Cine sunt oamenii din loja de la Roland Garros a Soranei Cîrstea, de la care își ia puterea
Calificată în sferturile de finală de la Roland Garros, Sorana Cîrstea a spus cine sunt persoanele care stau în loja ei la meciuri. La finalul confruntării care dus-o în sferturile de finală de la Roland Garros, Sorana Cîrstea a spune că îi are alături, printre alții, pe pe Adrian Cruciat și Andrei Cristofor. Jucătoarea română de tenis Sorana Cîrstea (38 de ani) și-a egalat cea mai bună performanță la Roland Garros, al doilea turneu de Mare Șlem al anului. După o pauză de 17 ani, românca va juca, din nou, în sferturile de finală ale competiției din Franța, unde o va întâlni pe rusoaica Mirra Andreeva (19 ani) sau elvețianca Jil Teichmann (28 de ani). În optimile de finală, Sorana a învins-o cu 6-3, 7-6 (4), după un meci care a durat două ore fără 3 minute, pe sportiva chineză Xiyu Wang (25 de ani), venită din calificări. „Personal, am aceiași oameni lângă mine de ani de zile, sunt o persoană loială și în cazul în care merge bine cu cineva, îmi place să stau cu acea persoană. Aici îi am alături pe Adrian Cruciat (n.r. – antrenor) și Andrei Cristofor (n.r. – fizioterapeut) și a venit și Marius Comănescu, fostul antrenor, care pentru mine este ca al doilea tată. Mă ajută foarte mult din punct de vedere emoțional. La fel, am o psiholoagă, care este din Franța, și a fost astăzi la meci. Suntem ca o familie. Sunt multe piese în acest puzzle, deși pe teren apar singură. Sunt foarte mulți oameni în spate care muncesc la acest ansamblu”, a spus Sorana Cîrstea, potrivit TVR. Alte persoane care stau în loja ei la Roland Garros sunt tatăl Mihai, fratele Mihnea și impresarul Enric Molina. Cristofor locuiește în Dubai, unde Sorana este rezidentă. Cîrstea intră în Top 10 WTA dacă va câștiga turneul de la Roland Garros În sferturile de finală, românca o va întâlni pe învingătoarea meciului Mirra Andreeva (8 WTA, cs 8) – Jil Belen Teichmann. Aceasta din urmă a revenit în circuitul WTA după o pauză de 7 luni se află pe locul 170, dar are clasamentul protejat pentru poziția 89. O victorie, pe lângă faptul că o pune în fața celei mai bune performanțe personale la Roland Garros, o duce pe locul 14, în funcție și de rezultatele obținute de Marta Kostyuk și Naomi Osaka. Câștigarea finalei care va avea loc sâmbăta viitoare, pe 6 iunie, o trimite pe Sorana direct pe locul 9 WTA. Cert este că în ierarhia pentru Turneul Campioanelor se află pe 10. La ediția actuală a turneului din Franța, Sorana nu a pierdut niciun set și a realizat nu mai puțin de 3 bagel-uri. Astfel, a trecut, rând pe rând, de Ksenia Efremova din Franța (623 WTA, wildcard) cu 6-3, 6-1, de germanca Eva Lys (81 WTA) cu 6-3, 6-0 și de argentinianca Solana Sierra (68 WTA) cu 6-0, 6-0. Interesant este că Efremova are 17 ani și a participat și pe tabloul junioarelor. A fost primul cap de serie, dar a cedat cu 3-6, 3-6 în fața rusoaicei Ekaterina Dotsenko.
Italienii au dat verdictul uriaş despre motorul de pe Dacia Bigster şi de pe Dacia Duster
Motorul care combină benzină, GPL și un modul electric de 48 de volți promite o autonomie de 1.500 km, iar italienii au dat verdictul. Modelele Dacia Bigster şi de pe Dacia Duster inaugurează era „tri-fuel”, un concept care depășește simpla economie. Care este verdictul italienilor, cu privire la motorul de pe Dacia Bigster şi de pe Dacia Duster Constructorul Dacia își propune să aducă o gură de aer proaspăt pe piața SUV-urilor, prin tehnologia Hybrid G 150 4×4. La modelele Duster și Bigster nu este vorba doar despre combinația dintre benzină și gaz petrolier lichefiat, ci și adăugarea unei componente mild-hybrid. Toate acestea, într-o imbinare care să îmbunătățească dumurile zilnice în oraș, să fie ideală pentru călătorii lungi cu întreaga familie, dar și eficientă atunci când asfaltul se termină. Italienii de la Il Sole au testat Dacia Duster atât pe porțiuni de autostradă, cât și pe trasee accidentate, iar componenta electrică s-a dovedit a fi foarte eficientă. „Putere triplă pentru a o duce la nivelul următor cu tracțiunea integrală electrică”, este titlul materialului, în care se precizează cum se comportă mașina pe șosea și în off-road. Modul off-road se activează prin setarea butonului în poziția „Lock”, care menține motorul spate în funcțiune continuu, utilizând prima treaptă de viteză a cutiei de viteze. Denumirea „Lock” nu indică un blocaj diferențial, astfel că se poate utiliza și pe asfalt. La reporniri și viteze mici, progresia este lină, fără smucituri. Care este efectul integrării tehnologiei hibride și a tracțiunii integrale Costurile de funcționare nu sunt mai puțin importante, datorită mai ales GPL-ului, care este aliatul principal al celor cei care vor să călătorească fără griji legate de suma de pe card. Dar punctul forte al acestui SUV este autonomia. Cele două rezervoare de câte 50 de litri și consumul mediu între 6,0 și 7,3 l/100 km promit o autonomie de 1.517 de km cu un plin. Evident, nu poate fi totul la superlativ. Integrarea tehnologiei hibride și a tracțiunii integrale răpește spațiu din portbagaj. Astfel, capacitatea a scăzut de la 439 la 348 de litri. Varianta Hybrid G 150 4×4 are în față un motor termic 1.2 turbo de 140 CP (103 kW) susținut de un motor electric de 48V și 103 kW. Avantajul este că acesta se regenerează în timpul decelerării și frânării. Constructorul transmite că până la 60% din călătorie poate fi parcursă în oraș în modul electric. De asemenea, cutia de viteze cu dublu ambreiaj în șase trepte poate fi controlată și cu padelele din spatele volanului. Doar că tracțiunea integrală nu utilizează un arbore mecanic greu. Concret, roțile spate sunt acționate independent de un motor electric dedicat de 31 CP (23 kW). Acesta are propria cutie de viteze decuplabilă cu două trepte, astfel că puterea totală combinată ajunge la 154 CP (113 kW). Se ajunge de la 0 la 100 km/h în 10,2 secunde. În Italia, prețurile pleacă de la 28.500 de euro pentru Duster și 29.900 de euro pentru sora mai mare, Bigster.
Puterea de cumpărare a pensiilor, în cădere liberă în ultimele luni
România a înregistrat, la începutul lui 2026, cea mai ridicată inflație la alimente din UE, potrivit datelor Eurostat, în timp ce puterea de cumpărare a pensiilor a scăzut pronunțat, conform datelor INS și CNPP, citate de Mediafax. Statisticile Eurostat arată că, în ianuarie 2026, inflația la alimente în România a ajuns la 7,6%, raportat la aceeași lună a anului precedent. Nivelul este semnificativ peste media UE, de aproximativ 2,5%, și plasează România pe primul loc în clasamentul statelor membre. În timp ce în unele țări europene prețurile alimentelor au stagnat sau chiar au scăzut, România a continuat să înregistreze creșteri susținute, tendință care s-a accentuat în a doua parte a anului 2025 și s-a menținut la început de 2026. Evoluția afectează direct costul coșului de consum, în special pentru gospodăriile cu venituri fixe. Pensiile pierd din puterea de cumpărare În paralel, datele privind dinamica puterii de cumpărare a pensiei medii indică o deteriorare rapidă. După o perioadă de creșteri nominale în 2024, efectul acestora a fost anulat de inflație. Începând din a doua jumătate a anului 2025, indicatorul a intrat în teritoriu negativ și a ajuns la valori de aproximativ –8% spre finalul anului și începutul lui 2026. Nivelul este comparabil cu episoadele de corecție severă din ultimele două decenii. Scăderea puterii de cumpărare afectează în mod direct pensionarii, în contextul în care alimentele și medicamentele au o pondere ridicată în cheltuielile acestora. Specialiștii atrag atenția că, în absența unor ajustări care să țină pasul cu inflația, presiunea asupra nivelului de trai va continua. Datele sunt publicate în contextul aplicării unor politici de consolidare fiscală și de control al cheltuielilor bugetare, promovate de actuala conducere guvernamentală, asociată cu mandatul premierului Bolojan. Statisticile oficiale indică o combinație de factori cu impact direct asupra populației vulnerabile: creșteri accelerate ale prețurilor la alimente și o reducere semnificativă a puterii de cumpărare a pensiilor. Evoluțiile din ultimele luni plasează România într-o poziție nefavorabilă la nivel european și ridică serioase semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pe termen scurt. Autorul recomandă:
România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei
În 2026, România a intrat oficial în recesiune tehnică, marcată de o contracție în a doua jumătate a anului 2025. Acest lucru s-a produs după ce în vara anului trecut, Guvernul a adoptat o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru a reduce deficitul. În aceste condiții, și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit semnificativ în scădere prognozele privind economia României pentru 2026 și 2027. Declinul economic vine pe fondul măsurilor fiscale adoptate vara trecută de Guvern, în încercarea de a reduce deficitul prin majorări de taxe și înghețări de venituri, scrie Mediafax. În data de 13 februarie 2026, INS anunța că economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) față de trimestrele anterioare. INS arată că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%. După anunțul INS privind intrarea României în recesiune tehnică, șeful Executivului, Ilie Bolojan, a spus, la momentul respectiv, că această situație este una temporară și că efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică. În pofida măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, instituțiile financiare internaționale și-au revizuit estimările privind economia României Odată cu învestirea Guvernului Bolojan, au fost adoptate măsuri pentru reducerea deficitului, în practică acestea fiind cunoscute ca măsuri de austeritate. Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul a majorat cota TVA și accizele, iar indexările pensiilor și salariilor au fost blocate. Deși măsurile acestea trebuiau să ducă la o îmbunătățire a situației fiscal-bugetare a României, nu s-a întâmplat așa. Rata anuală a inflației a ajuns la un record de 9,9% în martie 2026, potrivit INS. Și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit, în acest context, estimările privind economia României. Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere economică a României în acest an. Potrivit raportului, economia României este aşteptată să crească acum cu 0,7% în 2026, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în toamna anului 2025. Totuși, economia țării noastre ar urma să crească, din 2027, cu 2,5%, potrivit FMI. De asemenea, FMI a revizuit estimările și în privința inflației. În 2026, inflația ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie. Pe lângă FMI, și Banca Mondială a revizuit în jos prognoza privind România. Acum, Banca Mondială estimează că economia românească va crește doar cu 0,5% în 2026. Comparativ, prognoza anterioară, din ianuarie, era pentru o creștere economică de 1,3%. Și prognoza pentru 2027 a fost revizuită în jos, de la 1,9% la 1,4%. Autorul recomandă:
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice: Cum funcționează instituția care susține puterea în Iran
IRGC a fost creat imediat după prăbușirea monarhiei conduse de șah și instaurarea Republicii Islamice sub conducerea ayatollahului Ruhollah Khomeini. Noua conducere din Iran avea nevoie de o structură absolut loială, capabilă să apere realizările revoluției împotriva oricărei amenințări interne sau externe. Întrucât armata clasică era privită cu neîncredere, Gărzile Revoluționare au fost concepute ca o entitate separată, profund ideologizată și fidelă liderului suprem. O forță dedicată revoluției din Iran Conform Encyclopaedia Britannica, în decursul anilor, IRGC și-a extins mult rolul inițial de unitate militară. Funcționează independent de armata regulată, având propriile forțe terestre, aeriene și navale, precum și structuri specializate pentru operațiuni externe. Cea mai cunoscută dintre acestea este Forța Quds, activă în sprijinirea grupărilor și aliaților Iranului din Orientul Mijlociu. Pe plan intern, Gărzile Revoluționare contribuie semnificativ la menținerea stabilității regimului. Prin intermediul miliției Basij, ele participă la reprimarea manifestărilor de stradă, monitorizarea populației și limitarea activității opoziției politice. Putere economică și conexiuni politice Influența IRGC depășește domeniul securității. În timp, organizația a dezvoltat un amplu conglomerat economic, cu activități în energie, construcții, telecomunicații și infrastructuri strategice. O parte dintre aceste operațiuni se desfășoară netransparent, alimentând acuzații de corupție și favoritism. În sfera politică, numeroși foști membri ai Gărzilor Revoluționare ocupă funcții importante, inclusiv în parlament și guvern, consolidând legătura dintre instituția militară și procesul de luare a deciziilor la nivel de stat. Critici și reacții internaționale Organizații internaționale pentru drepturile omului au acuzat IRGC de implicare în încălcări grave ale drepturilor civile, de la rețineri arbitrare până la utilizarea forței letale împotriva protestatarilor. Ca urmare, Statele Unite au desemnat în 2019 IRGC drept organizație teroristă – o măsură fără precedent aplicată unei structuri militare oficiale. Liderii săi au fost, de asemenea, vizați de sancțiuni impuse de alte state și de Uniunea Europeană. Influența Gărzilor Revoluționare depășește granițele Iranului, având un impact semnificativ asupra echilibrului de securitate din Orientul Mijlociu. Potrivit analiștilor, înțelegerea politicii iraniene este imposibilă fără a lua în considerare rolul acestei instituții, care cumulează putere militară, economică și ideologică într-o manieră rar întâlnită.
Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare
Taxele și tarifele de transport au contribuit semnificativ la scumpirea energiei electrice în România, care se află pe primul loc în UE la prețul raportat la puterea de cumpărare – de aproape patru ori mai mare decât în Ungaria, țara cu cel mai mic cost relativ. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, expert în energie a explicat pentru „Adevărul” ce mai poate fi făcut. România a avut o creștere semnificativă a prețului energiei electrice fapt ce determină inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale. România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei, neraportat la puterea de cumpărare Analizând prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse în țările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025 constatăm că România ocupă locul 1 în rândul țărilor din Europa, raportat la puterea de cumpărare și are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie – iulie 2025, fiind mai mult decât dublă decât următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa (România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei electrice pentru populație neraportat la puterea de cumpărare). Ungaria, cele mai mici prețuri Deși România este puțin dependentă din punct de vedere energetic, având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populației. În fapt în luna iulie 2025 România a înregistrat pentru populație cel mai mare preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa. România are un preț de 4 ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare care se găsește în Ungaria. Cum s-a ajuns aici Această situație are mai multe cauze, subliniază specialistul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI) enumerând: Piața energetică europeană – prețul energiei în România este influențat de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de, ofertă și prețul combustibililor fosili. Taxele și tarifele de transport/distribuție – reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final. Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț. Tranziția energetică – investiții în surse verzi, stocare, noi rețele etc. deși necesare, presupun costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari. România riscă să piardă competitivitatea economică „În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă. Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural”, a punctat Chisăliță. Ce se mai poate face Întrebat ce s-ar mai putea face, expertul în energie Silviu Gresoi, a declarat pentru „Adevărul” că încă se mai pot lua măsuri pentru redresarea prețurilor. „România încă suferă serios din cauza fluctuațiilor din piața angro de energie. Când producția internă scade din cauza secetei sau pentru că nu bate vântul prețurile sar rapid în sus, iar țara ajunge să importe energie scumpă de la vecini. Problemă mare? S-au făcut prea puține investiții în centrale noi și nici cele vechi nu s-au modernizat pe măsura ritmului european. Din cauza asta, sistemul energetic e rigid și greu de adaptat. În plus, rețelele de distribuție și transport pierd mai multă energie decât media europeană, iar asta îi costă direct pe consumatori. Chiar dacă prețul pe kilowatt-oră nu e cel mai mare din Europa, salariile mici fac ca oamenii să simtă scumpirea din plin. Ce ajută? E nevoie urgentă de investiții în producție locală, mai ales în energie regenerabilă, hidro și proiecte nucleare. Trebuie și contracte pe termen lung, cum sunt acordurile PPA, care dau stabilitate și mai taie din riscul fluctuațiilor de pe piața spot. Modernizarea și digitalizarea rețelelor înseamnă mai puține pierderi și costuri mai mici. Pe termen scurt, sprijinul trebuie să ajungă direct la cei vulnerabili, ca să nu simtă atât de tare efectele negative. Pe termen lung, doar creșterea producției și eficientizarea sistemului pot ține prețurile stabile și pot alinia România la standardele europene”, a declarat expertul în energie pentru „Adevărul”. Recomandarea autorului: Cât au ajuns să plătească unii dintre consumatori la factura de energie electrică. Ce costuri au fără prețul plafonat
Ce nu s-a văzut în presă și la TV din ziua TERORISMULUI LEGISLATIV pe cele 4 moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan
Duminică. O zi în care unii se duc la biserică, alții la picnic, dar parlamentarii au avut program de maraton politic. Patru moțiuni de cenzură pe masă, cinci asumări de răspundere la pachet și o atmosferă de teatru absurd în plen. Ședința comună a început la ora 13, cu George Simion pe post de dirijor al opoziției. AUR și SOS au refuzat inițial să intre în sală, anunțând cu surle și trâmbițe că vor boicota ședința și nu vor asigura cvorumul necesar de 233 de senatori și deputați. Ba chiar, la intrarea în sala de plen, Simion i-a transmis premierului să amâne votul pentru mâine. După câteva ore de plimbat nervii pe holurile Parlamentului, s-au răzgândit și s-au așezat cuminței la locurile lor. În schimb, cei de la POT au preferat să rămână în continuare pe coridoare, unde atmosfera era mai relaxată la o cafea sau o apă plată. Parlamentarii puterii – PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile – au făcut figurație. Au asigurat cvorumul, dar la vot au livrat clasicul „prezent, nu votez”, repetat ca o mantră de rezistență birocratică. Practic, un spectacol de participare doar pentru a asigura cvorumul necesar și pentru a justifica reformele lui Bolojan. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi și 4 numărători Așa s-au derulat cele patru runde. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi, 4 numărători. 4 strigări ale numelui fiecărui parlamentar precum la catalogul școlar. Totul pe repede-înainte, dar totuși cu pauze lungi, care au permis unora să butoneze telefoanele sau să bârfească cu colegii. De pildă, Vasile Blaga a preferat să stea pe telefon în timp ce șeful său pe linie directă de partid, Ilie Bolojan, susținea ultimul discurs pe cea de-a patra moțiune. Nu au lipsit nici scandalurile sau invectivele. De exemplu, deputatul USR Alexandru Dimitriu a fost huiduit de opoziție, după ce i-a numit pe membrii AUR „interlopi” și „țepari”. (VIDEO AICI) Bolojan, mai degrabă spectator decât „jucător” Premierul Ilie Bolojan a rămas imobil în banca destinată membrilor guvernului, doar din când în când ridicându-se pentru a da mâna cu președinții celor două Camere sau cu colegii parlamentari care țin în viață coaliția de guvernare. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax În rest, a părut mai degrabă spectator decât actor principal și, la un moment dat, de plictiseală, a început să se joace cu degetele, semn că nici măcar premierul nu mai găsea sens în ritualul procedural. Bolojan nu a dat, ca de obicei, nicio declarație presei și a părăsit Parlamentul în grabă, însoțit de președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Eșecul opoziției După mai bine de opt ore, bilanțul a fost clar. Patru moțiuni respinse, un guvern care și-a bifat liniștit supraviețuirea și un Parlament care a reușit să transforme o zi de duminică într-un spectacol a ceea ce opoziția a numit „terorism legislativ”, unde armele au fost doar microfoanele și răbdarea. Opoziția nu a reușit să adune la cele 4 moțiuni nici măcar numărul de semnături inițiale. Situația la vot a stat în felul următor: reforma din sănătate – 108 voturi „pentru” reforma guvernanței corporative – 121 voturi „pentru” reforma privind eficientizarea autorităților administrative autonome (ASF, ANCOM, ANRE) – 120 voturi „pentru” reforma care cuprinde măsurile fiscale – 119 voturi „pentru” Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: