Ce este virusul sincițial respirator: simptome, tratament și cum îl deosebești de o simplă răceală
Deși simptomele sunt de obicei ușoare, ele pot fi mai severe la persoanele vulnerabile, cum ar fi sugarii, vârstnicii sau persoanele cu afecțiuni medicale grave. În general, acest virus se transmite prin particule aeropurtate sau prin atingerea suprafețelor contaminate cu microorganismul, scrie El Economista. Virusul sincițial respirator (RSV) este foarte frecvent la copiii mici; de fapt, aproape toți copiii de doi ani contractează această boală, cu o incidență maximă între toamnă și primăvară. Simptomele includ congestie nazală, pierderea poftei de mâncare, tuse, strănut frecvent, febră mare și respirație șuierătoare. Deși aceste simptome nu apar de obicei toate odată, ci se dezvoltă în etape succesive, diagnosticul se bazează pe ele. Ca majoritatea infecțiilor, acestea dispar de obicei de la sine în decurs de o săptămână sau două, iar tratamentul constă în administrarea de medicamente pentru ameliorarea simptomelor, cum ar fi analgezice sau antitusive. Hidratarea adecvată este esențială pentru a scurta durata infecției. Cum se poate preveni În ceea ce privește prevenirea, imunizarea sau vaccinarea împotriva acestui virus este cea mai răspândită și eficientă metodă. Unele țări organizează campanii de vaccinare împotriva RSV, mai întâi la copii și apoi la adulții care aparțin grupurilor de risc. În plus, spălarea frecventă a mâinilor, evitarea atingerii feței, evitarea contactului strâns cu persoanele infectate cu acest virus și acoperirea gurii și a nasului atunci când tușești sau strănuturi sunt câteva dintre măsurile preventive de bază. În orice caz, aceste informații nu trebuie să înlocuiască niciodată sfatul unui medic. Dacă ai îndoieli sau nelămuriri, cel mai bine este să consulți un profesionist din domeniul sănătății. Care sunt simptomele infecției cu virusul sincițial respirator La debut, simptomele infecției cu virusul sincițial respirator pot fi asemănătoare cu cele ale unei răceli și pot include: febră ușoară, scurgere de secreții nazale, tuse uscată, durere în gât, durere de cap, ușoară. În formele severe, infecția se poate răspândi la tractul respirator inferior, cauzând infecții grave, precum pneumonia sau bronșiolita. Iată cum îldeosebești de o răceală În aceste cazuri, simptomele pot include: febră, dificultăți de respirație, respirație șuierătoare (wheezing), scăderea apetitului alimentar, iritabilitate sau oboseală neobișnuită culoarea albăstruie a pielii.
Ce este mai bun pentru febră, ibuprofenul sau paracetamolul?
Sezonul de iarnă a sosit, iar odată cu scăderea temperaturilor, vine și valul de gripă, răceli sau chiar noi creșteri ale cazurilor de COVID, ceea ce face ca tusea, congestia nazală, durerile corporale și febra să fie la ordinea zilei printre simptomele cele mai frecvente. Astfel, este foarte normal ca multe persoane să apeleze la cunoscutele analgezice, dintre care cele mai populare sunt ibuprofenul și paracetamolul, scrie El Economista. Atât ibuprofenul, cât și paracetamolul sunt analgezice bine cunoscute, care se pot cumpăra în mod obișnuit din farmacie, fără rețetă, și care fac parte din compoziția multor alte medicamente, cum ar fi cele antigripale. Totuși, cele două medicamente au diferențe care creează confuzie atunci când trebuie alese și administrate corect. Ce este mai bine pentru răceală sau gripă? Ibuprofenul sau paracetamolul? Ce ar trebui să iau în funcție de simptome? Este unul mai puternic decât celălalt?Cel mai important, pentru a răspunde acestor întrebări, este să ascultăm specialiștii, atât medicul, cât și farmacistul, iar în același timp să folosim bunul-simț: să respectăm dozele din prospect și să acordăm atenție contraindicațiilor și efectelor adverse. Este mai bine să luăm ibuprofen sau paracetamol? În primul rând, paracetamolul face parte din grupul medicamentelor numite analgezice și antipiretice. În prospect este specificat că este recomandat pentru tratarea: Durerilor de intensitate moderată din orice cauză, cum ar fi: dureri postoperatorii și după naștere, dureri reumatice (artroză și artrită reumatoidă), lombalgii, torticolis, sciatică, nevralgii, dureri de spate, dureri musculare, dureri menstruale, dureri de cap și dureri dentare. Stări febrile Disconfort asociat răcelii și gripei De cealaltă parte, ibuprofenul este un antiinflamator nesteroidian (AINS), iar în prospect se precizează că este recomandat pentru tratarea: Febrei Durerilor de intensitate ușoară sau moderată, inclusiv migrene Tratamentul artritei (inflamația articulațiilor, de obicei la nivelul mâinilor și picioarelor, provocând umflare și durere), artritei reumatoide juvenile, artrozei (afecțiune cronică ce provoacă degradarea cartilajului), spondilitei anchilozante (inflamație care afectează articulațiile coloanei vertebrale), inflamației nereumatice și dismenoreei primare (menstruație dureroasă) După cum se poate observa, ambele tratează o simptomatologie asemănătoare. Diferența atunci când alegem între ele este că ibuprofenul este antiinflamator. Prin urmare, pentru tratarea unei răceli cu tuse, febră sau dureri corporale, cel mai potrivit este paracetamolul, care acționează asupra acestor simptome și are o compoziție mai blândă pentru stomac. În schimb, atunci când durerea este mai severă și cauzată de o inflamație, de exemplu atunci când doare gâtul la înghițire din cauza amigdalelor inflamate, se recomandă ibuprofen, deoarece tratează simptomele anterioare și, pe deasupra, reduce inflamația din zona gâtului. Niciodată nu trebuie luat pe stomacul gol. Dozele uzuale Ibuprofen: adulți și adolescenți peste 12 ani (sau peste 40 kg) pot lua 400 mg la fiecare 6–8 ore, fără a depăși 1200 mg în 24 de ore. Paracetamol: se poate lua la fiecare 6–8 ore, după necesitate, fără a depăși 3 g în 24 de ore.
Ieșitul în frig nu provoacă răceala, spun specialiștii. De ce ne îmbolnăvim mai des iarna
Ieșitul afară pe vreme rece nu provoacă direct răceala, contrar unui mit larg răspândit. Potrivit profesorului John Tregoning, imunolog la Imperial College London, legătura dintre frig și infecțiile respiratorii este mai degrabă una de coincidență, nu de cauzalitate. Principalul motiv pentru care răcelile și virozele sunt mai frecvente iarna ține de comportamentul oamenilor, scrie The Guardian. În lunile reci, activitățile se mută în interior, în spații mai slab ventilate, unde contactul apropiat favorizează transmiterea virusurilor. Datele din perioada pandemiei de Covid-19 arată clar acest lucru: multe virusuri respiratorii aproape au dispărut în timpul lockdown-urilor, când interacțiunile sociale au fost limitate. Lumina ultravioletă din sezonul cald joacă și ea un rol minor, deoarece poate inactiva virusurile din aer. În schimb, iarna, lipsa soarelui și aerul rece favorizează supraviețuirea acestora. Specialiștii subliniază însă că frigul extrem poate slăbi organismul, mai ales dacă este asociat cu epuizare și pierderi de energie, ceea ce poate crește riscul de infecție. De asemenea, unele virusuri, precum rinovirusurile, se dezvoltă ușor mai bine la temperaturi scăzute, iar răspunsul imunitar al organismului este puțin mai slab în aer rece. Chiar și așa, frigul nu este cauza principală a îmbolnăvirilor. Cea mai eficientă metodă de protecție rămâne vaccinarea împotriva gripei și a altor virusuri respiratorii de sezon. Potrivit specialiștilor, vaccinurile nu doar reduc riscul de infecție, ci pot preveni și complicații grave, inclusiv probleme cardiovasculare.
Tot mai multe cazuri de gripă severă sunt identificate în această perioadă. Prof. dr. Carmen Dorobăț: Au apărut cazuri rare, cazuri zgomotoase
Un medic din Iași vorbește despre sezonul de gripă și viroze respiratorii. Specialistul observă o creștere a numărului de cazuri care prezintă simptome severe. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț, medic infecționist la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” Iași, atrage atenția asupra numărului de cazuri severe de gripă din acest sezon și recomandă consultul medical pentru a evita complicațiile. Anul acesta, mai multe cazuri de gripă au necesitat internare medicală Sezonul gripal din acest an se dovedește a fi mai dificil decât cel precedent, cu cazuri mai zgomotoase, care au necesitat internare medicală, atât în cazul adulților, cât și în privința copiilor. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț atrage atenția asupra faptului că gripa nu este o afecțiune banală și că automedicația poate fi periculoasă. „Dacă vorbim de gripă, nu putem gestiona singuri, pentru că este o boală care, pe românește, te pune la pat. Deci, aici trebuie să intervină, categoric, cel puțin sfatul medicului de familie, dacă nu chiar sfatul unui medic infecționist”, a explicat dr. Carmen Dorobăț. Specialiștii fac distincția clară între gripă și alte viroze respiratorii. În cazul virozelor ușoare, care nu afectează semnificativ starea generală, tratamentul simptomatic recomandat de medicul de familie poate fi suficient. Însă, gripa are un impact mai puternic asupra organismului și poate duce la complicații serioase. „Dacă vorbim de gripă, lucrurile nu stau chiar simplu. Dacă vorbim de alte viroze respiratorii, care nu sunt atât de pregnante în ceea ce privește modificarea stării generale, atunci pacientul, evident, poate pune mâna pe telefon să vorbească cu medicul de familie, care îi poate da un tratament simptomatic, adică un tratament ca să nu-l mai doară capul, să nu mai tușească, să nu mai facă febră. Dar toate astea, în funcție de evoluția simptomelor, în funcție de capacitatea de apărare a organismului, deoarece acele tipuri de organism care au capacitate scăzută de apărare trebuie să aibă o atenție specială din partea tuturor”, a continuat prof. univ. dr. Carmen Dorobăț. Medicii atrag atenția că prezentarea din timp la medic poate face diferența între o evoluție ușoară și una complicată a bolii. Copiii, bătrânii și bolnavii cronici reprezintă categoria vulnerabilă în fața gripei Medicii subliniază că anumite categorii de persoane sunt mult mai vulnerabile în fața virusului gripal. Este vorba despre copii, vârstnici și pacienții cu boli cronice – diabet, boli pulmonare, cardiace sau renale. „În cazul categoriilor vulnerabile, lucrurile se schimbă și, evident, trebuie să avem un sfat nu doar din partea medicului de familie, ci și din partea medicului infecționist și din partea medicului de specializarea respectivă, care urmărește pacientul respectiv. În felul acesta se conturează o grafie din care să fie eliminate unele reacții adverse, pentru că, atunci când eu îi dau pacientului o medicație, se poate să prezinte interacțiuni medicamentoase cu alte medicamente pe care le ia pentru cord sau pentru plămâni. Atunci este bine să existe o discuție cu un sfat din partea medicului care îngrijește boala de fond, pentru ca să fim siguri că, în momentul în care noi intervenim cu altă medicație, nu apar efecte nedorite, așa-numitele interacțiuni medicamentoase”, a explicat prof. univ. dr. Carmen Dorobăț în cadrul emisiunii BZI LIVE. Administrarea necorespunzătoare a tratamentului poate interfera deja cu medicația existentă pentru alte afecțiuni, crescând riscul de efecte nedorite. În contextul creșterii numărului de cazuri, medicii recomandă vaccinarea antigripală, mai ales pentru persoanele din categoriile de risc. Vaccinul antigripal este bine tolerat și are reacții adverse minore, după cum afirmă medicul. „Vaccinul antigripal poate determina reacții adverse într-o proporție de 3-5% din cazuri și este vorba de febră pentru 24-48 de ore, dureri de cap. Acestea apar în cazul tuturor vaccinurilor, dar nu este vorba despre altfel de reacții adverse, cum ar fi, de exemplu, autismul – cum se vorbea, la un moment dat, că, dacă se vaccinează cineva antirujeolic, se poate îmbolnăvi de autism. Asta este o exagerare”, a precizat dr. Carmen Dorobăț. Vaccinul antigripal este actualizat anual, în funcție de tulpinile circulate, pe baza recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, motiv pentru care imunizarea trebuie repetată în fiecare sezon. Medicii atrag atenția că prezentarea din timp la medic poate face diferența între o evoluție ușoară și una complicată a bolii. „Au apărut cazuri rare, cazuri zgomotoase, cazuri care au necesitat internare în spital, atât la adulți, cât și la copii. Prin urmare, trebuie atenție și, fie ne vaccinăm, fie, dacă ne îmbolnăvim cumva, ne adresăm din timp medicului”, a declarat dr. Carmen Dorobăț. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Diferența cheie dintre super-gripă și răceală: La ce simptome trebuie să fii atent
Diferența cheie dintre super-gripă și răceală poate fi greu de observat în lunile reci. Înțelegerea simptomelor distinctive ajută la un tratament corect. În Anglia, 2.660 de pacienți cu gripă au fost spitalizați zilnic în săptămâna premergătoare datei de 7 decembrie. Ce cauzează gripa și ce cauzează răceala Răcelile și gripa sunt ambele boli respiratorii, dar sunt cauzate de viruși diferiți. „Răcelile sunt cauzate în principal de viruși, rinovirusul fiind cel mai frecvent vinovat”, spune dr. Naveed Asif. „În schimb, gripa este cauzată în mod specific de virusurile gripale, în principal de tipurile A și B”. Este posibil să ai răceală și gripă în același timp, scrie The Independent. Simptomele răcelii vs gripă „O răceală obișnuită provoacă de obicei nas înfundat sau curgător, strănut, dureri în gât, tuse ușoară și oboseală ușoară”, explică dr. Claire Agathou. „În același timp, gripa provoacă de obicei apariția bruscă a febrei, oboseală și slăbiciune severe, dureri musculare și articulare, dureri de cap, tuse uscată, frisoane, pierderea poftei de mâncare și, uneori, diaree”. Care este diferența „Diferența este că gripa tinde să apară brusc și mult mai sever, în timp ce simptomele răcelii sunt mai ușoare și se dezvoltă gradual”, subliniază dr. Agathou. Ambele boli se răspândesc prin secreții expulzate în timpul tusei, strănutului sau vorbirii. Complicații și tratament „Deși răcelile sunt de obicei ușoare și se vindecă de la sine, atât răcelile, cât și gripa pot duce la complicații precum sinuzită, infecții ale urechii, infecții pulmonare și agravarea afecțiunilor medicale subiacente”, spune dr. Agathou. „Gripa poate provoca pneumonie, internare în spital și boli grave la grupurile vulnerabile”. Antibioticele nu sunt eficiente în niciunul dintre cazuri. Perioada de recuperare Răceala se vindecă de obicei în șapte până la zece zile. Recuperarea după super-gripă durează adesea una până la două săptămâni. Oboseala poate dura uneori mai mult. Prevenție și vaccinare „Cea mai eficientă protecție împotriva gripei este vaccinul antigripal anual, în special pentru grupurile vulnerabile”, spune dr. Agathou. Alte măsuri preventive includ spălarea regulată a mâinilor, rămânerea acasă când nu te simți bine, evitarea atingerii feței și ventilarea bună a spațiilor interioare.
Specialiștii trag un semnal de alarmă: 8 din 10 episoade de răceală și gripă sunt virale și nu necesită tratament cu antibiotice
În perioada 18–24 noiembrie este marcată Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene (WAAW), o campanie a Organizației Mondiale a Sănătății care atrage atenția asupra pericolului reprezentat de folosirea greșită a antibioticelor. Societatea Română de Rinologie și Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) avertizează că românii continuă să ia antibiotice „după ureche” și transmit mesajul: „Nu lăsa antibioticul să-ți facă rău, în loc să-ți facă bine”. În România, utilizarea medicamentelor „după ureche” încă e la un nivel ridicat Organizațiile medicale explică faptul că rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii sau paraziții nu mai răspund la tratamente, iar infecțiile devin greu sau imposibil de vindecat. Un studiu publicat în Jurnalul Român de Rinologie arată că 40% dintre adulți au luat antibiotice pentru dureri în gât sau alte probleme respiratorii, iar peste jumătate cred greșit că antibioticele omoară virusurile. În realitate, 8 din 10 răceli și gripe sunt cauzate de virusuri, iar antibioticele nu au niciun efect. Mesajul specialiștilor „Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecţiilor bacteriene, nu şi împotriva celor virale precum răceala sau gripa. Folosirea responsabilă a antibioticelor protejează sănătatea fiecăruia dintre noi şi reduce riscul dezvoltării rezistenţei antimicrobiene”, a declarat Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu, Secretar General al Societății Române de Rinologie. „Îndrumăm pacienţii să utilizeze antibioticele doar la recomandarea medicului, să respecte recomandările de tratament (doza, durata şi medicamentul prescris) şi să contribuie la informarea corectă a celor din jur. Protejând prezentul, asigurăm viitorul”, a spus şi Dr. Raluca Ghionaru, Preşedinte AREPMF.
Este răceală sau gripă: Cum facem diferența? Explicațiile lui Adrian Marinescu
Tema ultimei ediții a podcastului lui Adrian Artene, „Altceva” a fost despre probabilitatea unei noi pandemii: „Vom avea o nouă pandemie? Dr. Adrian Marinescu, predicții medicale pentru următoarele șase luni”. Dr. Adrian Marinescu este Director Medical al Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, cu specializare în boli infecțioase. Un „Altceva” care a răspuns multor nedumeriri, printre care și confuzia pe care o facem între răceală și gripă. Care sunt diferențele dintre cele două și ce ar trebui să facem în oricare dintre situațiile acestea: avem gripă sau răceală? Cât de banale sunt, cât de inofensive, când e cazul să ne prezentăm la Camera de Gardă și când să stăm acasă? Când suntem „ademeniți” de gripă Adrian Artene: „Am încercat să găsesc asemănările între gripă și răceală și am inventariat o serie de asemănări. Nasul care curge, nasul înfundat, respirație îngreunată, strănutat, tuse, cu sau fără expectorație, greutate la înghițire, gât inflamat, lipsa poftei de mâncare, dureri musculare, dureri de cap, stare generală proastă, o astenie. Dar, ca să facem diferența, să intrăm și pe tărâmul diferențelor și să știm dacă suntem cumva ademeniți de gripă sau de o banală răceală, cum o numim popular, am găsit următoarele. Răcelile tind să treacă mult mai repede decât gripa, dar gripa adevărată vine la pachet, spune doctor Google, în primul rând cu febră mare, cel puțin 38, cu frisoane și transpirație abundentă, dureri articulare, musculare și oculare. Exact ce spuneați dumneavoastră. Atunci, în momentul în care debutează febra și nu ne dau pace deloc frisoanele, ar trebui să ne îndreptăm către medic”? Doctorul Marinescu avertizează că intensitatea este cea care contează „Înainte de toate, cred că doctor Google a fost întrecut de ChatGPT. Apropo de treaba asta, e interesant că ChatGPT-ul răspunde diferit, în funcție de utilizator. Deci, cumva, știe să aibă grijă să devină prietenul tău. Altfel îmi răspunde mie, altfel îi răspunde altcuiva. El caută până la urmă în internet, unde găsim absolut tot. Dar asta e partea de paranteză, mă întorc la simptome. Sigur că ele pot fi prezente în toate, hai să le numesc răceli, infecții virale, gripă, doar că contează intensitatea. Și contează foarte mult când se întâmplă. Dacă sunt în plin sezon de gripă, în decembrie, în ianuarie, și știu că sunt multe cazuri, am o probabilitate mai mare (să fie gripă, n.red.). Plus că dacă starea se modifică brusc, de la o oră la alta, dacă durerile sunt intense, atunci am o mai mare probabilitate de a face gripă, de a mă gândi la gripă. Răcelile de obicei au și o intensitate mai redusă”, a spus Marinescu. Riscurile unor păcăleli „Treaba cu trecutul e un pic discutabilă, depinde de fiecare în parte. Și atenție că mai e o păcăleală, uneori, poate să nu fie ceva viral. Poate că e mai serios, poate am o pneumonie cu ceva bacterian. Adică să ne gândim la un fumător, la o persoană în vârstă. Deci cumva riscul sau ce vedeam eu în timpul pandemiei și nu numai, faptul că erau extreme. Oamenii care n-ar fi trebuit să ajungă la o cameră de gardă veneau cu drag și spor și cei care aveau urgență nu veneau decât târziu, ori nu e ok. Și vorbim foarte serios, acele persoane care au un risc major, ne gândim la un cardiac care are 80 de ani, acolo orice răceală, nu există răceală banală la cineva care are probleme deosebite. Există o infecție virală și acea persoană ar trebui să ajungă, după părerea mea, repede la Camera de Gardă, din două considerente, că poate avea o formă severă pentru infecția virală sau s-ar putea ca problema lui cardiacă, să agraveze în acel moment. Deci mare atenție, eu nu vreau să intre cineva și să se sperie, dar eu cred că ar trebui să ne cunoaștem fiecare și să știm când înseamnă un risc. Gândiți-vă că la o persoană în vârstă și cu boli cronice este precum oul de găină, adică trebuie să fim extrem de atenți”, a specificat doctorul Marinescu. Discuția integrală poate fi ascultată aici:
Dulciurile surpriză care vă pot ajuta când sunteți răciți
Cercetătorii au analizat dacă răceala afectează starea de spirit și performanța și dacă aceste efecte pot fi eliminate prin consumul de bomboane de mentă. Studiul a monitorizat 81 de studenți timp de 10 săptămâni și, în această perioadă, 17 participanți au dezvoltat o afecțiune ușoară a căilor respiratorii superioare, transmite The Independent. Șase dintre participanții bolnavi au primit bomboane de mentă, șase au primit bomboane cu caramel, iar cinci nu au primit bomboane. Dintre cei 64 de participanți sănătoși, 21 au supt bomboane de mentă, 22 au primit bomboane placebo, iar 21 nu au consumat bomboane. Participanții sănătoși și cei bolnavi au fost supuși unor teste pentru a le evalua starea de spirit, performanța și timpul de reacție. Cum ne influențează bomboanele de mentă Studiul a confirmat că răceala era asociată cu un timp de reacție mai lent, mișcări oculare mai lente și vigilență redusă. Cercetătorii au descoperit că suptul bomboanelor de mentă crește vigilența atât a persoanelor răcite, cât și a celor sănătoase. Însă suptul bomboanelor de mentă nu a avut efecte semnificative asupra performanței. Cercetătorii au descoperit că consumul de bomboane de mentă influențează starea de rău, deoarece calmează semnalele transmise de corp către creier. Dr. Andy Smith, care a condus cercetarea, a explicat mecanismul prin care mentele ajută: „Când oamenii sunt bolnavi de o afecțiune ușoară a căilor respiratorii superioare, vor experimenta probabil stare de rău – un disconfort general și o lipsă de bunăstare. Acest lucru poate afecta performanța și reduce vigilența noastră”. „Se știe că vaporii au beneficii terapeutice – iar aromele, precum menta, s-au dovedit în cercetări anterioare că au un impact asupra bunăstării noastre atunci când suntem bolnavi și în perfectă sănătate”, a declarat medicul. „Am considerat că este plauzibil ca mentele să contribuie la reducerea stării de rău asociate cu răceala obișnuită și simptomele acesteia”, a spus dr. Smith. „Rezultatele noastre au confirmat că răcelile obișnuite sunt asociate cu o viteză psihomotorie mai lentă și o vigilență redusă. Însă suptul unei mente, în comparație cu o bomboană cu unt sau cu nimic, în timpul unei răceli poate crește vigilența”, a adăugat cercetătorul. Dr. Smith a subliniat aplicabilitatea practică a descoperirii: „Aceste rezultate arată că, cu o înțelegere corectă, se pot face lucruri simple pentru a ne îmbunătăți starea de bine atunci când nu ne simțim bine – și asta include consumul de mentă pentru a ne ajuta să trecem peste o răceală”. Studiul, intitulat „Efectele bolilor ușoare ale căilor respiratorii superioare și ale suptului de bomboane de mentă asupra stării de spirit și a performanței”, este publicat în World Journal Of Pharmacy And Pharmaceutical Sciences.
Siropul-minune pe care îl bea Dorel VIȘAN acasă: Nu am fost niciodată răcit Cum se ferește actorul de viroze
Siropul-minune pe care îl bea Dorel VIȘAN acasă: „Nu am fost niciodată răcit” Cum se ferește actorul de viroze. Dorel Vișan spune că, în toți acești ani, nu a fost niciodată răcit. Care este trucul său împotriva virozelor? La 88 de ani, actorul Dorel Vișan a dezvăluit care este secretul unui organism sănătos. De ani de zile, vedeta își prepară acasă un sirop, care îl ajută să rămână sănătos. Acesta spune că de când îl prepară nu a mai răcit. Iată ce conține! „Medicamentul” lui Dorel Vișan contra răcelii Dorel Vișan din filmul „Senatorul Melcilor” a dezvăluit că ceapa poate fi benefică pentru organism. La 88 de ani, folosește acest aliment din belșug. Actorul spune că ceapa nu trebuie să lipsească din alimentația nimănui, deoarece are proprietăți miraculoase. „Mănânc foarte multă ceapă, scade glicemia. Cei care au glicemia ridicată să mănânce ceapă sub orice formă. Într-o săptămână trebuie să mănânce ceapă de trei ori pe zi, la fiecare masă”, a mărturisit actorul, potrivit Click. „Ceapa este mai acceptabilă și, dacă mănânci, după ceapă, o frunză de pătrunjel, dispare mirosul. În ceapă este o substanță care revigorează celulele pancreatice. Eu mă ocup de 25 de ani cu asta, fac și sirop de ceapă, iar în toți acești ani nu am fost niciodată răcit”, a mai spus Dorel Vișan. Grădina lui Vișan Dorel Vișan își cultivă propriile legume. „Pentru roșii, care sunt reginele grădinii, am trei metode de conservare pentru iarnă, pe care vi le destăinui, ca să vedeți cât este de ușor să mănânci sănătos și în anotimpul rece, dacă te organizezi din timp. Roșiile le pun în lada frigorifică, la înghețat, întregi. Iarna le scot, le bag pentru o secundă în apă caldă, apoi le curăț de pieliță. Le las pe o farfurie la dezghețat, le tai în bucăți și adaug ceapă, sau usturoi și ulei. Rezultă o salată aproape ca aceea de vară”, a spus Dorel Vișan. „A doua metodă de păstrare a roșiilor este sub formă de bulion, pe care-l fierb doar până când dispare spuma. Înainte de a-l pune în sticle, adaug foi de dafin și multe mirodenii „bine mirositoare’. Bulionul îl pun fierbinte, în timp ce fierbe încet, în sticle mici, de 300 ml, pe care le dopuiesc. Pun sticlele pe masă, le acopăr cu o pătură groasă, le țin așa trei zile și apoi le depozitez în cămară”, a adăugat actorul. „A treia metodă de păstrare a roșiilor, pe care o prefer, este uscarea. Înainte, feliile de roșii, tăiate mai grosuțe, de 4 mm, le uscam la soare, timp de trei zile, acoperite cu o pânză rară, ca să nu se pună muștele. Acum mi-am cumpărat un uscător de legume și fructe și le țin la 70 de grade, timp de 20 de ore. Le pun apoi în borcane și deasupra torn ulei de măsline. Sunt o bunătate! Pot fi folosite la multe preparate, salate, paste, merg și cu brânzeturi, cu sosuri, la carne”, a mai spus acesta. Autorul recomandă:
Supa ajută la recuperarea mai rapidă după răceală? Patru studii oferă răspunsul
Patru studii care abordau impactul consumului de supe în timpul răcelilor și gripelor vin cu un răspuns în acest sens. Cele patru cercetări au implicat 342 de participanți și analiza unei varietăți de supe, inclusiv supa tradițională de pui, supa de orz și amestecurile de legume pe bază de plante, scrie Science Alert. Unul dintre studii a constatat că persoanele care au mâncat supă s-au recuperat cu până la 2,5 zile mai repede decât cele care nu au mâncat. Simptomele precum congestia nazală, durerile în gât și oboseala au fost mai ușoare. Unii participanți au prezentat, de asemenea, niveluri reduse ale markerilor legați de inflamație: substanțe din sânge care cresc atunci când sistemul imunitar luptă împotriva unei infecții. Acest lucru sugerează că supa poate ajuta la calmarea unui răspuns imunitar hiperactiv, făcând simptomele mai puțin severe. Supa nu este un înlocuitor al medicamentelor Rezultatele sunt promițătoare, dar sunt necesare mai multe studii pe acest subiect. Cercetările viitoare ar putea examina rețete standardizate de supă și ar putea vedea dacă anumite combinații de nutrienți sau ierburi funcționează cel mai bine. Pe de altă parte, este important de știut că supa nu este un înlocuitor al medicamentației, acolo unde se impune acest lucru. Totuși, alături de odihnă, lichide și paracetamol, ar putea oferi o modalitate simplă de a atenua simptomele și de a ajuta oamenii să se simtă mai bine.