România, în topul celor mai ieftine țări din UE. Românii au o putere de cumpărare cu 22% sub media UE, potrivt INS
România rămâne una dintre cele mai ieftine țări din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Bulgaria la nivelul prețurilor. Potrivit INS, țara noastră are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice. Totuși, puterea de cumpărare a cetățenilor români se menține cu 22% sub media europeană. Datele sunt bazate pe calculele realizate de Eurostat în iunie 2026. Analiza folosește informații privind prețurile de consum și cheltuielile PIB din 36 de state europene. Indicatorii au fost calculați conform metodologiei și regulamentelor europene în vigoare. Potrivit datelor Eurostat, prețurile din România sunt cu 35% sub media Uniunii Europene. Doar Bulgaria are un nivel mai redus al prețurilor. La celălalt capăt al clasamentului se află Danemarca (cu 40% peste medie), urmată de Irlanda, Luxemburg, Suedia și Finlanda, unde prețurile depășesc media europeană. România, în topul celor mai ieftine țări din UE. Cel mai scăzut nivel al prețurilor în anul 2025 pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în Bulgaria, fiind cu 37% mai mic decât media UE, urmată de România (35% sub media UE). În anul 2025, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a înregistrat în Danemarca (40% peste media UE), urmată de Irlanda (36% peste media UE), Luxemburg (32% peste media UE), Suedia și Finlanda (21% peste media UE). Unde se situează România la capitolul prețurilor pentru principalele grupe de bunuri și servicii România are cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice, potrivit datelor INS. La această categorie urmează Slovacia, Polonia și Cehia. Totodată, România este cea mai ieftină țară din Uniunea Europeană și la capitolul recreere, sport și cultură. Bulgaria conduce la categoriile băuturi alcoolice și tutun, îmbrăcăminte, încălțăminte și cheltuieli pentru locuință. Prețurile pentru transport din România sunt cu 20% sub media UE, iar cele pentru restaurante și cazare sunt cu 41% mai mici. La puterea de cumpărare, România se situează cu 22% sub media europeană, la nivelul Croației și peste Ungaria. Luxemburg și Irlanda conduc clasamentul, în timp ce Bulgaria și Grecia ocupă ultimele poziții. „România alături de Croația înregistrează o valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, care le situează la nivelul de 78% față de media Uniunii Europene, urmate de Ungaria, cu 76% față de media UE. Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2025, a fost înregistrată de Bulgaria și Grecia, cu 32% sub media UE. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depășind media UE cu 139%. Acest fapt se explică parțial prin aceea că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută în forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă”, arată INS. Sursă foto: INS, Shutterstock (imagini cu rol ilustrativ)
Realitatea economică românească. Trăim de pe o zi pe alta. Cum a ajuns să intre pe minus consumul. Salariile nu au ținut pasul cu inflația
Realitatea economică românească arată că trăim de pe o zi pe alta. Puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor a scăzut puternic, arată ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). De altfel, consumul a intrat pe minus, iar salariile nu au ținut pasul cu inflația. Ultima statistică arată date concrete și relevante pentru situația actuală a României. În prima parte a anului 2025, situația a avut o tendință pozitivă. Și anume, a fost identificată o creștere treptată în lunile februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie a seriei ajustate în funcție de zilele lucrătoare și sezonalitate. Situația s-a inversat, însă, din august 2025, după ce au intrat în vigoare o parte din măsurile Guvernului Bolojan, arată MEDIAFAX. Salariile nu au ținut pasul cu inflația Consum pe minus, în România, în ultimele luni Odată cu implementarea măsurilor, tendința a deveni descendentă. Și anume, până la începutul anului 2026, s-a înregistra un consum pe minus, după cum urmează: August 2025: -2,1% Septembrie 2025: -2,1% Octombrie 2025: -4,1% Noiembrie 2025: -3,9% Decembrie 2025: -2,0% Ianuarie 2026: -6,0% Februarie 2026: -6,2% Ce înseamnă acest aspect? Practic, puterea de cumpărare a scăzut, după scumpirile persistente. Odată cu această scădere a consumului se pune o presiune și pe companii, îndeosebi în ramurile HoReCa și Retail. Situația nu s-a arătat îmbucurătoare nici în cazul salariilor, căci acestea nu au ținut pasul cu inflația. Dacă la începutul lui 2025, procentajul era pe plus, după măsurile implementate de Guvernul Bolojan, tendința a devenit descendentă. Puterea de cumpărare a salariului mediu net a scăzut, după cum urmează: Iulie 2025: -2,4% August 2025: -5,0% Septembrie 2025: -5,3% Octombrie 2025: -5,0% Noiembrie 2025: -5,1% Decembrie 2025: -4,5% Ianuarie 2026: -5,5% Februarie 2026: -5,0% Și pensiile au fost afectate în ultimul an. Dacă îm primele luni din 2025, valorile rămâneau încă ridicate, în jur de 16-17%, tendința a devenit, apoi, descendentă. În august 2025, ajungea la 11,7%. Apoi, puterea de cumpărare a pensiei medii a intrat pe minus, după cum urmează: Septembrie 2025: -8,2% Octombrie 2025: -8,1% Noiembrie 2025: -8,1% Decembrie 2025: -8,5% Ianuarie 2026: -8,3% Februarie 2026: -8,3% Cu alte cuvinte, în ultimul an a putut fi observată o scădere generală a nivelului de trai. Autorul recomandă: Când ar putea adopta România euro. Ce avantaje cheie ne-ar aduce moneda europeană INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut în martie la 9,87%. Cu cât s-au scumpit alimentele Când va lovi criza îngrășămintelor, noul șoc declanșat în Golf? Economist: În cazul României, vulnerabilitatea e mai ridicată decât media europeană Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate Sursă foto: Shutterstock; INS