Stubb: Imperialismul și expansiunea sunt înscrise în ADN-ul lui Putin și al Rusiei
Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței de Securitate de la München, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate securității globale, scrie The Guardian. Liderul de la Helsinki a subliniat că, indiferent de evoluția războiului din Ucraina, amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru Europa nu va dispărea, deoarece este una de natură structurală. Într-un ton diplomatic, Alexander Stubb a făcut referire la discuțiile recente privind regiunea arctică și la interesul strategic tot mai mare manifestat de marile puteri. El a menționat că, dacă evoluțiile geopolitice recente vor conduce la o prezență mai puternică a NATO în Arctica, atunci obiectivele de securitate ale Alianței vor fi consolidate. Președintele Finlandei a anunțat că NATO va desfășura exerciții militare majore în regiune, menite să transmită un semnal clar privind capacitatea de descurajare și angajamentul față de securitatea aliaților, inclusiv în proximitatea Groenlandei. Imperialismul Rusiei și amenințarea asupra Europei Întrebat dacă Rusia reprezintă o amenințare militară directă pentru Europa, Stubb a declarat că Moscova nu va testa Articolul 5 al NATO, care prevede apărarea colectivă. El a subliniat că descurajarea funcționează, mai ales datorită capacităților militare solide ale statelor de pe flancul estic. „Există un motiv pentru care descurajăm. Țări precum Finlanda, Polonia, Turcia și Ucraina au un rol-cheie în securitatea Alianței”, a afirmat liderul finlandez. Stubb s-a declarat în acord cu poziția premierului danez Mette Frederiksen, avertizând că, după încheierea conflictului din Ucraina, riscurile de securitate nu se vor reduce pentru Europa, Asia Centrală sau Caucazul de Sud. Potrivit acestuia, natura expansionistă a Rusiei va continua să genereze instabilitate regională. Mesajul transmis la München este unul clar: Europa trebuie să rămână vigilentă, iar NATO să-și consolideze capacitățile defensive, deoarece imperialismul rus rămâne o provocare majoră pentru securitatea continentală.
Anunțul din Groenlanda despre SUA și Donald Trump: Se pregătesc să tragă cu gloanțe adevărate
Cu puțin timp înainte de startul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Milano–Cortina, biatlonista din Groenlanda Ukaleq Slettemark a făcut declarații dure vizând atât Statele Unite, cât și Rusia. Sportiva în vârstă de 24 de ani, care va participa la a doua ediție de Jocuri Olimpice din carieră, a vorbit pentru presa italiană despre modul în care percepe discursurile politice venite dinspre marile puteri. Ce a spus sportiva despre Trump Într-un interviu acordat publicației Corriere della Sera, Slettemark a făcut o comparație între sportul pe care îl practică și politica actuală. În același context, Ukaleq Slettemark i-a menționat pe Donald Trump și pe Vladimir Putin. „Eu schiez și trag cu gloanțe oarbe, dar cum pot să ignor pe cei care se avântă în concepte atât de explozive și se pregătesc să tragă cu gloanțe reale? Donald Trump este la fel de imprevizibil ca Vladimir Putin. Nu știm niciodată dacă amenințările sunt simple provocări sau dacă sunt spuse cu toată seriozitatea. Noi ne dorim doar să trăim în pace”, a declarat biatlonista, citată de news.ro. Ukaleq Slettemark a mai precizat că nu ia în calcul posibilitatea de a concura vreodată sub steagul Statelor Unite, vorbind despre atașamentul față de Groenlanda și Danemarca. Ea concurează în competițiile internaționale sub dublă naționalitate, o situație specifică sportivilor groenlandezi. „Cel mai puternic mesaj pe care îl putem transmite este că participăm pentru Groenlanda și Danemarca. Asta arată clar că nu avem intenția de a face parte din Statele Unite”, a explicat biatlonista. Ukaleq Slettemark va lua startul la Milano–Cortina alături de fratele său mai mic, Sondre Slettemark, și vine după experiența de la Jocurile Olimpice de la Beijing 2022, unde a ocupat locurile 53 în proba individuală și 65 la sprint. Mesaj pentru conaționali. „Rămâneți puternici și rezistenți” Ukaleq Slettemark este convinsă că, pe viitor, nu va mai putea intra în SUA în urma atacului său îndreptat șefului de la Casa Albă. „De obicei, oamenii vor să vorbească cu mine despre rezultatele mele, dar acum am spus întâmplător câteva lucruri, inclusiv despre Trump, care, desigur, stârnesc interes. Însă îmi susțin cuvintele”, a spus Ukaleq Slettemark, într-un interviu pentru Dagbladet. „Se simte foarte special să concurezi pentru Groenlanda zilele acestea. Trimit dragoste tuturor celor de acasă, rămâneți puternici și rezistenți”, este mesajul sportivei de pe Instagram.
Macron anunță pregătiri pentru reluarea discuțiilor între liderii europeni și Putin
„Trebuie pregătit, de aceea au loc discuții tehnice pentru a pregăti acest lucru”, a spus Macron, întrebat de un reporter despre apelul său din decembrie de a relua dialogul cu președintele rus Vladimir Putin. „Este important ca europenii să-și restabilească propriile canale de comunicare. Se lucrează la asta la nivel tehnic”, a adăugat el, în timpul unei vizite în departamentul Haute-Saône, unde a discutat cu fermierii locali. Macron a afirmat că eventualele discuții cu Putin ar trebui coordonate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu „principalii săi colegi europeni”, subliniind rolul „Coaliției de Voință”. Totodată, președintele francez a precizat că, prin continuarea bombardamentelor asupra Ucrainei, Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să negocieze un acord de pace. „În primul rând, astăzi, continuăm să sprijinim Ucraina, care se află sub bombardamente, în frig, cu atacuri asupra civililor și asupra infrastructurii energetice a Ucrainei de către ruși, care sunt intolerabile și nu arată o dorință reală de a negocia pentru pace”, a subliniat Macron.
Fereastra lui Putin pentru pace se îngustează: bugetul Rusiei intră sub presiune pe fondul negocierilor privind Ucraina
În acest context, emisarul Kremlinul, Kirill Dmitriev, urmează să se întâlnească sâmbătă, 31 ianuarie, la Miami cu oficiali americani, pe măsură ce Moscova se teme că cheltuielile bugetare din acest an ar putea depăși din nou nivelurile planificate dacă vor fi necesare alocări suplimentare pentru front. Oficiali ruși ar căuta surse noi de venit de până la 1,2 trilioane de ruble (aprox. 16 miliarde de dolari) pentru a echilibra un indicator bugetar-cheie, potrivit Bloomberg. Suma ar echivala cu încă aproximativ 0,5% din PIB peste deficitul planificat pentru 2026, de 1,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor din energie și al impactului unei aprecieri neașteptate a rublei, spun sursele. Negocierile avansează tehnic, dar se blochează politic la teritorii Pe plan diplomatic, reprezentanți ruși și americani explorează modalități de a încheia războiul declanșat de invazia la scară largă din 2022, însă Moscova ar vedea șanse reduse pentru un „breakthrough” rapid, potrivit acelorași persoane. În timp ce delegațiile militare ar discuta detalii tehnice despre implementarea unui eventual armistițiu, disputa privind teritoriile ar necesita decizii politice la cel mai înalt nivel. Calendarul politic din SUA poate schimba miza pentru Kremlin Potrivit lui Alexander Gabuev, director la Carnegie Russia Eurasia Center cu sediul la Berlin, Kremlinul urmărește și calendarul politic american: pe măsură ce Donald Trump se concentrează tot mai mult pe alegerile „midterm” din noiembrie, disponibilitatea Washingtonului de a menține aceleași propuneri ar putea să nu fie nelimitată. Petrolul și rubla, combinația care poate adânci gaura bugetară Presiunea pe buget ar putea crește dacă sancțiunile americane obligă producătorii ruși să vândă țițeiul cu discounturi mai mari, într-un context de prețuri slabe. Bugetul pe 2026 mizează pe venituri din petrol și gaze de 8,9 trilioane ruble, pe baza unei ipoteze de 59 dolari/baril pentru Urals și a unui curs de 92,2 ruble/dolar. În prezent, Urals ar fi în jur de 55 dolari/baril, iar rubla în jur de 75/dolar; dacă nivelurile persistă, veniturile s-ar reduce la circa 6,75 trilioane ruble, ceea ce ar lăsa un minus estimat la aproape 2,2 trilioane ruble, potrivit calculelor Bloomberg. Deși deficitul planificat pentru 2026 rămâne relativ mic în comparație internațională, autoritățile au fost nevoite anul trecut să revizuiască ținta de deficit pentru 2025 de la 0,5% la 2,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor energetice și al cheltuielilor ridicate; 2025 s-a încheiat, potrivit datelor raportate public, cu un deficit de 2,6% din PIB.
Zelenski afirmă că acordurile teritoriale sunt imposibile fără un contact direct cu Putin
Într-un interviu pentru postul de radio ceh, iROZHLAS, citat de Ukrainska Pravda, Zelenski a precizat că Ucraina este deschisă la întâlnirile în orice format care includ Rusia, dar și SUA. „În primul rând, este important să ne întâlnim în calitate de trei părți. Cel puțin, trebuie să putem avea contact cu șeful statului rus într-un format sau altul. Fără acest format, echipele noastre nu vor putea ajunge la acorduri privind problemele teritoriale”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a mai precizat că și-ar dori și ca Europa să fie prezentă într-o anumită etapă a negocierilor. „Ne-am dori ca Europa să fie prezentă într-o anumită etapă a acestor negocieri, deoarece o parte din garanțiile noastre de securitate o reprezintă apartenența la Uniunea Europeană, precum și la Coaliția de Voință”, a declarat Zelenski. Referitor la probleme privind integritatea teritorială, Zelenski a precizat că ele pot fi rezolvate numai de către șefii de stat. „Vreau să subliniez că nu cred că aceste probleme pot fi rezolvate de altcineva decât de șefii de stat”, a declarat el. Reamintim că duminică, la Abu Dhabi, în capitala EmiratTrumpâelor Arabe Unite se va desfășura cea de-a doua rundă de negocieri, la care vor participa echipe diplomatice din partea Ucrainei, dar și a Rusiei. Marco Rubio a afirmat că la discuții va fi și „o prezență” a SUA, însă a precizat că emisarul special Steve Witkoff, dar și ginerele președintelui Trump, Jared Kushner, nu vor participa.
Prima zi de negocieri trilaterale între Rusia, Ucraina și SUA s-a încheiat la Abu Dhabi. Ce a transmis președintele Zelenski astăzi
UPDATE 22:00 Primul mesaj după prima zi de negocieri Discuțiile trilaterale desfășurate vineri în Emiratele Arabe Unite s-au concentrat pe realizarea unei „păci demne și durabile”, a scris negociatorul principal al Ucrainei, Rustem Umerov, într-o postare pe X după încheierea întâlnirii, scrie CNN. In Abu Dhabi, together with Kyrylo Budanov, @arakhamia_david , and @SergiyKyslytsya, we took part in a trilateral meeting involving the Ukrainian, American, and Russian sides. We appreciate the U.S. mediation. On the U.S. side, the consultations included Special Envoy… — Rustem Umerov (@rustem_umerov) January 23, 2026 El a menționat că oficialii ucraineni „apreciază medierea SUA” în Abu Dhabi. „Întâlnirea s-a concentrat pe parametrii pentru încheierea războiului Rusiei și pe logica ulterioară a procesului de negociere care vizează avansarea către o pace demnă și durabilă”, a spus Umerov. Mai mulți oficiali ucraineni, printre care șeful Statului Major General, Andrii Hnatov, și adjunctul șefului Serviciului de Informații al Apărării, Vadym Skibitskyi, se vor alătura discuțiilor care vor continua sâmbătă, a spus Umerov. „Suntem pregătiți să lucrăm în diverse formate, în funcție de evoluția dialogului”, a adăugat el. UPDATE 21:40 Negocierile trilaterale cu Ucraina de la Abu Dhabi s-au încheiat pentru astăzi Discuțiile trilaterale purtate în Emiratele Arabe Unite, cu scopul de a pune capăt războiului din Ucraina, s-au încheiat astăzi, a declarat pentru CNN o sursă apropiată discuțiilor. Negociatorii din SUA, Rusia și Ucraina au convenit să continue discuțiile sâmbătă, acesta fiind planul anterior discuțiilor, a relatat agenția de știri rusă TASS. Momentan nu sunt alte informații referitoare la discuțiile dintre oficiali. Discuțiile trilaterale se vor concentra asupra regiunii Donbas din Ucraina Statele Unite, Rusia și Ucraina rareori cad de acord asupra vreunui subiect. Dar, în timp ce delegațiile lor se întâlnesc la Abu Dhabi pentru prima reuniune trilaterală de la lansarea invaziei rusești în Ucraina, cele trei părți par să fi ajuns la aceeași concluzie: mai rămâne de rezolvat o singură problemă. Această problemă este teritoriul, și anume regiunea estică a Ucrainei, bogată în minerale, cunoscută sub numele de Donbas. Pe baza comentariilor făcute înaintea întâlnirii, este puțin probabil ca aceasta să fie rezolvată. „Totul se reduce la partea de est a țării noastre; totul se reduce la teritoriu”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, referindu-se la cererea de lungă durată a Rusiei ca Kievul să renunțe la părțile din Donbas pe care le controlează încă. Un consilier al Kremlinului a avertizat joi că nu va exista nicio soluție pe termen lung „fără rezolvarea problemei teritoriale”. UPDATE 17:30 Negocierile trilaterale între Rusia, Ucraina și SUA au început la Abu Dhabi UPDATE 16:00 Zelenski a discutat cu delegația ucraineană înainte de negocierile din Abu Dhabi UPDATE 15:20 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat telefonic cu delegația Kievului aflată la reuniunea trilaterală din Emiratele Arabe Unite și că întreaga echipă „știe ce are de făcut”. Într-un mesaj audio transmis vineri presei internaționale, Zelenski a spus că, în timpul convorbirii, au fost stabilite cadrul posibil al negocierilor și obiectivul dorit al acestora. „Am discutat, de asemenea, că formatul (discuțiilor) poate fi diferit, iar echipa va decide la fața locului, în funcție de (natura) dialogului”, a declarat el. „Acest lucru se întâmplă deoarece un asemenea format are loc pentru prima dată după mult timp”, a mai spus președintele. El a precizat că va păstra legătura constant cu delegația ucraineană. Știrea inițială La negocieri participă diplomați din partea Rusiei și Ucrainei, dar și SUA. Din partea Ucrainei participă Rustem Umerov, șeful Consiliului de Apărare și Securitate, dar și dar și Kirilo Budanov, șeful de cabinet al președintelui Zelenski. Delegația Rusiei va fi condusă de amiralul Igor Kostiukov. Delegația este formată din înalți oficiali ai ministerului rus al Apărării, notează Sky News. Kremlinul a confirmat participarea sa, joi noapte, afirmând că discuțiile vor ține cont de negocierile desfășurate, ieri, dintre Vladimir Putin și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, care vor fi aceștia prezenți la Abu Dhabi. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a precizat că negoierile ar putea continua și sâmbătă, dacă „va fi necesar”. Peskov a făcut și cometarii cu privire la delegația Rusă, care se află, în aceste momente, la Abu Dhabi. „Vor fi doar ofițeri militari, reprezentanți ai Ministerului Apărării. Nu vom dezvălui încă numele lor. Toți sunt militari. Este vorba despre un grup de lucru pe probleme de securitate, acestea vor fi primele negocieri. Știți deja că au primit instrucțiuni de la șeful statului aseară și au plecat abia în această dimineață”, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. În ceea ce privește perspectiva de negociere a Kremlinului, Peskov a reiterat că „poziția binecunoscută a Moscovei” este că armata Ucrainei „ar trebui să părăsească teritoriul Donbasului”, precizând că este o condiție foarte importantă. Negociatorii din Abu Dhabi vor discuta probleme teritoriale Președintele Ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-o sesiune Q&A, alături de jurnaliști pe WhatsApp, că negocierile de vineri, de la Abu Dhabi, vor cuprinde probleme teritoriale. Acesta a mai dezvăluit că așteaptă ca Donald Trump să stabilească data și locul semnării acordului privind garanțiile de securitate ale SUA pentru Ucraina, potrivit Sky News. Negocierile desfășurate, vineri, la Abu Dhabi sunt primele negocieri directe de pace între SUA, Ucraina și Kremlin, încă de la începutul invaziei ruse. Deși acest pas a fost făcut, problemele teritoriale rămân încă o piedică, pentru că Rusia cere Ucrainei să cedeze 20% din teritoriul pe care încă îl deține în regiunea estică Donețk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a refuzat să cedeze teritoriul pe care Ucraina l-a apărat cu succes, dar și cu mari sacrificii, în ultimii ani. Administrația Trump a făcut presiuni pentru ajungerea la un acord de pace, trimițând emisari la Kiev, dar și la Moscova, într-o serie de negocieri care, potrivit unor voci îngrijorate, ar putea forța Ucraina să accepte un acord defavorabil, notează The Guardian. Reamintim că miercuri, la Davos, Trump a declarat că Putin și Zelenski ar fi „proști” dacă nu ar reuși să ajungă la un acord. Întâlnirea trilaterală de la Abu Dhabi va dura două zile, potrivit anunțului dat, joi,
Reacție dură de la Moscova. Zakharova atacă declarațiile secretarului birtanic al Apărării despre capturarea lui Putin
Reacția oficialului rus a venit pe 11 ianuarie, în cadrul unei intervenții la postul de televiziune de stat TV Centre, unde a catalogat afirmațiile lui Healey drept „visele umede ale perversilor britanici”. Declarațiile lui Healey au fost făcute pe 9 ianuarie, într-un interviu acordat publicației The Kyiv Independent, în timpul unei vizite la Kiev, la locul unui atac rusesc cu drone asupra unui bloc de locuințe. Întrebat ce lider mondial ar alege să răpească dacă ar avea această posibilitate, Healey a răspuns că l-ar lua în custodie pe Vladimir Putin și l-ar trage la răspundere pentru crime de război. Zakharova atacă declarațiile lui Healey despre capturarea lui Putin după atacurile din Kiev Oficialul britanic și-a motivat afirmațiile făcând referire la atrocitățile comise de Rusia în Ucraina, inclusiv la ceea ce a văzut în orașul Bucha și la răpirile de copii ucraineni din Irpin, pe care i-a întâlnit personal. Healey a vorbit în contextul unui atac masiv lansat de Rusia în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, când rachete și drone au lovit mai multe zone din Ucraina, inclusiv capitala Kiev. În urma acestor atacuri, cel puțin patru persoane au fost ucise, iar alte 24 au fost rănite. Situația a fost amplificată de decizia recentă a președintelui american Donald Trump de a ordona capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro, fapt care a ridicat întrebări privind posibile acțiuni similare în alte cazuri. Totuși, Trump a adoptat o poziție mult mai rezervată în privința lui Putin, afirmând că nu crede că o astfel de măsură ar fi necesară și subliniind că a avut „întotdeauna o relație bună” cu liderul de la Kremlin. Zakharova atacă declarațiile lui Healey despre capturarea lui Putin folosind un limbaj provocator Maria Zakharova este cunoscută pentru stilul său agresiv și limbajul provocator, folosind frecvent insulte, sarcasm și atacuri personale la adresa oficialilor occidentali. De-a lungul timpului, declarațiile sale au devenit un element constant al retoricii dure a Moscovei în raport cu statele occidentale și cu susținătorii Ucrainei. Declarațiile lui Healey, deși formulate într-un context ipotetic, au fost percepute de Moscova ca o provocare directă, iar reacția dură a Zakharovei reflectă nivelul ridicat de tensiune dintre Rusia și Marea Britanie, pe fondul continuării războiului din Ucraina și al acuzațiilor de crime de război aduse conducerii ruse.
Trump spune că Ucraina nu a vizat reședința lui Putin într-un atac cu drone, cum susține Kremlinul
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că Ucraina a lansat o serie de drone asupra reședinței de stat a lui Putin din regiunea Novgorod, din nord-vestul țării, pe care sistemele de apărare rusești au reușit să le doboare. Lavrov a criticat, de asemenea, Kievul pentru că a lansat atacul într-un moment de negocieri intense pentru încheierea războiului, scrie Associated Press. Acuzația a venit la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat în Florida pentru discuții cu Trump privind planul în 20 de puncte al administrației americane, încă în curs de elaborare, care vizează încheierea războiului. Zelenski a negat rapid acuzația Kremlinului. Trump a declarat că „s-a întâmplat ceva în apropierea” reședinței lui Putin, dar că oficialii americani nu au constatat că reședința președintelui rus a fost ținta atacului. „Nu cred că atacul a avut loc”, a declarat Trump reporterilor în timp ce se întorcea la Washington duminică, după ce a petrecut două săptămâni la reședința sa din Florida. „Nu credem că s-a întâmplat, acum că am putut verifica”. Trump a abordat determinarea SUA după ce oficialii europeni au susținut că afirmația Rusiei nu era altceva decât un efort al Moscovei de a submina eforturile de pace. Dar Trump, cel puțin inițial, părea să ia acuzațiile rusești ca atare. El a declarat reporterilor lunea trecută că Putin a ridicat această problemă în timpul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu liderul rus mai devreme în acea zi. Trump a spus că era „foarte supărat” din cauza acuzației. Miercuri, Trump părea să minimizeze afirmația Rusiei. El a postat pe platforma sa de socializare un link către un editorial din New York Post care punea la îndoială acuzația Rusiei. Editorialul îl critica pe Putin pentru că a ales „minciuna, ura și moartea” într-un moment în care, potrivit lui Trump, cele două părți sunt „mai aproape ca niciodată” de a ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului. Președintele SUA s-a străduit să-și îndeplinească promisiunea de a pune rapid capăt războiului din Ucraina și s-a arătat iritat atât de Zelenski, cât și de Putin, în timp ce încerca să medieze sfârșitul unui conflict pe care, în campania electorală, se lăudase că îl poate încheia într-o singură zi. Atât Trump, cât și Zelenski au declarat săptămâna trecută că au înregistrat progrese în discuțiile purtate la stațiunea Mar-a-Lago a lui Trump. Însă Putin nu a manifestat prea mult interes în încheierea războiului până când nu vor fi îndeplinite toate obiectivele Rusiei, inclusiv obținerea controlului asupra întregului teritoriu ucrainean din regiunea industrială cheie Donbas și impunerea de restricții severe asupra dimensiunii armatei ucrainene de după război și asupra tipului de armament pe care aceasta îl poate deține.
Trump spune că Ucraina nu a vizat reședința lui Putin într-un atac cu drone
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că Ucraina a lansat un val de drone asupra reședinței de stat a lui Putin din regiunea Novgorod, în nord-vestul țării, pe care sistemele de apărare rusești au reușit să le învingă. Lavrov a criticat, de asemenea, Kievul pentru lansarea atacului într-un moment de negocieri intense pentru încheierea războiului, potrivit AP. Acuzația a venit la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a călătorit în Florida pentru discuții cu Trump despre planul în 20 de puncte al administrației americane, care este încă în curs de elaborare și vizează încheierea războiului. Zelenski a negat rapid acuzațiile Kremlinului. Trump a spus că „ceva s-a întâmplat în apropiere” reședinței lui Putin, dar că oficialii americani nu au descoperit că reședința președintelui rus a fost vizată. „Nu cred că a avut loc acel atac”, a declarat Trump reporterilor duminică, în timp ce se întorcea la Washington, după ce a petrecut două săptămâni la domiciliul său din Florida. „Nu credem că s-a întâmplat asta, acum că am putut verifica.” Încercare de a submina eforturile de pace Trump a abordat hotărârea SUA după ce oficialii europeni au susținut că afirmația Rusiei nu a fost nimic mai mult decât o încercare a Moscovei de a submina eforturile de pace. Însă Trump, cel puțin inițial, părea să ia acuzațiile rusești ad litteram. El le-a declarat reporterilor luni trecută că Putin a ridicat și el problema în timpul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu liderul rus mai devreme în acea zi. Iar Trump a spus că este „foarte furios” din cauza acuzației.
Rusia afirmă că va furniza Statelor Unite dovezi privind tentativa de atac ucrainean asupra reședinței lui Putin
Luni, Moscova a acuzat Kievul că a încercat să atace o reședință a președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod, din nordul Rusiei, cu 91 de drone de atac cu rază lungă de acțiune. Rusia a declarat că își va revizui poziția de negociere în cadrul discuțiilor în curs cu SUA privind încheierea războiului din Ucraina, scrie Reuters. Ucraina și țările occidentale au contestat versiunea Rusiei cu privire la presupusa tentativă de atac. Într-o declarație publicată joi pe Telegram, Ministerul Apărării al Rusiei a afirmat: „Decriptarea datelor de rutare a revelat că ținta finală a atacului cu drone ucrainene din 29 decembrie 2025 a fost o facilitate din cadrul reședinței prezidențiale ruse din regiunea Novgorod.” „Aceste materiale vor fi transferate părții americane prin canalele stabilite”, a adăugat acesta. The Wall Street Journal a raportat miercuri că oficialii americani din domeniul securității naționale au constatat că Ucraina nu l-a vizat pe Putin sau una dintre reședințele sale în atacul cu drone. Președintele SUA, Donald Trump, și-a exprimat inițial simpatia față de acuzația Rusiei, declarând luni reporterilor că Putin l-a informat despre presupusul incident și că era „foarte supărat” în legătură cu acesta. Miercuri, Trump părea mai sceptic, distribuind pe rețelele sociale un editorial din New York Post în care Rusia era acuzată că blochează pacea în Ucraina. Ucraina a negat că ar fi comis un astfel de atac și a descris acuzația ca făcând parte dintr-o campanie de dezinformare a Rusiei menită să creeze o ruptură între Kiev și Washington după întâlnirea de weekend dintre Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.