Întâlnirea americanilor cu rușii la Miami ridică semne de întrebare cu privire la planul de pace din Ucraina
Întâlnirea a avut loc la Miami la sfârșitul lunii octombrie și a inclus trimisul special Steve Witkoff, ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, și Dmitriev, care conduce Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF), unul dintre cele mai mari fonduri suverane de investiții din Rusia, scrie Reuters. Aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitriev a jucat un rol important în negocierile cu SUA privind războiul și s-a întâlnit cu Witkoff de mai multe ori în acest an. Administrația Trump a emis o derogare specială pentru a-i permite intrarea în țară, a declarat un înalt oficial american pentru Reuters. Dmitriev și fondul său au fost incluși pe lista neagră a guvernului SUA în 2022, în urma invaziei rusești în Ucraina. Sancțiunile interzic efectiv cetățenilor și companiilor americane să facă afaceri cu ei. Reuniunea a dus la elaborarea unui plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului, au declarat două persoane familiarizate cu situația. Planul, care a fost făcut public la începutul acestei săptămâni de Axios, a surprins oficialii americani din diferite colțuri ale administrației și a stârnit confuzie la ambasadele din Washington și din capitalele europene. De asemenea, a stârnit critici din partea ucrainienilor și a aliaților lor, care consideră că planul favorizează în mod evident interesele Rusiei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski promițând vineri că nu va trăda interesele Ucrainei. Documentul, care solicită concesii majore din partea Ucrainei, pare să contravină poziției mai dure adoptate recent de administrația Trump față de Moscova, inclusiv prin sancțiuni asupra sectorului energetic. Nu este clar dacă Dmitriev a venit la întâlnirea de la Miami cu anumite cereri din partea Rusiei și dacă acestea au fost incluse în planul de pace. Două persoane familiarizate cu întâlnirea au declarat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, s-a aflat și el la Miami la începutul acestei săptămâni pentru a discuta planul cu Witkoff. O sursă familiarizată cu situația a declarat că Witkoff i-a vorbit lui Umerov despre plan în timpul acelei vizite și că Statele Unite au transmis planul Ucrainei prin intermediul guvernului turc miercuri, înainte de a-l prezenta direct la Kiev joi. Umerov și-a descris rolul ca fiind „tehnic” și a negat că ar fi discutat planul în detaliu cu oficialii americani. Dmitriev și ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat că orice plan de pace „trebuie să ofere garanții de securitate și descurajare pentru Ucraina, Europa și Rusia” și să ofere stimulente economice atât Ucrainei, cât și Rusiei. „Acest plan a fost elaborat pentru a reflecta realitățile situației și pentru a găsi cel mai bun scenariu avantajos pentru ambele părți, în care ambele părți câștigă mai mult decât trebuie să ofere”, a spus ea. Trump a declarat vineri că se așteaptă ca Zelenski să semneze planul până la sărbătoarea de Ziua Recunoștinței. SUA au avertizat Ucraina că ar putea reduce asistența militară dacă nu semnează, a raportat Reuters.
Lux și opulență de lângă Moscova: Un „Versailles” secret pentru oligarhii Kremlinului

Situată pe „Dealul Păsărilor”, această fostă proprietate sovietică, acum sub controlul administrației prezidențiale (FSO), găzduiește figuri proeminente precum Roman Abramovich, Valery Gerasimov și Sergei Shoigu. Aceștia beneficiază de reședințe somptuoase, un stil de viață similar celui de la curtea imperială, completat de o securitate strictă și reguli absolutiste, scrie La Stampa. Chiriașii și costurile palatelor Printre rezidenții notabili se numără și Suleiman Kerimov, Gennady Timchenko și Dmitry Mazepin. Fiecare dintre aceștia plătește aproximativ 3,1 milioane de ruble (aproximativ 33.000 de euro) lunar pentru a locui în aceste proprietăți. Serviciile speciale ruse asigură atât protecția, cât și un mijloc de control asupra loialității interne a oligarhilor și generalilor. Lux sovietic transformat în avere personală Multe dintre aceste palate, construite inițial în anii ’50 pentru oficiali de rang înalt ai Partidului Comunist și care au găzduit anterior lideri precum Fidel Castro sau Nikita Hrușciov, au fost acum transformate în reședințe private pentru apropiații lui Putin. Acest fapt subliniază paradoxul dintre fosta retorică egalitaristă a Uniunii Sovietice și opulența de care se bucură elita rusă de astăzi. Pe măsură ce Rusia continuă conflictul din Ucraina, iar economia internă se confruntă cu presiunea sancțiunilor, oligarhii și generalii trăiesc într-un lux protejat, devenind un simbol al discrepanței imense între suferința populației și beneficiile acordate elitei de la Kremlin. „Dealul Păsărilor” transcende rolul de simplă reședință, devenind un monument al puterii absolute și al favoritisului politic în Rusia contemporană.
E urcat pe YouTube trailerul filmului Vrăjitorul de la Kremlin, cu Jude Law în rolul lui Putin / Propaganda rusă spune Pas!
Studiourile franceze de film, Gaumont, lansează primul trailer al filmului „Vrăjitorul Kremlinului”, bazat pe romanul cu același nume al lui Giuliano da Empoli – un film despre cine este cel din spatele ascensiunii lui Putin la putere, imediat după căderea Cortinei de Fier, avându-l printre protagoniști pe Jude Law, în competitivul rol al unui dictator lipsit de empatie. Producția a mai circulat pe la festivaluri importante, inclusiv cel de la Veneția, din vară, dar și la Toronto, San Sebastian, Busan și Zurich. Filmul va fi lansat în cinematografe în 2026 și arată un Jude Law neobișnuit, remarcabil de asemănător cu „originalul” de la Kremlin, încruntat, palid și blond. „E un film despre o grămadă de bărbați care vorbesc în camere” Primul gând, atunci când vorbim despre „Vrăjitorul din Kremlin”, duce spre tristul înger căzut, Vladimir Putin, însă nu despre el e vorba în propoziție, ci despre cel care-l ajută pe acesta să acceadă în cercul de Putere de la Moscova, Vladimir Baranov, interpretat de Paul Dano. El devine consilierul lui Putin la începutul carierei sale, adică atunci când pleacă din KGB. Filmul marchează debutul în engleză a regizorului francez cunoscut pentru „Personal Shopper” sau miniseria „Carlos”. În distribuție mai apare și Alicia Vikander, cu care regizorul Olivier Assayas a mai lucrat în „Irma Vep”. Ea joacă rolul iubitei cu întreruperi a lui Baranov și simbolizează libertatea. „E un film despre o grămadă de bărbați care vorbesc în camere”, spune Vikander, „Dar Olivier mi-a spus că avem nevoie de o lume care arată că și femeile o locuiesc. O contrapartidă feminine și morală, în același timp”. Producția a fost filmată în Letonia și va fi tradusă în 30 de limbi. Filmul promite să iște controverse, pentru că nici n-a fost bine urcat pe YouTube, că au și apărut comentarii care incriminează „propaganda occidentală”.
Putin permite trimiterea rezerviștilor la antrenamente speciale pentru protejarea infrastructurii critice din Rusia
Măsura, adoptată în regim de urgență, a stârnit îngrijorări privind o posibilă mobilizare mascată menită să suplimenteze resursele umane ale armatei ruse implicate în războiul din Ucraina. Noua lege prevede că rezerviștii pot fi trimiși la sesiuni de instruire specială pentru apărarea instalațiilor de importanță strategică, cum ar fi infrastructura energetică și de transport. Guvernul rus va stabili procedura acestor sesiuni, iar Ministerul Apărării a precizat că măsura „nu reprezintă o mobilizare” și că rezerviștii „nu vor fi trimiși pe front”. Totuși, experții citați de The Moscow Times afirmă că legea ar putea fi o metodă prin care Kremlinul să suplimenteze efectivele armatei fără a declanșa o nouă mobilizare generală, care ar putea genera nemulțumiri în rândul populației. Cine sunt rezerviștii ruși și ce rol au Rezerviștii fac parte din Rezerva Specială de Luptă a Armatei (BARS), creată în 2015. Aceștia sunt foști militari care au semnat contracte cu Ministerul Apărării și primesc o remunerație lunară de până la 10.000 de ruble. Deși duc o viață civilă, ei sunt obligați să participe periodic la antrenamente militare. Recrutarea activă în rândul rezerviștilor a început în 2021, înaintea invaziei din Ucraina. În prezent, aproximativ două milioane de persoane ar face parte din această rezervă, potrivit estimărilor oficiale – însă experții contestă cifra, susținând că numărul real este mult mai mic. Potrivit lui Vladimir Tsimlyansky, oficial al Statului Major General rus, rezerviștii vor fi implicați în misiuni locale de protejare a infrastructurii energetice și de transport și în combaterea dronelor. În ultimele luni, mai multe atacuri cu drone au vizat rafinării și instalații energetice din Rusia. În regiunile apropiate de front, precum Breansk, rezerviștii pot câștiga între 40.000 și 99.000 de ruble pe lună, în funcție de grad. În zonele mai îndepărtate, precum Perm, plățile lunare sunt semnificativ mai mici, între 4.000 și 7.000 de ruble. Analiștii militari consideră că noua lege reflectă dificultățile Rusiei de a recruta soldați contractuali, iar implicarea rezerviștilor ar putea fi o soluție temporară pentru acoperirea pierderilor suferite pe frontul din Ucraina.
Care este motivul anulării întâlnirii dintre Trump și Putin. Rusia nu vrea să se oprească încă

Trump şi Putin păreau hotărâţi să se întâlnească în Ungaria după o convorbire telefonică în octombrie, dar discuţiile au fost anulate de preşedintele american, aparent pentru că se îndoia că ar putea duce la progrese în ceea ce priveşte un acord de pace. „Disputa de bază este că ei pur şi simplu nu vor să se oprească încă”, a spus Trump. „Cred că o vor face, cred că acest lucru are un impact negativ asupra Rusiei, un impact negativ asupra ambelor ţări, evident”. Trump a reamintit că, în opinia sa, invazia Rusiei în Ucraina nu ar fi avut loc niciodată dacă el ar fi fost preşedinte şi spune că „a fost cu Biden”. Viktor Orban este de acord cu aliatul său şi spune că „nu există nicio îndoială” că, dacă Trump ar fi fost preşedintele SUA, „nu ar fi existat război”. Întrebat dacă mai doreşte să se deplaseze la Budapesta pentru un summit cu Putin, Trump spune că „i-ar plăcea să o facă” în capitala Ungariei. Trump mai spune că el şi Orban „sunt de acord că războiul se va termina”, iar Orban declară reporterilor că are „câteva idei” despre cum s-ar putea întâmpla acest lucru. El adaugă că le va prezenta, vineri, lui Trump.
Surse din Kremlin: Zilele lui Lavrov ca ministru de Externe sunt numărate / Putin e deja în recrutări
Crește starea de nervozitate din Kremlin, după eșecul întâlnirii dintre Putin și Trump, care ar fi trebuit să aibă loc la Budapesta. Surse din interior spun că acum Putin caută un vinovat și că mai mult ca sigur că acest vinovat este Serghei Lavrov, ministrul de Externe. Potrivit acelorași surse, o notă preliminară a Ministerului rus de Externe pentru Washington a stârnit furia acestuia, din cauza tonului ultimativ în care a fost redactată. Acest ton a fost cel care l-a înfuriat pe Trump, care a decis pe loc să anuleze întâlnirea. Lavrov – rigid cu cine nu trebuie Iată cum imaginea de tip dur a lui Lavrov s-a întors, acum, împotriva sa. Lavrov s-a jucat cu focul și în legătura sa cu Marco Rubio, secretarul de stat american, și pe toate astea le-a făcut ca să obțină validarea lui Putin. Ei bine, la Washington, aceste năzbâtii ale lui Lavrov nu au fost percepute ca un semn al determinării, ci pe un semn al confruntării. Lavrov a fost nepregătit și a refuzat orice compromis în relația cu Washingtonul. Reacția naturală a Americii a fost aceea de a refuza orice interacțiune de pe aceste poziții rigide, iar canalele diplomatice s-au răcit. Casa Albă i-a trântit ușa în nas Moscovei. Ministerul de Externe încearcă să-l scuze, dar răul e făcut Ba mai mult, pe site-ul Kommersant a apărut o știre potrivit căreia chiar Ministerul de Externe încearcă acum să-l exonereze pe Lavrov, pretextând că acesta nu a făcut decât să urmeze o linie stabilită anterior, în timpul discuțiilor din Alaska. Cu toate astea, Putin e furibund. Pentru a-l îmbuna pe Trump, Kirill Dimitriev, un emisar de încredere al Kremlinului, s-a dus la Washington, însă, deja, fotoliul lui Lavrov se zgâlțâia tare. Putin face recrutări pentru Externe la Kremlin Comentatorii politici acreditează ideea că Lavrov se duce tot mai mult înspre suburbiile Puterii și că are deja rolul de țap ispășitor al Moscovei. Și, ca toate să fie și mai și, un articol din Financial Times îl atacase dru pe Lavro, lovindu-l acolo unde-l doare cel mai tare: la autoritate și la prestigiul internațional. Acum, zvonurile din Kremlin sunt că zilele lui Lavrov în funcția de ministru de Externe sunt numărate și că Putin își caută acum o altă față să-l reprezinte în relațiile diplomatice cu Occidentul.
Războiul din Ucraina, ziua 1.347 | Rusia extinde lista cu europeni cărora li se interzice intrarea în țară / Lupte intense la Pokrovsk: armata Ucrainei afirmă că rezistă, Rusia susține că a încercuit orașul
Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat sâmbătă că trupele ucrainene rezistă în Pokrovsk, oraș aflat sub asediu, în regiunea Donețk. Moscova afirmă că forțele sale au reușit, după mai bine de un an de lupte, să încercuiască orașul. Zelenski, despre rachetele Oreshnik: Reprezintă o amenințare pentru toată Europa Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că sistemul rus de rachete Oreshnik din Belarus reprezintă o amenințare pentru toată Europa. Potrivit oficialului din Ucraina, desfășurarea sistemului rus de rachete balistice cu rază medie de acțiune Oreshnik în Belarus creează noi riscuri pentru Europa, în special pentru vecinii imediați ai Belarusului. Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, spune Zelenski Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va obține 100% din finanțarea necesară pentru importurile de gaze, în urma acordurilor cu partenerii europeni și cu sprijinul G7, după atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice. Zelenski a declarat, sâmbătă seara, într-un videoclip publicat pe platforma X, că Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, mulțumind statelor care oferă deja sprijin financiar. Rusia extinde lista cu europeni cărora li se interzice intrarea în țară După ce UE a aprobat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, Ministerul rus al Afacerilor Externe a anunțat că a extins lista cetățenilor UE cărora li se interzice intrarea în Rusia. Într-un comunicat publicat vineri, Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat că ultimul pachet de sancțiuni adoptat de UE este „ilegitim”, la fel ca și restul pachetelor de sancțiuni adoptate. Ca răspuns la „măsurile neprietenoase” adoptate de UE împotriva Federației Ruse, Ministerul rus al Externelor a precizat că țara își extinde lista de reprezentanți ai instituțiilor UE, state membre ale Uniunii sau chiar alte țări europene care au interdicție de intrare în Federația Rusă. Cel puțin patru morți și 48 de răniți în urma atacurilor rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina Rusia a lansat peste 220 de drone asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, ucigând cel puțin patru civili și rănind alți 48, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile au vizat mai multe regiuni, printre care Zaporojie, Herson, Mikolaiv, Sumî și Cernihiv. Cel puțin patru civili au fost uciși, iar 48 au fost răniți în ultimele 24 de ore în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei, au anunțat oficialii de la Kiev sâmbătă. „Invincibile”, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului Rusia a reluat testele cu două dintre cele mai controversate proiecte din arsenalul său strategic: drona subacvatică Poseidon și racheta de croazieră Burevestnik, ambele cu propulsie și capacitate nucleară. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, ar fi acumulat averi uriașe ascunse Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, este acuzată că ar fi acumulat, în secret, milioane de ruble în proprietăți și venituri nedeclarate, potrivit unei anchete publicate de Explainer și preluate de The Moscow Times. Ucraina a distrus peste noapte trei linii ale conductei strategice Ring din regiunea Moscovei Ucraina susâine că a distrus peste noapte trei linii ale conductei strategice Ring din regiunea Moscovei. Conducta, care transporta benzină, motorină și combustibil pentru aviație, era o rută de aprovizionare esențială pentru forțele ruse care desfășurau operațiuni împotriva Ucrainei. Trump spune că Orban a solicitat o scutire de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc, dar nu i s-a acordat încă una Președintele american Donald Trump a declarat pe 31 octombrie că premierul ungar Viktor Orban a solicitat Washingtonului o scutire de la sancțiunile recent anunțate care vizează sectorul petrolier al Rusiei, scrie Kyiv Independent. „Președintele — a cerut o scutire. Noi nu i-am acordat una, dar el a cerut-o. Este un prieten de-al meu”, a declarat Trump reporterilor de la bordul Air Force One. Administrația Trump a dezvăluit săptămâna trecută sancțiuni împotriva giganților petrolieri Rosneft și Lukoil, care sunt legați de statul rus, măsuri care ar putea expune cumpărătorii străini – inclusiv clienții din India, China și Europa Centrală – unor sancțiuni secundare. Orban, un apropiat al lui Trump, care urmează să viziteze Washingtonul săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire bilaterală cu președintele SUA de la revenirea la putere în ianuarie, a confirmat anterior că va solicita scutiri. G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță „terorismul nuclear” Grupul a declarat că atacurile rusești au „consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare” asupra Ucrainei, potrivit AL Jazeera. Miniștrii energiei din Grupul celor Șapte națiuni (G7) au emis o declarație comună prin care condamnă atacurile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, după ce autoritățile de la Kiev au descris cel mai recent atac al Moscovei drept similar cu „terorism nuclear”. Într-o declarație de vineri, miniștrii energiei din G7 – reprezentând Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – au declarat că atacurile Rusiei „continuă să aibă consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare asupra poporului ucrainean”. „Atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze naturale a Ucrainei au creat riscuri pentru comunități și vieți omenești, slăbind infrastructura civilă și securitatea energetică a poporului ucrainean”, se arată în comunicat. Declarația G7 a precizat că G7 continuă să sprijine reconstrucția sectorului energetic al Ucrainei „prin asistență financiară directă, facilități de credit, asigurări de risc, alinierea politicilor și resurselor, precum și prin stabilirea condițiilor pentru investițiile pe termen lung din sectorul privat”. În ultimele săptămâni, Ucraina a acuzat Rusia că atacă în mod repetat infrastructura energetică civilă critică înainte de lunile extrem de reci de iarnă, pentru a provoca suferință populației sale.
Războiul din Ucraina, ziua 1.347 | Trump spune că Orban a solicitat o scutire de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc /G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță terorismul nuclear
Președintele american Donald Trump a declarat pe 31 octombrie că premierul ungar Viktor Orban a solicitat Washingtonului o scutire de la sancțiunile recent anunțate care vizează sectorul petrolier al Rusiei, scrie Kyiv Independent. „Președintele — a cerut o scutire. Noi nu i-am acordat una, dar el a cerut-o. Este un prieten de-al meu”, a declarat Trump reporterilor de la bordul Air Force One. Administrația Trump a dezvăluit săptămâna trecută sancțiuni împotriva giganților petrolieri Rosneft și Lukoil, care sunt legați de statul rus, măsuri care ar putea expune cumpărătorii străini – inclusiv clienții din India, China și Europa Centrală – unor sancțiuni secundare. Orban, un apropiat al lui Trump, care urmează să viziteze Washingtonul săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire bilaterală cu președintele SUA de la revenirea la putere în ianuarie, a confirmat anterior că va solicita scutiri. G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță „terorismul nuclear” Grupul a declarat că atacurile rusești au „consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare” asupra Ucrainei, potrivit AL Jazeera. Miniștrii energiei din Grupul celor Șapte națiuni (G7) au emis o declarație comună prin care condamnă atacurile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, după ce autoritățile de la Kiev au descris cel mai recent atac al Moscovei drept similar cu „terorism nuclear”. Într-o declarație de vineri, miniștrii energiei din G7 – reprezentând Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – au declarat că atacurile Rusiei „continuă să aibă consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare asupra poporului ucrainean”. „Atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze naturale a Ucrainei au creat riscuri pentru comunități și vieți omenești, slăbind infrastructura civilă și securitatea energetică a poporului ucrainean”, se arată în comunicat. Declarația G7 a precizat că G7 continuă să sprijine reconstrucția sectorului energetic al Ucrainei „prin asistență financiară directă, facilități de credit, asigurări de risc, alinierea politicilor și resurselor, precum și prin stabilirea condițiilor pentru investițiile pe termen lung din sectorul privat”. În ultimele săptămâni, Ucraina a acuzat Rusia că atacă în mod repetat infrastructura energetică civilă critică înainte de lunile extrem de reci de iarnă, pentru a provoca suferință populației sale.
Războiul din Ucraina, ziua 1.344. Zelenski confirmă prima utilizare a rachetelor cu rază lungă de acțiune Flamingo și Ruta împotriva Rusiei
Avioane poloneze interceptează un avion de recunoaștere rus deasupra Mării Baltice Două avioane de vânătoare poloneze MiG-29 au escortat aeronava din zona de responsabilitate, au declarat forțele armate poloneze, raportând că avionul rus „nu a încălcat spațiul aerian polonez”. Armata ucraineană retrage afirmația potrivit căreia trupele ruse au intrat în periferia orașului Myrnohrad, din regiunea Donețk Hryhorii Shapoval, purtătorul de cuvânt al departamentului de comunicare al Grupului de Forțe Est, a declarat pe 28 octombrie la televiziunea națională că trupele ruse se află la periferia orașului, unde au loc lupte de stradă. Ucraina a folosit pentru prima dată în luptă rachetele cu rază lungă de acțiune Flamingo și Ruta, produse pe plan intern, a declarat președintele Volodimir Zelenski jurnaliștilor pe 27 octombrie, lăudând eficacitatea acestora. „Facem tot ce putem pentru a ne asigura că anul acesta nu vom încerca doar una, două sau trei, ci vom face o încercare serioasă (de a face mai mult)”, a declarat Zelenski într-o ședință cu ușile închise, conform relatărilor postului public ucrainean Suspilne. Fostul primar al orașului Odesa acuzat de neglijență în gestionarea inundațiilor mortale Controversatul fost primar al orașului Odesa, Hennadiy Trukhanov, a fost acuzat de neglijență în gestionarea unei furtuni puternice și a inundațiilor care au devastat orașul de coastă la sfârșitul lunii trecute, a confirmat Parchetul General pe 29 octombrie. Istoricii spun că atenția lui Putin asupra Ucrainei atinge nivelul obsesiei Istoria comună ruso-ucraineană a fost marcată de secole de subjugare și represiune. Liderii ruși și sovietici, de la țari la Iosif Stalin, au privit națiunea ucraineană cu suspiciune. Cu toate acestea, Serghei Radcenko, istoric specializat în politica externă sovietică și rusă, spune că obsesia pentru Ucraina este „proprie lui Putin”. „Dacă priviți în urmă decenii pentru a vedea cum liderii sovietici și ruși s-au inspirat din istorie, veți observa că, deși au făcut cu toții asta, nu au fost obsedați de ea”, a declarat el pentru Kyiv Independent. Hrytsak leagă acest lucru direct de invazia la scară largă. Deși recunoaște că relațiile ruso-ucrainene ar fi dificile indiferent cine se află la Kremlin, istoricul ucrainean consideră că obsesia lui Putin pentru Ucraina joacă un rol important. Pentru el, este o chestiune personală, adaugă Hrytsak. Atacuri ucrainene asupra unei rafinării de petrol și a unei uzine chimice din vestul Rusiei Ucraina ar fi lovit, în cursul nopții de marți spre miercuri, o rafinărie de petrol și o uzină chimică din regiunile vestice ale Rusiei. Zelenski ordonă Ucrainei să înceapă exportul de armament controlat începând din noiembrie Președintele Volodimir Zelenski a dispus Ministerului Apărării de la Kiev să lanseze, începând cu luna noiembrie, un program de „export controlat” al armamentului ucrainean, pe fondul creșterii rapide a industriei de apărare și a producției de drone. Serviciile de informaţii SUA: Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să cedeze în războiul din Ucraina O nouă evaluare a serviciilor de informaţii din SUA arată că preşedintele rus Vladimir Putin este mai hotărât ca oricând să continue războiul din Ucraina, în ciuda pierderilor militare şi economice, în timp ce preşedintele Donald Trump încearcă să relanseze eforturile de pace. Zelenski: Prioritatea noastră este apărarea aeriană şi refacerea sistemului energetic Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat marţii că a discutat la Kiev cu ministrul olandez de Externe, David van Weel, despre situaţia critică a sistemului energetic ucrainean şi despre utilizarea activelor ruse îngheţate pentru reconstrucţia ţării.
Războiul din Ucraina, ziua 1.344. Istoricii spun că atenția lui Putin asupra Ucrainei atinge nivelul obsesiei / O nouă evaluare a serviciilor de informaţii din SUA: Putin nu e dispus să cedeze
Istoria comună ruso-ucraineană a fost marcată de secole de subjugare și represiune. Liderii ruși și sovietici, de la țari la Iosif Stalin, au privit națiunea ucraineană cu suspiciune. Cu toate acestea, Serghei Radcenko, istoric specializat în politica externă sovietică și rusă, spune că obsesia pentru Ucraina este „proprie lui Putin”. „Dacă priviți în urmă decenii pentru a vedea cum liderii sovietici și ruși s-au inspirat din istorie, veți observa că, deși au făcut cu toții asta, nu au fost obsedați de ea”, a declarat el pentru Kyiv Independent. Hrytsak leagă acest lucru direct de invazia la scară largă. Deși recunoaște că relațiile ruso-ucrainene ar fi dificile indiferent cine se află la Kremlin, istoricul ucrainean consideră că obsesia lui Putin pentru Ucraina joacă un rol important. Pentru el, este o chestiune personală, adaugă Hrytsak. Atacuri ucrainene asupra unei rafinării de petrol și a unei uzine chimice din vestul Rusiei Ucraina ar fi lovit, în cursul nopții de marți spre miercuri, o rafinărie de petrol și o uzină chimică din regiunile vestice ale Rusiei. Zelenski ordonă Ucrainei să înceapă exportul de armament controlat începând din noiembrie Președintele Volodimir Zelenski a dispus Ministerului Apărării de la Kiev să lanseze, începând cu luna noiembrie, un program de „export controlat” al armamentului ucrainean, pe fondul creșterii rapide a industriei de apărare și a producției de drone. Serviciile de informaţii SUA: Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să cedeze în războiul din Ucraina O nouă evaluare a serviciilor de informaţii din SUA arată că preşedintele rus Vladimir Putin este mai hotărât ca oricând să continue războiul din Ucraina, în ciuda pierderilor militare şi economice, în timp ce preşedintele Donald Trump încearcă să relanseze eforturile de pace. Zelenski: Prioritatea noastră este apărarea aeriană şi refacerea sistemului energetic Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat marţii că a discutat la Kiev cu ministrul olandez de Externe, David van Weel, despre situaţia critică a sistemului energetic ucrainean şi despre utilizarea activelor ruse îngheţate pentru reconstrucţia ţării.