Mirra Andreeva, o campioană curajoasă. Lui Putin n-o să-i placă declarația puștoaicei
Mirra Andreeva a avut o declarație extrem de îndrăzneață care nu îi va pica deloc bine lui Vladimir Putin. Tânăra jucătoare de tenis din Rusia a reușit să triumfe la Roland Garros. La scurt timp de la câștigarea primului titlu de Grand Slam, a vorbit deschis despre gândurile și sentimentele care o încearcă legat de faptul că nu poate să își reprezinte oficial țara natală. Mirra Andreeva nu a părut deloc încântată de războiul care o afectează în mod direct în circuitul profesionist Din februarie 2022, Rusia a stârnit un conflict militar pe teritoriul Ucrainei. S-au luat măsuri drastice împotriva rușilor, iar majoritatea sportivilor au fost afectați. Față de alți sportivi care nu au mai putut lua deloc parte la turnee internaționale, la tenis lucrurile au stat diferit, iar tenismenii ruși au putut participa ca atleți neutri, fără să reprezinte direct Rusia. La fel se aplică și în cazul sportivilor din Belarus. Noua câștigătoare a Openului Francez a participat la o conferință de presă în care s-a pronunțat împotriva războiului. „Cred că nu toată lumea și-ar dori un război în lume. Deci, ce pot spune este că atunci când joc tenis, singurul lucru la care mă gândesc este cum să joc și cum să câștig și cum să concurez bine și nu știu, pur și simplu să câștig meciuri și nu mă gândesc cu adevărat la asta când joc pentru că am atât de multe lucruri în minte pe care încerc să mă concentrez. Așa că nu mă gândesc niciodată la aceste lucruri când joc”, a precizat Mirra Andreeva, notează sportskeeda. Mirra Andreeva (19 ani, 8 WTA) nu a avut deloc emoții în finala cu Maja Chwalinska (24 de ani, 21 WTA) și s-a impus cu scorul de 6-3, 6-2, la Roland Garros. O jucătoare din Ucraina le-a criticat dur pe sportivele ruse: „Aș vrea să existe o poziție mai clară” Marta Kostyuk (15 WTA, 23 de ani) a avut o reacție extrem de dură la adresa adversarelor sale din Rusia. Jucătoarea ucraineană respinge orice sugestii potrivit cărora jucătoarele de tenis din Rusia ar trebui să păstreze tăcerea legat de cel mai sensibil subiect dintre cele două țări. Ea e convinsă că toți sportivii ar trebui să aibă o poziție vehementă și să fie mai vocali cu privire la oprirea acestui conflict militar. „Sunt cu toții adulți. Știu despre ce vorbesc. Știu ce se întâmplă. Au telefoane. Au Instagram. Au știri. Aș vrea să existe o poziție mai clară cu privire la ceea ce se întâmplă, mai ales când țara ta ucide alți oameni.”, a precizat Kostyuk. În semifinale, Kostyuk și Andreeva au luptat pentru un loc în finală. Kostyuk și-a continuat protestul împotriva rușilor și a bielorușilor, astfel că nu a dat mâna cu adversara sa la finalul meciului.
Prim-ministrul rus, declarații la forumul BRICS:Rusia este dispusă pentru o cooperare internațională în cercetare cuantică
Premierul Mihail Mișustin a delcarat la Primul Forum Internațional BRICS privind Tehnologiile Cuantice organizat pe 8 iunie că „Rusia este deschisă cooperării în cercetarea cuantică la nivel global. Premierul rus a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului 21. „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice și este gata să își împărtășească experiența, a declarat prim-ministrul rus, Mihail Mișustin, într-un discurs adresat participanților, potrivit TASS . „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice. În ultimii ani, țara noastră a obținut o serie de rezultate de talie mondială. Și suntem gata să ne împărtășim experiența și cele mai bune practici în acest domeniu”, a remarcat șeful guvernului. El a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului XXI, în timp ce realizările în acest domeniu contribuie la progrese majore în domeniul energiei, industriei, securității informațiilor și altor sectoare de importanță critică. Potrivit lui Mișustin, este extrem de important ca țările partenere BRICS să dezvolte în comun resurse de cercetare pentru a depăși cât mai rapid posibil barierele tehnologice și a implementa soluții la scară largă în industriile cheie. „Sunt încrezător că primul forum privind tehnologiile cuantice sub umbrela BRICS va deveni o platformă eficientă pentru consolidarea cooperării, atragerea investițiilor și lansarea de noi proiecte reciproc avantajoase. Și, per total, va contribui la dezvoltarea economiilor naționale ale statelor membre ale asociației”, a concluzionat prim-ministrul rus. Câteva țări deja au început să inoveze în domeniul cuantic, preucm China, Regatul Unit, Canada, Germania, Franța, Japonia și Singapore, însă SUA sunt liderul de necontestat în domeniu, cu giganți tech ca IBM, Google și Microsoft care investesc în calculatoarele cuantice, pe lângă startup-uri. Sursa Foto: Envato/Premierul Rusiei Autorul recomandă:Contre între ruși și ucraineni la ONU, pe tema dronei din Galați. Reprezentantul Rusiei neagă că era rusească. Ucraineanul acuză „teoria conspirației”
Război în Ucraina, ziua 1.564. Andrii Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei: Putin și-a pierdut șansa să iasă din acest război eșuat
Războiul din Ucraina a intrat, duminică, 7 iunie 2026, în a 1564-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Într-o postare publicată pe X, ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, susține că Vladimir Putin și-a ratat șansa de a ieși din „acest război eșuat”, după ce a refuzat „ramura de măslin” întinsă de Zelenski. „Nu sunt vești bune pentru ruși” „Nu sunt vești bune pentru ruși. Prin refuzul ofertei președintelui Zelenskii de a purta negocieri directe de pace, Putin și-a pierdut șansa de a ieși din acest război eșuat. Situația Rusiei nu face decât să se înrăutățească. Pierderile de pe câmpul de luptă vor continua să crească. Eșecurile vor deveni tot mai umilitoare. Economia se va afunda și mai mult în recesiune. Se vor pierde și mai multe locuri de muncă, impozitele vor crește, iar inflația îi va afecta pe cei mai vulnerabili”, transmite Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei. Oficialul ucrainean afirmă că în Rusia nu mai există domenii ce pot fi scutite de sancțiunile pe termen lung impuse la solicitările Ucrainei. În consecință, intensitatea acestor sancțiuni va crește – „Presiunea internațională nu se va diminua. Va deveni doar mai puternică. Inclusiv prin utilizarea activelor înghețate, interdicțiile de călătorie și răspunderea inevitabilă pentru crime”. Mai departe, ministrul ucrainean al Externelor se declară convins că Vladimir Putin nu își va atinge niciodată obiectivele pe câmpul de luptă și că „ar fi bine să renunțe la speranțele sale iluzorii că Ucraina se va prăbuși în curând, că sprijinul partenerilor săi va scădea sau că presiunea asupra Rusiei se va diminua. Rusia va fi nevoită să accepte o soluție diplomatică, dar condițiile vor fi mult mai nefavorabile”. Sybiha a mai avertizat că „refuzul lui Putin de a accepta pacea ar trebui să ducă la o intensitate mai mare a presiunilor internaționale asupra Rusiei”. În context, ar urma o întărire a sprijinului acordat Ucrainei. Zelenski, scrisoare controversată Zilele trecute, președintele Ucrainei a dat un semnal fără precedent. El a publicat o scrisoare deschisă, în care i-a cerut lui Putin o întâlnire față în față. La finalul textului, liderul de la Kiev l-a amenințat pe Vladimir Putin că, dacă nu pune capăt războiului, va trebui să lupte pentru propria sa existență. Președintele Federației Ruse a refuzat „oferta”, afirmând că nu vede, în acest moment, niciun motiv pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski, atât timp cât un acord de pace nu este schițat – „Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate. Trebuie să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Ucraina, ziua 1511. Zelenski: „Americanii nu au timp pentru Ucraina”, odată cu războiul din Iran
Putin este la curent cu situația din România. Comentează și Medvedev. Ce măsuri anunță Rusia
Președintele Rusiei, Vladmimir Putin, este la curent cu incidentul cu drona din România, a anunțat Peskov, secretarul Kremlinului. În paralel, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, a comentat și el situația din România: „Trebuie să ne dăm seama a cui dronă a căzut pe o casă din România, dar țărilor UE ar fi mai bine să „tacă” despre acest subiect – ele sunt participante directe la războiul cu Rusia. Aparatele de zbor fără pilot europene și alte arme, fără a menționa informațiile de recunoaștere, sunt folosite în atacurile asupra Rusiei în fiecare zi”, a declarat Medvedev. El a arătat că toți liderii UE, „șefii” țărilor din această „uniune neterminată”, știu foarte bine cum să pună capăt războiului din Ucraina. Măsurile Rusiei după declararea consulului general al Rusiei din România ca persona non grata și închiderea consulatului general din Constanța nu vor întârzia să se ia, a declarat Maria Zaharova pentru TASS. Zgomotul creat în jurul dronei din România este folosit de către occidentali pentru a deturna atenția de la uciderea copiilor din Starobilsk de către Zelenski, a declarat Maria Zaharova. Azi noapte, în jurul orei 02:00, o dronă militară rusească cu încărcătură explozivă (cel mai probabil de tip kamikaze Geran-2) s-a prăbușit și a explodat pe acoperișul unui bloc de locuințe cu 10 etaje din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie puternică și de un incendiu violent care a afectat apartamentele de la etajele superioare. Două persoane au fost rănite. Peste 70 de locatari au fost evacuați de urgență de către autorități. Președintele României, Nicușor Dan, a convocat o ședință de urgență a CSAT. Ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat oficial la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), iar consulatul Rusiei la Constanța a fost închis.
Vladimir Putin simplifică acordarea pașapoartelor rusești în Transnistria. Cum a reacționat Maia Sandu
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a semnat un decret care facilitează acordarea cetățeniei ruse locuitorilor din Transnistria, teritoriu separatist prorus aflat oficial în componența Republicii Moldova, relatează AFP. Conform noilor reglementări, locuitorii Transnistriei vor putea obține cetățenia fără să îndeplinească condițiile care erau cerute anterior, condiții precum a fi locuit cel puțin cinci ani în Rusia, să cunoască limba rusă și să dețină cunoștințe despre istoria și legislația Rusiei. Reacția autorităților de la Chișinău a venit rapid. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat: „În ceea ce privește decretul emis de Putin, probabil că au nevoie de mai mulți oameni pentru a fi trimiși în Ucraina în război. De la începutul războiului, majoritatea locuitorilor din regiune au optat pentru cetățenia moldovenească, deoarece se simțeau mai în siguranță cu cetățenia Republicii Moldova decât cu cea a Rusiei”. Politica de facilitare a acordării pașapoartelor a fost utilizată anterior și în regiunile separatiste din Georgia, precum Abhazia și Osetia de Sud, după războiul din 2008. În 2024, Vladimir Putin a semnat un decret similar pentru cetățenii acestor teritorii.
Putin și Trump, convorbire de o oră și jumătate. Războaiele din Ucraina și Iran, tema discuției
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Iuri Ușakov, Vladimir Putin a apreciat decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul, considerând că aceasta poate crea condiții pentru negocieri și poate contribui la stabilizarea situației. „Vladimir Putin consideră că decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul este corectă; acest lucru ar trebui să ofere o oportunitate pentru negocieri și, în general, să contribuie la stabilizarea situației”, a spus Ușakov. În același timp, liderul de la Kremlin a avertizat asupra unor consecințe „inevitabile și extrem de grave” în cazul în care Statele Unite și Israelul ar recurge din nou la forță împotriva Iranului. Ușakov a precizat că aceste consecințe ar afecta nu doar Iranul și statele vecine, ci întreaga comunitate internațională. Rusia a fost cea care a inițiat convorbirea, descrisă de Kremlin drept una cu un ton „sincer și pragmatic”. Cei doi lideri au discutat și despre războiul din Ucraina. Potrivit lui Ușakov, Putin a ridicat posibilitatea unui armistițiu care să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai, când Moscova comemorează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” La rândul său, Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” și a susținut că o soluție pentru conflictul din Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”. Trump a mai afirmat că Putin s-a oferit să ajute în legătură cu războiul cu Iranul, în special în privința uraniului îmbogățit. „Ar vrea să fie de ajutor. I-am spus: înainte să mă ajuți pe mine, vreau să-ți închei războiul”, a declarat Trump pentru CNN, în Biroul Oval. Liderul american a spus că Putin i-a transmis că Rusia ar putea avea un rol în chestiunea uraniului iranian. Moscova a propus anterior preluarea controlului asupra stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, într-un aranjament similar rolului jucat de Rusia în acordul nuclear din 2015. Trump nu a exclus explicit posibilitatea ca Iranul să trimită uraniul în Rusia, dar a sugerat că prioritatea sa rămâne încheierea războiului din Ucraina.
Alegerile din Ungaria ar putea zdruncina Kremlinul lui Putin. Calul troian al Moscovei riscă să piardă puterea
După 16 ani la putere, partidul Fidesz al lui Orban riscă să piardă controlul, în contextul în care contracandidatul său este creditat cu un avans consistent în sondaje. Miza acestor alegeri depășește însă granițele Ungariei și este privită ca un posibil punct de cotitură în echilibrul de forțe dintre Uniunea Europeană și Rusia, scrie France24. Se pare că Moscova a depus eforturi considerabile pentru a-și consolida poziția la Budapesta. Un raport intern al serviciului rus de informații externe, SVR, dezvăluit în martie, descria o strategie numită „Schimbătorul de jocuri”, care ar fi inclus chiar și un scenariu extrem, o tentativă de asasinat împotriva lui Orban, menită să schimbe radical dinamica electorală. Campania electorală din Ungaria a fost marcată de o escaladare vizibilă a interferențelor. Au fost semnalate operațiuni de influență, campanii de dezinformare și activități asociate serviciilor de informații, potrivit analistei Edit Zgut-Przybylska, afiliată Institutului pentru Democrație al Universității Central Europene. Moscova este acuzată și că a trimis la Budapesta o echipă de „specialiști” electorali, cu legături în cadrul GRU, serviciul de informații militare rusesc, pentru a monitoriza și coordona aceste acțiuni. „Ceea ce vedem nu mai este doar interferență, ci o veritabilă coluziune între guvernul maghiar și Rusia”, afirmă Anton Șehovțov, directorul Centrului pentru Integritate Democratică din Austria. Acesta a remarcat și apariția vicepreședintelui american J. D. Vance alături de Orban la Budapesta, interpretată ca o altă tentativă de influențare externă. În același timp, fostul președinte american Donald Trump a promis sprijin economic pentru Ungaria în cazul realegerii lui Orban. Traducătoarea lui Putin și „Calul troian” al Moscovei Numirea Dariei Boyarskaya, fostă interpretă a lui Putin, în echipa de observatori electorali ai OSCE a stârnit reacții dure din partea parlamentarilor europeni și a organizațiilor pentru drepturile omului. O scrisoare deschisă semnată de 56 de eurodeputați a cerut demiterea acesteia, invocând legăturile sale directe cu Moscova. „Rusia are un interes clar în menținerea lui Orban la putere, deoarece Ungaria a acționat constant ca un Cal Troian al Kremlinului, blocând sau diluând deciziile Uniunii Europene privind Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei”, explică Zgut-Przybylska. Această apropiere este întărită și de informații apărute recent despre o discuție în care Orban și-ar fi exprimat disponibilitatea totală de a-l sprijini pe Putin. „Sunt la dispoziția dumneavoastră”, i-ar fi transmis liderul ungar președintelui rus. În paralel, Rusia ar fi încercat să transforme campania electorală într-o alegere existențială între „pace și stabilitate” sub Fidesz și „haos și război” în cazul unei victorii a opoziției. Totuși, acest mesaj nu pare să fi convins un electorat tot mai nemulțumit, mai ales din cauza problemelor interne, precum educația și sistemul de sănătate. În acest context, Peter Magyar, fost membru Fidesz, dar acum susținător al unei direcții pro-europene, conduce în sondaje cu aproximativ 10%. Schimbare lentă, nu ruptură bruscă Chiar dacă Tisza ar câștiga alegerile, nu este sigur că va putea guverna fără dificultăți. După 16 ani de putere, Orban și aliații săi au consolidat un control profund asupra instituțiilor și mediului politic din Ungaria. O eventuală schimbare ar putea marca începutul unei distanțări de Rusia, dar influența Moscovei nu ar dispărea imediat. Există chiar riscul ca Kremlinul să intensifice acțiunile de destabilizare. „Vor exista încercări serioase din partea Rusiei de a slăbi noua putere de la Budapesta”, avertizează Șehovțov. În același timp, Rusia mai are aliați în Europa, în special în Slovacia, condusă de premierul Robert Fico, care ar putea continua să conteste politicile pro-Ucraina și pro-UE. Totuși, Slovacia este mai limitată ca influență, fiind mai integrată în structurile europene și în zona euro, ceea ce îi reduce marja de manevră. Potrivit specialistului Michael Toomey, de la Universitatea din Glasgow, o eventuală înfrângere a lui Orban nu ar reprezenta o catastrofă totală pentru Rusia, dar nici nu ar fi lipsită de consecințe. „Nu este un scenariu favorabil pentru Rusia, însă nici nu înseamnă o pierdere completă.” Ungaria, la fel ca Slovacia, are interese economice importante legate de energia rusească, în special petrol și gaze, ceea ce face improbabilă o ruptură totală de Moscova. De altfel, Budapesta a indicat deja că nu va putea renunța la energia rusească înainte de 2035, în ciuda obiectivului UE de eliminare până în 2027. Nimeni nu se așteaptă la o ruptură completă, dar există așteptarea ca Ungaria să devină un partener mai predictibil și mai aliniat cu politica Uniunii Europene. În final, totul depinde de rezultatul votului. Dacă Tisza obține o majoritate clară, ar putea evita compromisurile majore și ar avea șanse reale să schimbe direcția țării. În lipsa unei astfel de majorități, noul lider ar avea de dus o luptă politică dificilă și de durată. În acest context tensionat, rezultatul alegerilor din Ungaria este privit cu îngrijorare la Moscova, unde miza este mult mai mare decât o simplă schimbare de guvern.
Umbra lui Putin, acum observator electoral în Ungaria
Boyarskaya a lucrat ca interpretă rusă-engleză pentru Vladimir Putin la întâlniri de rang înalt. A fost prezentă la summit-ul G20 de la Osaka din 2019, la întâlnirea Putin-Obama și a fost fotografiată alături de Putin și premierul indian Narendra Modi. Din octombrie 2020 lucrează ca angajată a OSCE, iar din ianuarie 2021 activează la Secretariatul Internațional. Biografia sa oficială arată că a absolvit facultatea de traducere și interpretare la Sankt Petersburg și a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei. Semnale de alarmă ignorate de OSCE Polonia a sancționat-o și a declarat-o persoană nedorită în 2022. Lituania a reținut-o în 2023 când a încercat să treacă granița ruso-lituaniană. Ministerul de Interne polonez o descrie drept susținătoare a regimului Putin. OSCE Parliamentary Assembly sends Putin’s former interpreter Daria Boyarskaya – sanctioned by Poland, detained by Lithuania – on an election observation mission to Budapest. pic.twitter.com/kxEoXJW9vN — AlexandruC4 (@AlexandruC4) March 19, 2026 Comitetul Helsinki din Ungaria a cerut îndepărtarea ei din misiune. Copreședinta Márta Pardavi a avertizat că prezența ei ar putea descuraja jurnaliștii și opoziția să vorbească deschis cu observatorii. Potrivit acesteia, Boyarskaya nu se limitează la monitorizare – organizează întâlniri, participă la reuniuni și redactează procese-verbale. Kremlinul, suspectat că se infiltrează în OSCE O anchetă comună Der Spiegel, ZDF, Der Standard și Paper Trail Media a documentat modul în care Kremlinul plasează persoane în structurile OSCE. Cazul Boyarskaya apărea în anchetă sub formă anonimă. Potrivit surselor VSquare, Boyarskaya s-a întors regulat în Rusia după februarie 2022, are o adresă la Moscova și mai multe rude apropiate lucrează pentru agenții de stat ruse. Oricine se întâlnește cu ea în cadrul misiunii riscă să fie urmărit de serviciile secrete ruse. Reacția OSCE Roberto Montella, secretarul general al Adunării Parlamentare a OSCE, a declarat că Boyarskaya a fost numită personal de el și că se bucură de „încrederea sa deplină”. OSCE va trimite peste 200 de experți și observatori în Ungaria pentru alegerile din 12 aprilie. Misiunea va monitoriza campania electorală, finanțarea, acoperirea mediatică și măsurile anti-dezinformare.
Zelenski: Putin a început deja Al Treilea Război Mondial. Kievul respinge concesiile teritoriale și cere garanții beton de securitate
Interviul a avut loc în incinta puternic securizată a administrației de la Kiev, într-un context în care, potrivit relatării, verificările de acces au fost mult mai stricte decât la întâlnirile obișnuite cu șefi de stat — o măsură explicabilă într-o țară aflată în război, cu un președinte care a fost deja o țintă pentru Rusia. Declarațiile vin pe fondul negocierilor de pace mediate de SUA la Geneva, descrise de părți drept „dificile”, fără un progres decisiv. În timp ce Washingtonul a vorbit despre „progrese semnificative”, președintele american Donald Trump a cerut public Kievului să accepte rapid o înțelegere. „Nu e vorba doar despre pământ” În interviu, Zelenski a respins explicit ideea că un armistițiu ar trebui obținut prin retragerea Ucrainei de pe terenuri pe care Rusia nu a reușit să le cucerească, în pofida pierderilor. Despre solicitările Moscovei, el a spus că nu le privește „simplu ca pe pământ”, ci ca pe o slăbire a pozițiilor și o renunțare la „sute de mii” de oameni care trăiesc acolo. Potrivit Reuters, unul dintre punctele de fricțiune rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze aproximativ 20% din estul regiunii Donețk pe care forțele ruse nu au reușit să-l cucerească, solicitare pe care Kievul a respins-o în mod repetat. „O pauză” pentru Putin Zelenski a avertizat că o încetare a focului obținută prin concesii ar putea să-i ofere lui Putin doar timpul necesar refacerii capacității militare. „Ar putea să-l satisfacă pentru o vreme… are nevoie de o pauză…”, a spus el, adăugând că nu exclude reluarea războiului după regrupare. Cum arată „victoria”, în viziunea lui Zelenski Întrebat ce ar însemna victoria, președintele ucrainean a spus că obiectivul imediat este oprirea uciderilor și revenirea la o viață normală, însă a insistat și pe o dimensiune mai largă: oprirea lui Putin „astăzi”, pentru că „nu se va opri la Ucraina”. În același timp, Zelenski a afirmat că recuperarea tuturor teritoriilor este „doar o chestiune de timp”, dar a recunoscut că „astăzi” costul ar fi uriaș în vieți omenești și că lipsa de armament depinde și de parteneri. El a reluat ideea revenirii la granițele din 1991, anul independenței Ucrainei după prăbușirea Uniunea Sovietică, pe care o descrie drept „justiție”. Garanțiile de securitate și alegerile În contextul relației cu Washingtonul, Zelenski a respins acuzația că ar fi „dictator” și că ar fi început războiul. Iar despre posibilitatea unor garanții americane de securitate, el a sugerat că acestea ar trebui ancorate instituțional, inclusiv prin aprobări ale Congresul Statelor Unite, pentru a rezista schimbărilor politice de la Washington, D.C.. Pe tema cererii americane ca Ucraina să organizeze alegeri, Zelenski a spus că scrutinul este dificil sub lege marțială și în condițiile în care milioane de ucraineni sunt refugiați, iar teritorii sunt ocupate, dar a lăsat deschisă posibilitatea dacă ar deveni o condiție pentru încheierea războiului — cu insistența că ar fi nevoie mai întâi de garanții solide de securitate. În paralel, negocierile de la Geneva nu au produs încă un acord, iar subiectele teritoriale și garanțiile de securitate rămân printre cele mai sensibile puncte ale discuțiilor.
Jeffrey Epstein a încercat ani la rând să obțină o întâlnire cu Vladimir Putin, pe fondul sancțiunilor după Crimeea
Potrivit documentelor făcute publice de U.S. Department of Justice, într-un mesaj din octombrie 2014, un corespondent al lui Epstein (cu identitatea cenzurată) susține că ar fi vorbit cu președintele rus și că acesta ar fi „foarte bucuros” să îl primească pentru o discuție despre „piețe financiare în secolul 21”. La câteva ore după primirea mesajului, Epstein l-a redirecționat către Kathy Ruemmler, avocat care urma să părăsească funcția de consilier juridic la Goldman Sachs Group Inc. după apariția unor detalii despre relația sa cu finanțatorul. În corespondență, acesta anticipează că recomandarea va fi să nu meargă „deocamdată”, iar răspunsul primit confirmă prudența: „Da, răspunsul meu este același… distracția ta este anulată”, i-ar fi scris Ruemmler. Contextul geopolitic explica reticența: cu câteva luni înainte, Rusia trimisese trupe pentru anexarea Crimeea de la Ucraina, declanșând sancțiuni ample din partea Uniunea Europeană și Statele Unite și o criză care, în timp, a escaladat în cel mai mare conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial. Încercări repetate: Sochi, forumul de la Sankt Petersburg și „bitcoin rusesc” Documentele conturează o insistență de durată pentru o întâlnire directă, inclusiv prin intermediari politici. În ianuarie 2014, Epstein l-a abordat pe Thorbjorn Jagland, atunci secretar general al Council of Europe, sugerând că ar putea „explica” liderului de la Kremlin de ce Rusia ar trebui să aibă „o versiune sofisticată de bitcoin”. În aceeași perioadă, stațiunea Sochi se pregătea să găzduiască Jocurile Olimpice de iarnă 2014, pe care Putin le-a promovat ca vitrină a revenirii post-sovietice. În mai 2013, finanțatorul îi cerea lui Jagland să îi obțină o audiență, argumentând că are „soluția” pentru atragerea investițiilor occidentale prin „securitizarea” investițiilor rusești, cu statul asumând „prima pierdere”. Într-un schimb ulterior, Jagland îi transmite că „nu e ușor” să explice el aceste idei și că rolul său ar fi, mai degrabă, „să obțină o întâlnire”. În pofida numeroaselor referințe la Putin în arhivă, documentele nu oferă dovezi că o întâlnire ar fi avut loc. Dmitry Peskov a declarat că, din câte știe, președintele rus nu s-a întâlnit cu Epstein. Vize, contacte și „prieteni în FSB” Arhiva mai indică interesul constant pentru deplasări în Rusia. Epstein ar fi menționat că a avut vize rusești în mai mulți ani și că, în 2018, a primit avertisment că viza expiră și ar fi nevoie de o invitație oficială pentru reînnoire. În paralel, documentele descriu contacte cu Sergei Belyakov, fost oficial implicat în organizarea forumului economic, precum și o afirmație într-un mesaj din 2015 în care Epstein susține că ar fi apelat la „prieteni” din FSB într-o dispută pe care o descria ca tentativă de șantaj. Ecouri politice: anchetă în Norvegia și „sfaturi” despre Trump Documentele menționează și faptul că autoritățile din Norvegia au deschis o investigație de corupție privind legăturile lui Jagland cu Epstein, iar avocatul Anders Brosveet a transmis că politicianul cooperează și neagă acuzațiile. În plus, după alegerea lui Donald Trump, Epstein ar fi încercat să se prezinte drept o persoană care poate „explica” noua administrație unor interlocutori străini. Într-un mesaj din 2018, el spune că ar fi discutat cu Vitaly Churkin, fost ambasador al Rusiei la ONU, despre cum ar trebui abordat Trump, sugerând că astfel de „insight”-uri ar putea ajunge și la Kremlin înaintea summitului de la Helsinki. În ansamblu, corespondența din arhiva DOJ descrie un efort persistent de „intrare” în cercurile de putere de la Moscova, însă, până acum, fără dovada unei întâlniri directe cu liderul rus.