Zelenski i-a anulat de urgență bursa școlară sportivei Sofia Lyskun, care a trădat Ucraina pentru a concura sub steagul Rusiei lui Vladimir Putin
Tânăra sportivă ucraineană Sofia Lyskun a anunțat că renunță la naționalitatea ucraineană și intenționează să concureze sub steagul Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski a semnat de urgență un decret prin care i-a retras bursa de stat acordată recent sportivei, autoritățile calificând gestul drept o trădare. Sofia Lyskun, în vârstă de 23 de ani, era considerată una dintre cele mai promițătoare sportive la săriturile în apă, disciplină în care a obținut rezultate importante pentru Ucraina. Anunțul privind trecerea sa de partea Rusiei a provocat un val de reacții dure, atât în mediul sportiv, cât și la nivel politic, în contextul războiului declanșat de Moscova. Bursa retrasă prin ordin prezidențial Pentru autoritățile ucrainene, decizia sportivei a depășit sfera unei alegeri personale. Oficialii federației de profil au exclus-o imediat din toate loturile naționale și i-au retras titlurile și medaliile obținute sub culorile Ucrainei. Câteva zile mai târziu, a venit și reacția de la cel mai înalt nivel al statului. Potrivit surselor oficiale, Sofia Lyskun se afla pe lista sportivilor care beneficiau de sprijin financiar din partea statului. Prin decretul semnat de Zelenski, această bursă a fost anulată, cazul fiind tratat similar altor sportivi acuzați că au „întors spatele” Ucrainei după declanșarea invaziei ruse. Autoritățile ucrainene consideră că reprezentarea Rusiei în competițiile internaționale echivalează, implicit, cu legitimarea regimului de la Kremlin, condus de Vladimir Putin. Cum a reacționat primarul Kievului, fost campion mondial la box Cazul nu s-a oprit la nivel național. Primarul Kievului, fost campion mondial la box, Vitali Klitschko, a decis la rândul său retragerea tuturor beneficiilor acordate de administrația locală sportivei. Mesajul a fost unul ferm: nu există sprijin public pentru cei care, în plin conflict, aleg „cealaltă tabără”. Astfel, Lyskun a rămas fără statut de reprezentantă a Ucrainei, fără burse de stat și municipale și fără recunoașterea oficială a performanțelor sale anterioare. Autoritățile ucrainene amintesc că nu este un caz izolat. În trecut, alți sportivi sau foști sportivi au fost sancționați pentru legături menținute cu Rusia după începutul invaziei, inclusiv prin retragerea titlurilor onorifice sau a premiilor de stat. În același timp, sportivii ruși continuă să fie supuși sancțiunilor internaționale, mulți dintre ei fiind excluși de la competiții majore sau obligați să concureze sub steag neutru.
Rusia acuză Ucraina că a atacat reședința președintelui Vladimir Putin și anunță că poziția de negociere a Moscovei va fi revizuită / Kievul acuză Moscova de minciună
Rusia a declarat că Ucraina a atacat reședința prezidențială din regiunea Novgorod în timpul nopții cu 91 de drone cu rază lungă de acțiune, care au fost toate distruse de apărarea aeriană rusă. Nimeni nu a fost rănit și nu au existat pagube, a spus Lavrov. Președintele ucrainean Zelenski a declarat că acuzația este o minciună, adăugând că Moscova pregătește terenul pentru a ataca clădirile guvernamentale din Kiev. El a afirmat că precizările Rusiei sunt o încercare de a submina negocierile de pace. Lavrov a declarat că țintele pentru loviturile de represalii ale forțelor armate ruse au fost deja selectate. „Astfel de acțiuni nesăbuite nu vor rămâne fără răspuns”, a spus el, adăugând că atacul echivalează cu „terorism de stat”. Lavrov a menționat că atacul a avut loc în timpul negocierilor privind un posibil acord de pace cu Ucraina și că, deși Rusia nu va părăsi negocierile, poziția Moscovei va fi revizuită. Nu a fost clar imediat dacă Putin se afla în reședința Dolgiye Borody care a fost folosită în trecut de Josef Stalin, Nikita Hrușciov, Boris Elțîn și Putin. Luni, Putin a ordonat armatei sale să continue campania de preluare a controlului total asupra regiunii Zaporojie din sudul Ucrainei, după ce un comandant rus a declarat că forțele Moscovei se aflau la 15 km de cel mai mare oraș al acesteia.
Care este principalul obstacol în calea păcii din Ucraina? Răspunsul șefului NATO
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost întrebat de jurnaliștii de la publicația germană Bild care este principalul obstacol în calea obținerii păcii din Ucraina. Răspunsul său a fost unul tranșant. „Motivul este Putin. El este dispus să sacrifice 1,1 milioane de oameni din propriul popor. Și anul acesta a înregistrat progrese foarte mici – câștiguri teritoriale minime, mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean comparativ cu începutul anului. Și pentru asta, conform estimărilor noastre, până la 1,1 milioane de oameni au fost uciși sau răniți de partea rușilor. Este teribil. Dar aceasta este situația cu care ne confruntăm”, a fost răspunsul lui Rutte, întrebat de ce este dificil să se pună capăt războiului. El a adăugat că președintele american Donald Trump, care a preluat funcția în ianuarie și a cărui venire a fost asociată cu mari speranțe pentru încheierea războiului, „este absolut dedicat acestei probleme”. „El se concentrează pe încheierea acestui război. El este singurul care a reușit să-l aducă pe Putin la masa negocierilor – și singurul care îl poate forța în cele din urmă să facă pace”, a mai spus șeful NATO, într-un interviu pentru Bild. În plus, Rutte consideră că nu se va întâmpla ca Washingtonul să oprească sprijinul pentru Kiev. „Nu cred deloc că se va întâmpla asta. În momentul de față, schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina continuă. La Haga, am avut această importantă realizare în politica externă din partea președintelui Trump: obiectivul de 5% pentru cheltuielile de apărare și angajamentul de a menține Ucraina puternică. Numai pentru acest an, am planificat livrări în valoare de 5 miliarde de dolari către Ucraina. (…) Așadar, situația este bună”, a conchis Rutte.
Pacea nu este departe, afirmă Erdogan la întoarcerea de la întâlnirea cu Putin
„Pacea nu este departe, vedem asta”, a declarat Erdogan reporterilor la întoarcerea din Turkmenistan. Aici s-a întâlnit cu Putin pentru a evalua „eforturile cuprinzătoare de pace menite să pună capăt războiului”, transmite Reuters. Erdogan propune armistițiu limitat Erdogan i-a spus vineri lui Putin că un armistițiu limitat în război, axat în special pe obiectivele energetice și porturi, ar putea fi benefic. „Marea Neagră nu ar trebui să fie văzută ca un câmp de luptă. O astfel de situație ar dăuna doar Rusiei și Ucrainei”, a declarat Erdogan în comentariile publicate sâmbătă de biroul său. „Toată lumea are nevoie de navigație sigură” „Toată lumea are nevoie de navigație sigură în Marea Neagră. Acest lucru trebuie asigurat”, a subliniat președintele turc. Turcia și-a reiterat disponibilitatea de a sprijini eforturile de pace, potrivit unui comunicat emis vineri de biroul lui Erdogan. Planuri de discuții cu Trump „După această întâlnire cu Putin, sperăm să avem ocazia să discutăm planul de pace și cu președintele american Trump”, a declarat Erdogan. Președintele turc speră să medieze între Rusia și Ucraina cu sprijinul administrației Trump. Rusia a atacat porturi și nave turcești Între timp, Rusia a atacat două porturi ucrainene, avariind trei nave turcești, inclusiv o navă care transporta provizii alimentare, au declarat oficiali ucraineni și un proprietar de nave. Atacul a avut loc la câteva zile după ce Moscova a amenințat că va izola Ucraina de mare.
Rusia liberalizează vizele pentru cetățenii chinezi
Rusia a introdus luni un regim temporar de intrare fără viză pentru cetățenii chinezi, valabil pentru vizite de până la 30 de zile. Inițiativa urmărește să se alinieze cu măsurile adoptate de China în privința vizitatorilor ruși. Prevederile se aplică turiștilor, oamenilor de afaceri, academicienilor, artiștilor și sportivilor. Autoritățile de la Moscova susțin că măsura ar urma să stimuleze atât fluxurile turistice, cât și schimburile comerciale dintre cele două țări. Sprijin economic de la chinezi Între Moscova și Beijing s-au dezvoltat în ultimii ani relații tot mai strânse. Acestea au fost consolidate după semnarea acordului de parteneriat strategic „fără limite” de către Vladimir Putin și președintele chinez Xi Jinping. Documentul a fost parafat cu doar câteva zile înainte ca Rusia să trimită trupe în Ucraina, în februarie 2022. Cooperarea economică a cunoscut o creștere accelerată în ultimii doi ani, China devenind principalul furnizor de bunuri al Rusiei, de la echipamente industriale la produse de consum. Potrivit Reuters, Rusia s-a bazat de atunci „în mare măsură pe importurile din China pentru a face față sancțiunilor occidentale”. Reciprocitate Decretul semnat de Putin stabilește că noile reguli vor rămâne în vigoare cel puțin până la 14 septembrie 2026. Totuși, acestea nu se aplică „lucrătorilor migranți chinezi, studenților pe termen lung sau lucrătorilor din sectorul logisticii și transporturilor”. Ministerul de Externe al Chinei anunțase în luna septembrie că va permite cetățenilor ruși cu pașapoarte obișnuite să călătorească fără viză în China pentru până la 30 de zile, timp de un an. Gestul a deschis calea pentru măsura similară adoptată acum de Moscova. Beijingul a salutat decizia Rusiei, afirmând că relaxarea reciprocă a vizelor „va facilita contactele dintre popoarele celor două țări”. Decretul marchează un nou pas în apropierea politică și economică dintre cele două puteri asiatice. Măsura vine într-un moment în care Rusia continuă să caute sprijin extern pentru a contracara efectele sancțiunilor internaționale.
Orban: Ungaria continuă cooperarea cu Moscova / Putin nu exclude un summit cu Trump la Budapesta
Prim-ministrul ungar Viktor Orban s-a întâlnit vineri la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, subliniind că țara sa continuă să dezvolte cooperarea cu Rusia, în ciuda presiunilor externe, scrie baha. Orban și-a exprimat, de asemenea, speranța că relațiile bilaterale dintre cele două națiuni se vor îmbunătăți în continuare, reiterând în același timp poziția Budapestei cu privire la necesitatea de a pune capăt conflictului ucrainean. Mai mult, Orban și-a reiterat disponibilitatea de a găzdui summitul dintre Putin și omologul său american, Donald Trump. Întâlnirea urma inițial să aibă loc la Budapesta, dar a fost ulterior anulată de Trump. Președintele rus Vladimir Putin a declarat, în timpul întâlnirii sale cu premierul ungar Viktor Orban, vineri, la Kremlin, că un summit între țara sa și Statele Unite ar putea avea loc în continuare la Budapesta. „Dacă în timpul negocierilor noastre vom decide să folosim amplasamentul de la Budapesta, voi fi foarte bucuros și aș dori să vă mulțumesc pentru disponibilitatea dumneavoastră de a mă ajuta”, i-a spus Putin lui Orban la Kremlin. Mai mult, Putin a dezvăluit că colegul său din Statele Unite, Donald Trump, a fost cel care a propus Budapesta ca loc de desfășurare a summitului lor. „El a spus imediat: «Avem relații bune cu Ungaria, voi aveți relații bune cu Viktor și eu am, așa că propun această opțiune». Desigur, am fi bucuroși să fim de acord”, a declarat liderul rus.
Eforturile lui Trump privind Ucraina sunt inutile. Putin nu este pregătit pentru pace
Aproape patru ani de război între Rusia și Ucraina au produs aproape patru ani de planuri de pace și aproape patru ani de negocieri eșuate. Însă, încurajat de succesul obținut în Gaza, Donald Trump a lansat săptămâna trecută un nou demers pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, scrie The Telegraph. În stilul său clasic, președintele Statelor Unite s-a bazat pe forța personalității și pe un termen limită rapid pentru a încerca să impună o pagină de puncte esențiale menite să aducă pacea. Exact ca în cazul acordului pentru Gaza, planul includea un consiliu al păcii condus de Trump, un schimb de prizonieri și finanțare globală pentru reconstrucție. Dar, spre deosebire de planul pentru Gaza, acest demers s-a lovit de un lider care nu este pregătit pentru pace. „Nu există nicio indicație că Rusia își dorește un acord”, a declarat pentru NPR Bridget Brink, fosta ambasadoare a Statelor Unite în Ucraina. „Și acesta este punctul central. Pacea cu orice preț, ceea ce pare a fi poziția noastră ca State Unite, nu este pace.” Detaliile noii inițiative au ieșit la iveală la începutul săptămânii trecute. Washingtonul, prin trimisul Steve Witkoff, lucrase împreună cu Moscova la un plan în 28 de puncte în care Ucraina ar fi cedat întreaga regiune estică Donbas Rusiei, și-ar fi limitat efectivele armate la 600 000 de militari și ar fi renunțat la aspirația de a intra în NATO, organizație care nu ar mai admite alți membri. Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina În schimb, Rusia ar fi promis că nu va mai ataca Ucraina, riscând sancțiuni în cazul încălcării angajamentului. Trump a susținut cu entuziasm aceste propuneri, urmărind un nou acord care să atragă titluri și un Premiu Nobel pentru Pace. El a impus un termen limită până la Ziua Recunoștinței, oferind Kievului timp până joi, în această săptămână, pentru a accepta. Propunerile au produs șoc în Ucraina și printre aliații europeni ai acesteia, care au afirmat că un astfel de plan ar recompensa agresiunea rusă. Rezultatul a fost o avalanșă de mișcări diplomatice. Duminică, oficiali americani și ucraineni s-au întâlnit la Geneva pentru a ajusta planul. Propunerea a provocat apoi și mai multă agitație după ce Bloomberg a dezvăluit detalii din convorbiri telefonice scurse între Witkoff și principalii consilieri ai lui Putin, în care acesta părea să îi sfătuiască pe ruși cum să îl lingușească pe președintele american. Scurgerea a inclus și un apel telefonic între Iuri Ușakov, consilierul pe politică externă al lui Putin, și Kirill Dmitriev, consilierul economic al liderului rus, apel care sugera implicarea Kremlinului în redactarea planului în 28 de puncte. Trump nu mai vrea să-l vadă pe Zelenski până la semnarea unui acord de pace Dan Driscoll, secretarul armatei americane, s-a întâlnit marți cu oficiali ruși și ucraineni la Abu Dhabi. Există discuții privind o posibilă întrevedere între Volodimir Zelenski și Trump. Președintele american a insistat marți că nu îl va întâlni pe liderul ucrainean decât atunci când un acord de pace va fi în fază finală. Observatorii familiarizați cu situația din Ucraina spun că am mai trecut prin asta de două ori în acest an. În aprilie, când „propunerea finală de pace” a lui Trump a fost urmată de unul dintre cele mai mari atacuri rusești din război, și în august, când un summit Trump Putin nu a dus nicăieri. De ce acum, s-a întrebat Tatiana Stanovaya, cercetătoare principală la Carnegie Russia Eurasia Centre. „În primul rând, Witkoff și-a mutat atenția de la Gaza la Ucraina pentru că avea mai mult timp”, a spus ea. „Al doilea factor este situația Ucrainei.” Cu Zelenski confruntându-se cu o criză de corupție în țară și cu probleme pe linia frontului, presiunea de a face compromisuri este mai mare ca oricând. Însă Putin, în contrast, a repetat în mod clar că are un set de cerințe, anexarea de teritorii, readucerea Ucrainei în sfera sa de influență și blocarea oricărei extinderi a NATO, și că acestea trebuie îndeplinite sau războiul va continua. „Poziția lui Putin este că suntem gata să încheiem războiul chiar mâine, desigur dacă ucrainenii acceptă toate cerințele noastre”, a spus Stanovaya. „Nu suntem pregătiți să facem compromisuri.”
Traian Băsescu, despre incidentul cu drona rusească: Putin face un joc de uzură și testează capacitatea noastră de a reacționa
Fostul președinte Traian Băsescu a criticat marți, într-o intervenție la Digi24, modul în care autoritățile au gestionat incidentul cu drona rusească pătrunsă în spațiul aerian al României. Traian Băsescu critică faptul că țara noastră n-a reușit să doboare până acum nicio dronă, deși în ultima vreme au existat mai multe situații în care drone rusești au pătruns, pentru scurt timp, și în spațiul aerian al României. Întrebat ce ar trebui făcut în privința acestor drone, în contextul în care el a făcut mai multe apeluri pentru acțiuni mult mai ferme, Traian Băsescu a spus că acestea ar trebui doborâte. „Nimeni nu ne va putea reproșa că am doborât drone care au intrat neautorizate în spațiu aerian al României. Iar povestea cu n-am vrut să riscăm să le doborâm, asta e o poveste pentru adormit copii. O țară care se respectă nu permite ca spațiu aerian să fie transformat în bulevard pentru promenada dronelor rusești”, a spus Băsescu. Fostul șef de stat a spus că sunt două motive pentru care nu se acționează în privința doborârii dronelor care pătrund și în spațiul al țării noastre. „Ori nu avem echipamentele cu care să doborâm dronele (…) ori nu avem priceperea să utilizăm echipamentele pe care le avem în așa fel încât să doborâm dronele”, a spus Traian Băsescu la Digi24. Fostul președinte mai subliniază că „în incidentul de azi, mai avem o problemă”, respectiv faptul că „n-am putut să supraveghem spațiu aerian. Adică am spus că drona s-a întors înapoi în Ucraina sau în Rusia după ce a survolat vreo trei județe, dar ea a fost doborâtă de un plop în județul Vaslui”. Întrebat dacă astfel de situații ar putea să se intensifice sau chiar să escaladeze, Traian Băsescu a spus că „este clar că Putin face un joc de uzură. În același timp, însă, și testează capacitatea noastră de a reacționa. Și până una alta, am dovedit că degeaba suntem plini de Eurofighter, degeaba suntem plini de F-16, degeaba le ridicăm și spunem apăsat „am ridicat avioane de vânătoare”. Am ridicat, dar nu a doborât nimeni nicio dronă. Deci începem să fim ridicoli”. Marți dimineață, o serie de mesaje Ro-Alert au fost emise privind pătrunderea și posibila cădere a unor obiecte din spațiul aerian. În județul Vrancea, pentru prima dată, a fost emis un mesaj RO-ALERT legat de o posibilă dronă. Această posibilă pătrundere este considerată cea mai importantă de la începutul războiului din Ucraina, în condițiile în care județul Vrancea nu are graniță directă cu Ucraina. În cele din urmă, o dronă a căzut în curtea unui localnic din Puiești, județul Vaslui, el fiind cel care a alertat și autoritățile. Mai multe detalii despre firul evenimentelor de azi pot fi citite AICI.
Putin, în discuții cu Xi pentru creșterea exporturilor de petrol rusesc
China și India au devenit principalii cumpărători de petrol rusesc de la începutul campaniei militare a Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. China importă aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi pe mare și aproximativ 900.000 de barili pe zi prin conducte, notează baha. Luna trecută, Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva celor mai mari doi producători de petrol din Rusia, Rosneft și Lukoil. Putin a ironizat sancțiunile Președintele rus Vladimir Putin a ironizat sancțiunile ca fiind un act neprietensc, spunând că nu vor afecta semnificativ economia rusă și subliniind importanța Rusiei pe piața globală. Importurile Chinei de țiței rusesc au rămas puternice în octombrie; barilii din Kuweit și Emiratele Arabe Unite au atins niveluri record Au existat rapoarte contradictorii privind perspectivele livrărilor de petrol rusesc către China și India, în timp ce exporturile totale de țiței ale Rusiei au fost relativ stabile până acum. Novak a declarat la un forum de afaceri sino-rus de la Beijing că Rusia discută cu partenerii chinezi posibilitatea extinderii exporturilor de petrol către China. El a menționat că acordurile interguvernamentale prevăd posibilitatea extinderii termenilor de furnizare a petrolului către China prin Kazahstan pentru 10 ani, până în 2033.
Dacă nu ești la masă, ești în meniu. România, niciun loc la negocierile planului de pace al lui Trump pentru Ucraina. Șeful spionilor români, pentru Gândul: Ai arătat că accepţi orice, fără să ridici privirea”
Toată Europa se uită la desfășurarea evenimentelor în legătură cu planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina. România nu este însă nicăieri în aceste planuri sau în discuții și negocieri, deși – așa cum a arătat și celebra hartă cu Ucraina din Biroul Oval la întâlnirea dintre Trump și Zelenski – țara noastră și Moldova sunt direct afectate de războiul de la graniță. Silviu Predoiu, fost general cu patru stele și expert în domeniul serviciilor de informații, a explicat, într-o analiză făcută pentru GÂNDUL de ce România – în condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin – nu este la masa negocierilor de la Geneva, în ceea ce privește discuția în legătură cu planul de pace între Rusia și Ucraina, propus de Donald Trump. Fostul șef al SIE susține că, deși pentru România miza este una imediată, țara noastră nu s-a comportat niciodată ca un actor și, implicit, nici nu a fost privită vreodată astfel în această dezbatere. Zbignew Brzezinski: „Dacă nu ești la masă, ești în meniu” Situația generată de întregul context internațional și de poziția în care se află România ne amintește de o replică a lui Zbignew Brzezinski, fost consilier pe siguranță națională al președintelui Carter, care a declarat că nu contează doar apartenența, ci și felul în care fiecare țară își joacă șansa. „Da, veți fi primiți în NATO, și probabil și în UE, ceea ce s-a întâmplat, dar nu e suficient. Important e să fiți la masă. Pentru că dacă nu ești la masă, ești in meniu”, a fost replica lui Brzezinski, pe care Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a povestit că nu a uitat-o niciodată. Silviu Predoiu, fostul șef al SIE, despre planul de pace al lui Trump / Marian Ilie / Mediafax Foto Planul lui Trump agită spiritele. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni mâine la Geneva Potrivit informațiilor relatate de presa internațională, lucrurile încep deja să se complice – deoarece, în timp ce Donald Trump îi dă un ultimatum lui Zelenski de a accepta planul său de pace – europenii au discutat sâmbătă la G20 un plan de pace paralel pentru Ucraina. (Materialul integral AICI) Totodată, întâlnirea reprezentanților UE, SUA și Ucrainei privind planul de pace va avea loc duminică la Geneva, informează DPA, citând surse din guvernul Germaniei. Volodimir Zelenski a confirmat că a semnat decretul privind componența delegației ucrainene la negocierile din Elveția și a aprobat toate directivele corespunzătoare. Reprezentanții Ucrainei, UE și SUA se vor întâlni duminică la Geneva Silviu Predoiu: „România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles” Viitorul securității regionale, negociat fără România la masă? „Pentru România, miza este imediată. Dacă marile puteri intră în competiţie de planuri, iar noi rămânem spectatori, riscăm să descoperim – prea târziu – că viitorul securităţii regionale, deci și al nostru, s-a negociat fără noi. De aceea, România ar trebui măcar acum să-și clarifice poziția: vrem o pace, chiar incorectă, dar cu garanții solide? Sau vrem un război prelungit la graniță? A evita în continuare un răspuns clar nu este o soluție. Este doar un alt mod de a rămâne irelevant. România a fost doar un executant fidel şi necondiţionat al deciziilor venite de la Bruxelles sau de la Washington, atât timp cât acestea erau concordante. Acum, când cele două centre de putere nu mai sunt de acord, încearcă o scamatorie, să nu contrazică pe nimeni ceea ce inevitabil nemulțumește pe toți. E greu să fii chemat la o masă dacă, ani la rând, ai arătat că accepţi orice meniu fără să ridici privirea. În condiţiile în care avem cea mai lungă frontieră cu Ucraina, în care avem o comunitate românească numeroasă și vulnerabilă în statul vecin, e aberant să pretindem că poziţia României pe tema conflictului din Ucraina este identică cu cea a Portugaliei, Spaniei sau Franţei. Da, de acord, acceptăm și respectăm poziția UE dar numai după ce am negociat demn și hotărât, asigurându-ne că și interesele României sunt reflectate de aceasta. Dar pentru asta îți trebuie politicieni demni și capabili nu inutili și incompetenți. România trebuia să aibă o voce clară, articulată, raportată la propria securitate şi la propriile responsabilităţi regionale. Cum nu a avut-o, nu este nici invitată, nici întrebată”, a explicat generalul (r) Silviu Predoiu. „O pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control” Care sunt astăzi alternativele la o pace corectă? „Am spus-o de mai multe ori: o pace corectă, dacă a fost vreodată posibilă, astăzi, cu certitudine, nu mai este. Singurele opţiuni reale sunt, din nefericire, o pace incorectă sau un război prelungit, cu riscul escaladării sale într-un conflict continental, poate chiar nuclear. În acest context, poziţia Statelor Unite nu trebuie privită izolat, ci în ansamblul situaţiei strategice. Administraţia Trump, în stilul ei pragmatic şi tranzacţional, pare dispusă să accepte o pace imperfectă pentru a opri un război care poate scăpa oricând de sub control. Iar dacă SUA îşi asumă explicit responsabilitatea unei păci incorecte, să le permitem să facă căci este cumva ceea ce şi Uniunea Europeană ar vrea, dar nu poate recunoaşte deschis din cauza angajamentelor pripit asumate de liderii săi în mod repetat — acelea privind „susţinerea până la capăt.” Kievul poate şi trebuie susţinut în continuare, dar sprijinul nu trebuie să însemne exclusiv continuarea războiului. Poate însemna şi sprijin în pace. Liderii europeni sunt animaţi de bune intenţii, dar ar trebui să accepte că decizia finală aparţine ucrainenilor Europa poate interveni ulterior, gradual, cu corecţii – aşa cum face de obicei – iar efortul financiar comun trebuie să se mute de la prelungirea unui conflict devastator către un program serios de reconstrucție a Ucrainei. Nu este un scenariu ideal, dar, în acest moment, idealul nu mai este pe listă. Înţeleg că propunerea lui Trump nu este uşor de acceptat – mai ales după ce liderii europeni, în acord cu administraţia Biden – au blocat în martie 2022