el că este „diferit”, „altfel” și că este un om care își respectă întotdeauna cuvântul.

Dominic Fritz afirmă că soarta țării nu depinde de legea salarizării”: Nu vine apocalipsa dacă nu găsim un consens politic pentru o lege bună

Președintele USR, Dominic Fritz, a declarat joi seară, la Digi24, că legea salarizării în forma actuală ridică numeroase semne de întrebare. El a declarat că este posibil ca aceasta să nu fie adoptată. Liderul USR susține că România trebuie să încerce să îndeplinească jaloanele din PNRR, însă avertizează că nu orice lege trebuie adoptată cu orice preț și că un eșec nu ar reprezenta „un capăt de țară”. Întrebat ce s-a ales de înțelegerea dintre partidele fostei coaliții privind adoptarea reformelor necesare pentru accesarea fondurilor din PNRR, Dominic Fritz a acuzat PSD că încearcă să folosească aceste proiecte legislative ca instrument de presiune politică. „Au trecut câteva din aceste legi, dar tocmai acolo este perversitatea PSD, pe care am văzut-o astăzi, că ei folosesc asta acum ca un fel de șantaj să treacă astfel de legi cu orice preț, chiar și cu prețul neconstituționalității. Și, bineînțeles, trebuie să fim în stare noi, ca țară, noi, ca democrație, să trecem legi care îndeplinesc și jalonul PNRR și care sunt în același timp și constituționale”, a afirmat liderul USR. Legat de legea integrității, care a picat joi la vot în Senat, ea va fi redepusă într-o formă care să respecte Constituția, chiar dacă acest lucru nu îi schimbă situația juridică. „Vom redepune această lege într-o formă curată. Nu o să mă ierte cu nimic, nu o să mă scoată din sancțiune, o să rămân declarat în conflict de interese, o să rămân cu interdicția, dar nici nu se poate retroactiva cu o altă sancțiune acum”, a spus Fritz. Referindu-se la proiectul noii legi a salarizării, președintele USR a susținut că „are un impact, așa cum este acum draft-ul, între 8 și chiar 12 miliarde de lei”. „Legea salarizării are un impact, așa cum este acum draft-ul, între 8 și chiar 12 miliarde de lei. Să zicem 2 miliarde de euro o să ne coste creșterea salariilor în sectorul public, în baza acestei legi. Cum poți să spui că o să scadă salariile dacă în același timp avem o estimare de impact de 2 miliarde de euro? Mai degrabă v-aș întreba, chiar ne permitem momentan să creștem salariile cu 2 miliarde de euro?”, a declarat Dominic Fritz. „Parcă retorica politică a PSD-ului și realitatea aritmetică, legală, nu se potrivesc deloc. Doar că, într-adevăr, au o mașinărie de propagandă enormă cu care reușesc să impună acest narativ și tocmai de aceea este foarte important ca în aceste zile toți oamenii de bună credință să nu tacă”, a afirmat liderul USR. Întrebat despre conflictul dintre Guvern și sindicate pe tema salarizării, Fritz a spus „există acum un alt sindicat din sănătate care zice că, de fapt, pentru 50% din angajați în sănătate crește salariul”. El a spus că legea ar putea să nu fie adoptată, iar România trebuie să accepte această posibilitate dacă nu există o variantă care să întrunească un consens politic. „Eu cred că în cazul legii salarizării, la un moment dat, va trebui să și constatăm că nu va trece. Dacă rămâne singurul jalon PNRR care nu trece, eu cred că este ceva de digerat pentru România. Și eu cred că trebuie să treacă. Vă spun sincer, și eu am mai multe dubii. Nu este o lege perfectă, din contră. Sunt multe lucruri cu care și eu am niște dureri de burtă”, a declarat Dominic Fritz. Președintele USR a mai spus că există o prevedere pe care o consideră problematică. „De exemplu, faptul că avem o singură grilă pentru administrația locală, adică aceleași salarii, indiferent, nu neapărat de dimensiune, dar de puterea de cumpărare, de piața de muncă, de salariile locale. Sunt mai multe lucruri care nu-mi plac. Dar, încă o dată, cred că trebuie să atragem acești bani”, a spus el. Dominic Fritz a declarat că România poate merge mai departe chiar dacă această reformă nu va fi adoptată imediat, pentru că „nu este un capăt de țară. Unele lucruri nu ies, mai ales că PSD, în primul rând, a avut peste trei ani de zile să facă această lege”. „Dacă nu trece, nu este un capăt de țară. Unele lucruri nu ies, mai ales că PSD, în primul rând, a avut peste trei ani de zile să facă această lege. N-au reușit. Acum, sabotaj până la capăt, vom supraviețui și fără această lege. Și, într-adevăr, e bine că acum au trecut totuși câteva din celelalte jaloane și sper, bineînțeles, să treacă și o variantă constituțională a legii integrității. Eu sunt realist. Nu cred că trebuie să… soarta țării nu depinde de legea salarizării. Cred că o astfel de lege este importantă, este necesară, dar nu vine apocalipsa dacă nu găsim un consens politic pentru o lege bună”, a spus liderul USR.

PSD: PNL, USR și AUR sacrifică banii din PNRR pentru Fritz

PSD acuză „coaliția” PNL-USR-AUR că sacrifică 770 de milioane de euro din PNRR pentru salvarea lui Dominic Fritz. Reacția vine după ce legea integrității, care este jalon în PNRR, a fost respinsă în Parlament. PSD acuză „coaliția” PNL-USR-AUR că pune interesele politice înaintea fondurilor europene. Social-democrații susțin că Ilie Bolojan a blocat adoptarea Legii ANI pentru a-l proteja pe Dominic Fritz și afirmă că miza reală este salvarea liderului USR, nu respectarea angajamentelor din PNRR.  Loading … Ce a transmis PSD după ce legea ANI a picat în Parlament. Sursă foto: Facebook „Iată imaginea coaliției PNL-USR-AUR: e gata să sacrifice cu cinism 770 milioane de euro din PNRR ca să-l salveze pe Dominic Fritz! Când a fost vorba de a vota pentru un jalon PNRR pe decarbonizare care însemna aproape un miliard de euro din PNRR, Bolojan nu s-a obosit să vină la vot în Senat. Azi, când a fost vorba de salvarea politică a lui Fritz, Bolojan a făcut toate eforturile posibile pentru a bloca adoptarea noii Legi a ANI, din care PSD scosese toate portițele pe care le strecuraseră în favoarea șefului USR. A venit, s-a zbătut, a luat cuvântul, și-a scos parlamentarii din sală. Aceasta este adevărata față a lui Bolojan, nu contează cu adevărat integritatea, miliardele europene și economia, ci doar supraviețuirea sa politică și a aliatului din fruntea USR”, arată PSD pe Facebook. Ce arată tabelul postat de PSD AUR: 1 „pentru”, 25 „abțineri”, 1 „nu a votat” PIR: 7 „pentru”; PNL: 17 „nu au votat”; PSD: 35 „pentru”; UDMR: 9 „pentru”; USR: 11 „nu au votat”; Senatori neafiliați: 3 „pentru”, 3 „abțineri”. Legea ANI a picat în Parlament, joi, 30 iulie 2026 Legea ANI, inclusă ca jalon în PNRR, nu a fost adoptată de Senat. Un amendament propus de PSD prevedea încetarea mandatului pentru persoanele declarate incompatibile sau în conflict de interese prin decizie definitivă. Dominic Fritz susține că modificarea îl viza direct. Proiectul a întrunit 55 de voturi „pentru”, 28 „abțineri”, iar 29 de senatori „nu au votat”. De asemenea, în această seară, Dominic Fritz a reacționat, după ce legea ANI a picat în Parlament. Președintele USR susține că, potrivit noii legi, dacă acest caz s-ar rejudeca, nu s-ar mai afla în conflict de interese. Liderul USR afirmă că aplicarea retroactivă a prevederilor ar încălca Constituția și respinge schimbarea sancțiunilor după producerea faptelor. Detaliile pot fi consultate AICI. Sursă foto: Facebook, Mediafax Foto

Dominic Fritz rămâne în funcție. Legea ANI a fost respinsă de Senat

În comisia juridică de la Senat, parlamentarii au dezbătut și modificat legea ANI, jalon în valoare de 770 de milioane de euro din PNRR. Senatul este cameră decizională în cazul acestei legi, iar reprezentanții PNL au cerut în plen ca proiectul să fie retrimis la comisie. Proiectul a fost adoptat cu 55 de voturi pentru, 28  împotrivă, 29 abțineri. Dominic Fritz rămâne în funcție. Senatorii au respins amendamentul PSD la Legea ANI care îl trimitea acasă. După votul din plen, legea merge direct la promulgare, dacă nu e contestată la Curtea Constituțională. Un amendament la Legea ANI, inițiat de senatorul PSD Ion Cristinel Rujan, prevede că persoanele declarate incompatibile sau în conflict de interese de către ANI, cu confirmarea unei decizii definitive, chiar și înainte de intrarea în vigoare a legii, își vor pierde mandatul. Amendamentul a produs tensiuni în Parlament, iar Dominic Fritz, liderul USR și primarul Timișoarei, susține că acesta l-a vizat pe el. După votul din plenul Senatului (camera decizională), Legea ANI poate fi atacată la CCR de către: Președintele României; unul dintre președinții celor două Camere; Guvern; Înalta Curte de Casație și Justiție; Avocatul Poporului; un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori. USR are 19 senatori și 40 de deputați. Astfel, ar mai avea nevoie de șase semnături fie la Senat, fie zece la Camera Deputaților.