Rusia liberalizează vizele pentru cetățenii chinezi
Rusia a introdus luni un regim temporar de intrare fără viză pentru cetățenii chinezi, valabil pentru vizite de până la 30 de zile. Inițiativa urmărește să se alinieze cu măsurile adoptate de China în privința vizitatorilor ruși. Prevederile se aplică turiștilor, oamenilor de afaceri, academicienilor, artiștilor și sportivilor. Autoritățile de la Moscova susțin că măsura ar urma să stimuleze atât fluxurile turistice, cât și schimburile comerciale dintre cele două țări. Sprijin economic de la chinezi Între Moscova și Beijing s-au dezvoltat în ultimii ani relații tot mai strânse. Acestea au fost consolidate după semnarea acordului de parteneriat strategic „fără limite” de către Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping. Documentul a fost parafat cu doar câteva zile înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina, în februarie 2022. Cooperarea economică a cunoscut o creștere accelerată în ultimii doi ani, China devenind principalul furnizor de bunuri al Rusiei, de la echipamente industriale la produse de consum. Potrivit Reuters, Rusia s-a bazat de atunci „în mare măsură pe importurile din China pentru a face față sancțiunilor occidentale”. Reciprocitate Decretul semnat de Putin stabilește că noile reguli vor rămâne în vigoare cel puțin până la 14 septembrie 2026. Totuși, acestea nu se aplică „lucrătorilor migranți chinezi, studenților pe termen lung sau lucrătorilor din sectorul logisticii și transporturilor”. Ministerul de Externe al Chinei anunțase în luna septembrie că va permite cetățenilor ruși cu pașapoarte obișnuite să călătorească fără viză în China pentru până la 30 de zile, timp de un an. Gestul a deschis calea pentru măsura similară adoptată acum de Moscova. Beijingul a salutat decizia Rusiei, afirmând că relaxarea reciprocă a vizelor „va facilita contactele dintre popoarele celor două țări”. Decretul marchează un nou pas în apropierea politică și economică dintre cele două puteri asiatice. Măsura vine într-un moment în care Rusia continuă să caute sprijin extern pentru a contracara efectele sancțiunilor internaționale.
Orban: Ungaria continuă cooperarea cu Moscova / Putin nu exclude un summit cu Trump la Budapesta
Prim-ministrul ungar Viktor Orban s-a întâlnit vineri la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, subliniind că țara sa continuă să dezvolte cooperarea cu Rusia, în ciuda presiunilor externe, scrie baha. Orban și-a exprimat, de asemenea, speranța că relațiile bilaterale dintre cele două națiuni se vor îmbunătăți în continuare, reiterând în același timp poziția Budapestei cu privire la necesitatea de a pune capăt conflictului ucrainean. Mai mult, Orban și-a reiterat disponibilitatea de a găzdui summitul dintre Putin și omologul său american, Donald Trump. Întâlnirea urma inițial să aibă loc la Budapesta, dar a fost ulterior anulată de Trump. Președintele rus Vladimir Putin a declarat, în timpul întâlnirii sale cu premierul ungar Viktor Orban, vineri, la Kremlin, că un summit între țara sa și Statele Unite ar putea avea loc în continuare la Budapesta. „Dacă în timpul negocierilor noastre vom decide să folosim amplasamentul de la Budapesta, voi fi foarte bucuros și aș dori să vă mulțumesc pentru disponibilitatea dumneavoastră de a mă ajuta”, i-a spus Putin lui Orban la Kremlin. Mai mult, Putin a dezvăluit că colegul său din Statele Unite, Donald Trump, a fost cel care a propus Budapesta ca loc de desfășurare a summitului lor. „El a spus imediat: «Avem relații bune cu Ungaria, voi aveți relații bune cu Viktor și eu am, așa că propun această opțiune». Desigur, am fi bucuroși să fim de acord”, a declarat liderul rus.
Eforturile lui Trump privind Ucraina sunt inutile. Putin nu este pregătit pentru pace
Aproape patru ani de război între Rusia și Ucraina au produs aproape patru ani de planuri de pace și aproape patru ani de negocieri eșuate. Însă, încurajat de succesul obținut în Gaza, Donald Trump a lansat săptămâna trecută un nou demers pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, scrie The Telegraph. În stilul său clasic, președintele Statelor Unite s-a bazat pe forța personalității și pe un termen limită rapid pentru a încerca să impună o pagină de puncte esențiale menite să aducă pacea. Exact ca în cazul acordului pentru Gaza, planul includea un consiliu al păcii condus de Trump, un schimb de prizonieri și finanțare globală pentru reconstrucție. Dar, spre deosebire de planul pentru Gaza, acest demers s-a lovit de un lider care nu este pregătit pentru pace. „Nu există nicio indicație că Rusia își dorește un acord”, a declarat pentru NPR Bridget Brink, fosta ambasadoare a Statelor Unite în Ucraina. „Și acesta este punctul central. Pacea cu orice preț, ceea ce pare a fi poziția noastră ca State Unite, nu este pace.” Detaliile noii inițiative au ieșit la iveală la începutul săptămânii trecute. Washingtonul, prin trimisul Steve Witkoff, lucrase împreună cu Moscova la un plan în 28 de puncte în care Ucraina ar fi cedat întreaga regiune estică Donbas Rusiei, și-ar fi limitat efectivele armate la 600 000 de militari și ar fi renunțat la aspirația de a intra în NATO, organizație care nu ar mai admite alți membri. Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina În schimb, Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina, riscând sancțiuni în cazul încălcării angajamentului. Trump a susținut cu entuziasm aceste propuneri, urmărind un nou acord care să atragă titluri și un Premiu Nobel pentru Pace. El a impus un termen limită până la Ziua Recunoștinței, oferind Kievului timp până joi, în această săptămână, pentru a accepta. Propunerile au produs șoc în Ucraina și printre aliații europeni ai acesteia, care au afirmat că un astfel de plan ar recompensa agresiunea rusă. Rezultatul a fost o avalanșă de mișcări diplomatice. Duminică, oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a ajusta planul. Propunerea a provocat apoi și mai multă agitație după ce Bloomberg a dezvăluit detalii din convorbiri telefonice scurse între Witkoff și principalii consilieri ai lui Putin, în care acesta părea să îi sfătuiască pe ruși cum să îl lingușească pe președintele american. Scurgerea a inclus și un apel telefonic între Iuri Ușakov, consilierul pe politică externă al lui Putin, și Kirill Dmitriev, consilierul economic al liderului rus, apel care sugera implicarea Kremlinului în redactarea planului în 28 de puncte. Trump nu mai vrea să-l vadă pe Zelenski până la semnarea unui acord de pace Dan Driscoll, secretarul armatei americane, s-a întâlnit marți cu oficiali ruși și ucraineni la Abu Dhabi. Există discuții privind o posibilă întrevedere între Volodimir Zelenski și Trump. Președintele american a insistat marți că nu îl va întâlni pe liderul ucrainean decât atunci când un acord de pace va fi în fază finală. Observatorii familiarizați cu situația din Ucraina spun că am mai trecut prin asta de două ori în acest an. În aprilie, când „propunerea finală de pace” a lui Trump a fost urmată de unul dintre cele mai mari atacuri rusești din război, și în august, când un summit Trump Putin nu a dus nicăieri. De ce acum, s-a întrebat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Carnegie Russia Eurasia Centre. „În primul rând, Witkoff și-a mutat atenția de la Gaza la Ucraina pentru că avea mai mult timp”, a spus ea. „Al doilea factor este situația Ucrainei.” Cu Zelenski confruntându-se cu o criză de corupție în țară și cu probleme pe linia frontului, presiunea de a face compromisuri este mai mare ca oricând. Însă Putin, în contrast, a repetat în mod clar că are un set de cerințe, anexarea de teritorii, readucerea Ucrainei în sfera sa de influență și blocarea oricărei extinderi a NATO, și că acestea trebuie îndeplinite sau războiul va continua. „Poziția lui Putin este că suntem gata să încheiem războiul chiar mâine, desigur dacă ucrainenii acceptă toate cerințele noastre”, a spus Stanovaya. „Nu suntem pregătiți să facem compromisuri.”
Traian Băsescu, despre incidentul cu drona rusească: Putin face un joc de uzură și testează capacitatea noastră de a reacționa
Fostul președinte Traian Băsescu a criticat marți, într-o intervenție la Digi24, modul în care autoritățile au gestionat incidentul cu drona rusească pătrunsă în spațiul aerian al României. Traian Băsescu critică faptul că țara noastră n-a reușit să doboare până acum nicio dronă, deși în ultima vreme au existat mai multe situații în care drone rusești au pătruns, pentru scurt timp, și în spațiul aerian al României. Întrebat ce ar trebui făcut în privința acestor drone, în contextul în care el a făcut mai multe apeluri pentru acțiuni mult mai ferme, Traian Băsescu a spus că acestea ar trebui doborâte. „Nimeni nu ne va putea reproșa că am doborât drone care au intrat neautorizate în spațiu aerian al României. Iar povestea cu n-am vrut să riscăm să le doborâm, asta e o poveste pentru adormit copii. O țară care se respectă nu permite ca spațiu aerian să fie transformat în bulevard pentru promenada dronelor rusești”, a spus Băsescu. Fostul șef de stat a spus că sunt două motive pentru care nu se acționează în privința doborârii dronelor care pătrund și în spațiul al țării noastre. „Ori nu avem echipamentele cu care să doborâm dronele (…) ori nu avem priceperea să utilizăm echipamentele pe care le avem în așa fel încât să doborâm dronele”, a spus Traian Băsescu la Digi24. Fostul președinte mai subliniază că „în incidentul de azi, mai avem o problemă”, respectiv faptul că „n-am putut să supraveghem spațiu aerian. Adică am spus că drona s-a întors înapoi în Ucraina sau în Rusia după ce a survolat vreo trei județe, dar ea a fost doborâtă de un plop în județul Vaslui”. Întrebat dacă astfel de situații ar putea să se intensifice sau chiar să escaladeze, Traian Băsescu a spus că „este clar că Putin face un joc de uzură. În același timp, însă, și testează capacitatea noastră de a reacționa. Și până una alta, am dovedit că degeaba suntem plini de Eurofighter, degeaba suntem plini de F-16, degeaba le ridicăm și spunem apăsat „am ridicat avioane de vânătoare”. Am ridicat, dar nu a doborât nimeni nicio dronă. Deci începem să fim ridicoli”. Marți dimineață, o serie de mesaje Ro-Alert au fost emise privind pătrunderea și posibila cădere a unor obiecte din spațiul aerian. În județul Vrancea, pentru prima dată, a fost emis un mesaj RO-ALERT legat de o posibilă dronă. Această posibilă pătrundere este considerată cea mai importantă de la începutul războiului din Ucraina, în condițiile în care județul Vrancea nu are graniță directă cu Ucraina. În cele din urmă, o dronă a căzut în curtea unui localnic din Puiești, județul Vaslui, el fiind cel care a alertat și autoritățile. Mai multe detalii despre firul evenimentelor de azi pot fi citite AICI.
Putin, în discuții cu Xi pentru creșterea exporturilor de petrol rusesc
China și India au devenit principalii cumpărători de petrol rusesc de la începutul campaniei militare a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. China importă aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi pe mare și aproximativ 900.000 de barili pe zi prin conducte, notează baha. Luna trecută, Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva celor mai mari doi producători de petrol din Rusia, Rosneft și Lukoil. Putin a ironizat sancțiunile Președintele rus Vladimir Putin a ironizat sancțiunile ca fiind un act neprietensc, spunând că nu vor afecta semnificativ economia rusă și subliniind importanța Rusiei pe piața globală. Importurile Chinei de țiței rusesc au rămas puternice în octombrie; barilii din Kuweit și Emiratele Arabe Unite au atins niveluri record Au existat rapoarte contradictorii privind perspectivele livrărilor de petrol rusesc către China și India, în timp ce exporturile totale de țiței ale Rusiei au fost relativ stabile până acum. Novak a declarat la un forum de afaceri sino-rus de la Beijing că Rusia discută cu partenerii chinezi posibilitatea extinderii exporturilor de petrol către China. El a menționat că acordurile interguvernamentale prevăd posibilitatea extinderii termenilor de furnizare a petrolului către China prin Kazahstan pentru 10 ani, până în 2033.
Dacă nu ești la masă, ești în meniu. România, niciun loc la negocierile planului de pace al lui Trump pentru Ucraina. Șeful spionilor români, pentru Gândul: Ai arătat că accepţi orice, fără să ridici privirea”
Toată Europa se uită la desfășurarea evenimentelor în legătură cu planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina. România nu este însă nicăieri în aceste planuri sau în discuții și negocieri, deși – așa cum a arătat și celebra hartă cu Ucraina din Biroul Oval la întâlnirea dintre Trump și Zelenski – țara noastră și Moldova sunt direct afectate de războiul de la graniță. Silviu Predoiu, fost general cu patru stele și expert în domeniul serviciilor de informații, a explicat, într-o analiză făcută pentru GÂNDUL de ce România – în condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin – nu este la masa negocierilor de la Geneva, în ceea ce privește discuția în legătură cu planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Donald Trump. Fostul șef al SIE susține că, deși pentru România miza este una imediată, țara noastră nu s-a comportat niciodată ca un actor și, implicit, nici nu a fost privită vreodată astfel în această dezbatere. Zbignew Brzezinski: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu” Situația generată de întregul context internațional și de poziția în care se află România ne amintește de o replică a lui Zbignew Brzezinski, fost consilier pe siguranță națională al președintelui Carter, care a declarat că nu contează doar apartenența, ci și felul în care fiecare țară își joacă șansa. „Da, veți fi primiți în NATO, și probabil și în UE, ceea ce s-a întâmplat, dar nu e suficient. Important e să fiți la masă. Pentru că dacă nu ești la masă, ești in meniu”, a fost replica lui Brzezinski, pe care Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a povestit că nu a uitat-o niciodată. Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, despre planul de pace al lui Trump / Marian Ilie / Mediafax Foto Planul lui Trump agită spiritele. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni mâine la Geneva Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, lucrurile încep deja să se complice – deoarece, în timp ce Donald Trump îi dă un ultimatum lui Zelenski de a accepta planul său de pace – europenii au discutat sâmbătă la G20 un plan de pace paralel pentru Ucraina. (Materialul integral AICI) Totodată, întâlnirea reprezentanților UE, SUA și Ucrainei privind planul de pace va avea loc duminică la Geneva, informează DPA, citând surse din guvernul Germaniei. Volodimir Zelenski a confirmat că a semnat decretul privind componența delegației ucrainene la negocierile din Elveția și a aprobat toate directivele corespunzătoare. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni duminică la Geneva Silviu Predoiu: „România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles” Viitorul securității regionale, negociat fără România la masă? „Pentru România, miza este imediată. Dacă marile puteri intră în competiţie de planuri, iar noi rămânem spectatori, riscăm să descoperim – prea târziu – că viitorul securităţii regionale, deci și al nostru, s-a negociat fără noi. De aceea, România ar trebui măcar acum să-și clarifice poziția: vrem o pace, chiar incorectă, dar cu garanții solide? Sau vrem un război prelungit la graniță? A evita în continuare un răspuns clar nu este o soluție. Este doar un alt mod de a rămâne irelevant. România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles sau de la Washington, atât timp cât acestea erau concordante. Acum, când cele două centre de putere nu mai sunt de acord, încearcă o scamatorie, să nu contrazică pe nimeni ceea ce inevitabil nemulțumește pe toți. E greu să fii chemat la o masă dacă, ani la rând, ai arătat că accepţi orice meniu fără să ridici privirea. În condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin, e aberant să pretindem că poziţia României pe tema conflictului din Ucraina este identică cu cea a Portugaliei, Spaniei sau Franţei. Da, de acord, acceptăm și respectăm poziția UE dar numai după ce am negociat demn și hotărât, asigurându-ne că și interesele României sunt reflectate de aceasta. Dar pentru asta îți trebuie politicieni demni și capabili nu inutili și incompetenți. România trebuia să aibă o voce clară, articulată, raportată la propria securitate şi la propriile responsabilităţi regionale. Cum nu a avut-o, nu este nici invitată, nici întrebată”, a explicat generalul (r) Silviu Predoiu. „O pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control” Care sunt astăzi alternativele la o pace corectă? „Am spus-o de mai multe ori: o pace corectă, dacă a fost vreodată posibilă, astăzi, cu certitudine, nu mai este. Singurele opţiuni reale sunt, din nefericire, o pace incorectă sau un război prelungit, cu riscul escaladării sale într-un conflict continental, poate chiar nuclear. În acest context, poziţia Statelor Unite nu trebuie privită izolat, ci în ansamblul situaţiei strategice. Administraţia Trump, în stilul ei pragmatic şi tranzacţional, pare dispusă să accepte o pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control. Iar dacă SUA îşi asumă explicit responsabilitatea unei păci incorecte, să le permitem să facă căci este cumva ceea ce şi Uniunea Europeană ar vrea, dar nu poate recunoaşte deschis din cauza angajamentelor pripit asumate de liderii săi în mod repetat — acelea privind „susţinerea până la capăt.” Kievul poate şi trebuie susţinut în continuare, dar sprijinul nu trebuie să însemne exclusiv continuarea războiului. Poate însemna şi sprijin în pace. Liderii europeni sunt animaţi de bune intenţii, dar ar trebui să accepte că decizia finală aparţine ucrainenilor Europa poate interveni ulterior, gradual, cu corecţii – aşa cum face de obicei – iar efortul financiar comun trebuie să se mute de la prelungirea unui conflict devastator către un program serios de reconstrucție a Ucrainei. Nu este un scenariu ideal, dar, în acest moment, idealul nu mai este pe listă. Înţeleg că propunerea lui Trump nu este uşor de acceptat – mai ales după ce liderii europeni, în acord cu administraţia Biden – au blocat în martie 2022
Întâlnirea americanilor cu rușii la Miami ridică semne de întrebare cu privire la planul de pace din Ucraina
Întâlnirea a avut loc la Miami la sfârșitul lunii octombrie și a inclus trimisul special Steve Witkoff, ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, și Dmitriev, care conduce Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF), unul dintre cele mai mari fonduri suverane de investiții din Rusia, scrie Reuters. Aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitriev a jucat un rol important în negocierile cu SUA privind războiul și s-a întâlnit cu Witkoff de mai multe ori în acest an. Administrația Trump a emis o derogare specială pentru a-i permite intrarea în țară, a declarat un înalt oficial american pentru Reuters. Dmitriev și fondul său au fost incluși pe lista neagră a guvernului SUA în 2022, în urma invaziei rusești în Ucraina. Sancțiunile interzic efectiv cetățenilor și companiilor americane să facă afaceri cu ei. Reuniunea a dus la elaborarea unui plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului, au declarat două persoane familiarizate cu situația. Planul, care a fost făcut public la începutul acestei săptămâni de Axios, a surprins oficialii americani din diferite colțuri ale administrației și a stârnit confuzie la ambasadele din Washington și din capitalele europene. De asemenea, a stârnit critici din partea ucrainienilor și a aliaților lor, care consideră că planul favorizează în mod evident interesele Rusiei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski promițând vineri că nu va trăda interesele Ucrainei. Documentul, care solicită concesii majore din partea Ucrainei, pare să contravină poziției mai dure adoptate recent de administrația Trump față de Moscova, inclusiv prin sancțiuni asupra sectorului energetic. Nu este clar dacă Dmitriev a venit la întâlnirea de la Miami cu anumite cereri din partea Rusiei și dacă acestea au fost incluse în planul de pace. Două persoane familiarizate cu întâlnirea au declarat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, s-a aflat și el la Miami la începutul acestei săptămâni pentru a discuta planul cu Witkoff. O sursă familiarizată cu situația a declarat că Witkoff i-a vorbit lui Umerov despre plan în timpul acelei vizite și că Statele Unite au transmis planul Ucrainei prin intermediul guvernului turc miercuri, înainte de a-l prezenta direct la Kiev joi. Umerov și-a descris rolul ca fiind „tehnic” și a negat că ar fi discutat planul în detaliu cu oficialii americani. Dmitriev și ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat că orice plan de pace „trebuie să ofere garanții de securitate și descurajare pentru Ucraina, Europa și Rusia” și să ofere stimulente economice atât Ucrainei, cât și Rusiei. „Acest plan a fost elaborat pentru a reflecta realitățile situației și pentru a găsi cel mai bun scenariu avantajos pentru ambele părți, în care ambele părți câștigă mai mult decât trebuie să ofere”, a spus ea. Trump a declarat vineri că se așteaptă ca Zelenski să semneze planul până la sărbătoarea de Ziua Recunoștinței. SUA au avertizat Ucraina că ar putea reduce asistența militară dacă nu semnează, a raportat Reuters.
Lux și opulență de lângă Moscova: Un „Versailles” secret pentru oligarhii Kremlinului
Situată pe „Dealul Păsărilor”, această fostă proprietate sovietică, acum sub controlul administrației prezidențiale (FSO), găzduiește figuri proeminente precum Roman Abramovich, Valery Gerasimov și Sergei Shoigu. Aceștia beneficiază de reședințe somptuoase, un stil de viață similar celui de la curtea imperială, completat de o securitate strictă și reguli absolutiste, scrie La Stampa. Chiriașii și costurile palatelor Printre rezidenții notabili se numără și Suleiman Kerimov, Gennady Timchenko și Dmitry Mazepin. Fiecare dintre aceștia plătește aproximativ 3,1 milioane de ruble (aproximativ 33.000 de euro) lunar pentru a locui în aceste proprietăți. Serviciile speciale ruse asigură atât protecția, cât și un mijloc de control asupra loialității interne a oligarhilor și generalilor. Lux sovietic transformat în avere personală Multe dintre aceste palate, construite inițial în anii ’50 pentru oficiali de rang înalt ai Partidului Comunist și care au găzduit anterior lideri precum Fidel Castro sau Nikita Hrușciov, au fost acum transformate în reședințe private pentru apropiații lui Putin. Acest fapt subliniază paradoxul dintre fosta retorică egalitaristă a Uniunii Sovietice și opulența de care se bucură elita rusă de astăzi. Pe măsură ce Rusia continuă conflictul din Ucraina, iar economia internă se confruntă cu presiunea sancțiunilor, oligarhii și generalii trăiesc într-un lux protejat, devenind un simbol al discrepanței imense între suferința populației și beneficiile acordate elitei de la Kremlin. „Dealul Păsărilor” transcende rolul de simplă reședință, devenind un monument al puterii absolute și al favoritisului politic în Rusia contemporană.
E urcat pe YouTube trailerul filmului Vrăjitorul de la Kremlin, cu Jude Law în rolul lui Putin / Propaganda rusă spune Pas!
Studiourile franceze de film, Gaumont, lansează primul trailer al filmului „Vrăjitorul Kremlinului”, bazat pe romanul cu același nume al lui Giuliano da Empoli – un film despre cine este cel din spatele ascensiunii lui Putin la putere, imediat după căderea Cortinei de Fier, avându-l printre protagoniști pe Jude Law, în competitivul rol al unui dictator lipsit de empatie. Producția a mai circulat pe la festivaluri importante, inclusiv cel de la Veneția, din vară, dar și la Toronto, San Sebastian, Busan și Zurich. Filmul va fi lansat în cinematografe în 2026 și arată un Jude Law neobișnuit, remarcabil de asemănător cu „originalul” de la Kremlin, încruntat, palid și blond. „E un film despre o grămadă de bărbați care vorbesc în camere” Primul gând, atunci când vorbim despre „Vrăjitorul din Kremlin”, duce spre tristul înger căzut, Vladimir Putin, însă nu despre el e vorba în propoziție, ci despre cel care-l ajută pe acesta să acceadă în cercul de Putere de la Moscova, Vladimir Baranov, interpretat de Paul Dano. El devine consilierul lui Putin la începutul carierei sale, adică atunci când pleacă din KGB. Filmul marchează debutul în engleză a regizorului francez cunoscut pentru „Personal Shopper” sau miniseria „Carlos”. În distribuție mai apare și Alicia Vikander, cu care regizorul Olivier Assayas a mai lucrat în „Irma Vep”. Ea joacă rolul iubitei cu întreruperi a lui Baranov și simbolizează libertatea. „E un film despre o grămadă de bărbați care vorbesc în camere”, spune Vikander, „Dar Olivier mi-a spus că avem nevoie de o lume care arată că și femeile o locuiesc. O contrapartidă feminine și morală, în același timp”. Producția a fost filmată în Letonia și va fi tradusă în 30 de limbi. Filmul promite să iște controverse, pentru că nici n-a fost bine urcat pe YouTube, că au și apărut comentarii care incriminează „propaganda occidentală”.
Putin permite trimiterea rezerviștilor la antrenamente speciale pentru protejarea infrastructurii critice din Rusia
Măsura, adoptată în regim de urgență, a stârnit îngrijorări privind o posibilă mobilizare mascată menită să suplimenteze resursele umane ale armatei ruse implicate în războiul din Ucraina. Noua lege prevede că rezerviștii pot fi trimiși la sesiuni de instruire specială pentru apărarea instalațiilor de importanță strategică, cum ar fi infrastructura energetică și de transport. Guvernul rus va stabili procedura acestor sesiuni, iar Ministerul Apărării a precizat că măsura „nu reprezintă o mobilizare” și că rezerviștii „nu vor fi trimiși pe front”. Totuși, experții citați de The Moscow Times afirmă că legea ar putea fi o metodă prin care Kremlinul să suplimenteze efectivele armatei fără a declanșa o nouă mobilizare generală, care ar putea genera nemulțumiri în rândul populației. Cine sunt rezerviștii ruși și ce rol au Rezerviștii fac parte din Rezerva Specială de Luptă a Armatei (BARS), creată în 2015. Aceștia sunt foști militari care au semnat contracte cu Ministerul Apărării și primesc o remunerație lunară de până la 10.000 de ruble. Deși duc o viață civilă, ei sunt obligați să participe periodic la antrenamente militare. Recrutarea activă în rândul rezerviștilor a început în 2021, înaintea invaziei din Ucraina. În prezent, aproximativ două milioane de persoane ar face parte din această rezervă, potrivit estimărilor oficiale – însă experții contestă cifra, susținând că numărul real este mult mai mic. Potrivit lui Vladimir Tsimlyansky, oficial al Statului Major General rus, rezerviștii vor fi implicați în misiuni locale de protejare a infrastructurii energetice și de transport și în combaterea dronelor. În ultimele luni, mai multe atacuri cu drone au vizat rafinării și instalații energetice din Rusia. În regiunile apropiate de front, precum Breansk, rezerviștii pot câștiga între 40.000 și 99.000 de ruble pe lună, în funcție de grad. În zonele mai îndepărtate, precum Perm, plățile lunare sunt semnificativ mai mici, între 4.000 și 7.000 de ruble. Analiștii militari consideră că noua lege reflectă dificultățile Rusiei de a recruta soldați contractuali, iar implicarea rezerviștilor ar putea fi o soluție temporară pentru acoperirea pierderilor suferite pe frontul din Ucraina.