România, mai apropiată de dictatură ca niciodată în clasamentul mondial al democrațiilor. Suntem pe ultimul loc în UE, mult sub Ungaria lui Orban. Până și Moldova stă mai bine la capitolul democrație. Principalul motiv e anularea alegerilor
La sfârșitul lunii februarie a anului 2025, prestigioasa publicație The Economist a publicat raportul intitulat „Indicele global al democrației: cum au evoluat țările în 2024?”. Economist Intelligence Unit a evaluat 167 de ţări şi teritorii pe o scară de la zero la zece, iar cinci criterii au stat la baza studiului în urma căruia a fost întocmit clasamentul: procesul electoral şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile. Țările analizate au fost grupate în patru categorii: democraţii depline, democraţii deficitare, regimuri hibride şi regimuri autoritare. Pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost desemnată cea mai democratică ţară din lume, cu un scor de 9,81, urmată de Noua Zeelandă şi Suedia. La opolul opus s-a aflat Aganistanul. În Europa, potrivit raportului publicat de The Economist, Franța a fost retrogradată de la „democrație deplină” la „democrație deficitară”. Românii, însă, au primit o veste foarte proastă, semn că „se poate și mai rău”. Țara noastră a fost plasată pe locul 72 în lume și pe ultimul loc în UE în acest indice global al democraţiei, iar scorul obținut a fost unul cu adevărat dezastruos – 5.99. România, ultimul loc în UE. De la „democrație deficitară” am ajuns la „democrație hibrid” România ocupă ultimul loc din UE la capitolul „democrație” și a fost retrogradată de la „democrație deficitară” la o democrație hibrid”. Trebuie menționat că toată această pantă descendentă a avut ca punct de pornire anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024. În același timp, publicația The Economist a punctat și alte motive pentru tot acest declin. acuzațiile legate de interferență Rusiei în alegerile prezidențiale utilizarea ilegală a rețelelor sociale în campania electorală încălcarea legilor privind finanțarea electorală Indicele global al democrației, publicat la finalul lunii februarie 2025 de prestigioasa publicație The Economist, a mai arătat că Ungaria se află pe locul 54, Bulgaria pe locul 61, iar Republica Moldova stă mai bine decât România. Serbia s-a poțiționat pe locul 64, iar Ucraina pe locul 92. Numai că Ucraina se află și acum în război cu Federația Rusă, iar legea marțială este în vigoare, fiind cu totul alte condiții de care trebuie ținut cont în scenariu. România nu se află în război, însă plasarea în categoria „democrație hibrid” este un semnal de alarmă care nu poate fi neglijat. Cu un an înainte, România ocupa locul 60 în indicele global al democrației. Însă drumul spre „coada” clasamentului – locul 72 – a fost, iată, extrem de scurt, cu perspective alarmante pentru „România Onestă” a lui Nicușor Dan și pentru „România austerității” lui Ilie Bolojan. Ce înseamnă o „democrație hibrid” Potrivit indicelui democrației globale, un „regim hibrid” sau o „democrație hibridă” se caracterizează prin câteva repere bine definite și îngrijorătoare. Combinație între caracteristici autoritare și democratice. Există alegeri, dar acestea sunt adesea influențate de guvern și nu sunt complet libere sau corecte. Există o formă de opoziție, dar aceasta este adesea restricționată sau controlată. Libertățile fundamentale, cum ar fi libertatea presei, pot fi parțial respectate, dar cu limite. Instabilitatea politică și corupția pot fi frecvente. La sfârșitul lunii februarie a acestui an, The Economist va publica „Indicele global al democrației” pentru anul 2025. În acest context, întrebarea cheie care trebuie pusă acum este următoarea: Cum ar putea România să redevină o democrație?” În exclusivitate pentru Gândul, au răspuns la această întrebare prof. univ. dr. Radu Carp – Facultatea de Științe Politice, Universitatea București -, Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și sociologul Vladimir Ionaș. Radu Carp: „Se pare că există un blocaj la București” În exclusivitate pentru Gândul, prof.univ. dr. Radu Carp spune că există o explicație pentru acest ultim loc pe care l-a ocupat România în clasamentul publicat, anul trecut, de The Economist. „Eu am citit acele clasamente și – să fim serioși – nu mi se par profesioniste, pentru că România este mult înaintea Ungariei din punct de vedere al respectării democrației, drepturilor omului etc. Însă am vorbit cu mai mulți experți care realizează aceste clasamente și ei mi s-au plâns de faptul că nu primesc informații relevante din România. Adică întreabă și nu primesc răspuns de la București. Și atunci, automat, consideră că este o problemă. De exemplu, legat de anularea alegerilor, mi-au spus că – din păcate – nu au o viziune clară de la București. Deși lucrurile era simple, se putea spune «avem decizia Curții Constituționale a României, sunt argumentele folosite de dânșii, noi nu comentăm asupra lor, dimpotrivă, e o democrație funcțională prin faptul că CCR a intervenit și nu au existat presiuni politice». Dar se pare că există un blocaj la București în a oferi informații referitoarea la anularea alegerilor. Și de aici provine acest loc nefericit. În măsura în care România va oferi explicații coerente referitoare la procesul electoral din 2024, cred că și șansele de a fi pe locul meritat cresc. Nimeni nu spune că democrația, în România, este perfectă. Dar, în niciun caz, nu cred că se poate compara cu regimul autocratic din Ungaria”, a declarat prof.univ. dr. Radu Carp, în exclusivitate pentru Gândul. Prof.univ. dr. Radu Carp: „ExperțiI care realizează aceste clasamente nu primesc informații relevante din România” Sergiu Mișcoiu: „Peripețiile politico-instituționale din anii 2024-2025” Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pune un accent pe „peripețiile politico-instituționale” din perioada 2024 – 2025 și spune, în exclusivitate pentru Gândul, că „reîncadrarea noastră într-o categorie inferioară reflectă ceea ce s-a întâmplat cu organizarea defectuoasă a unor alegeri”. „Suntem în continuare o democrație. Problema este că tipul de regim care a fost evaluat în urma peripețiilor politico-instituționale din anii 2024-2025 nu ne favorizează. Reîncadrarea noastră într-o categorie inferioară reflectă ceea ce s-a întâmplat cu organizarea defectuoasă a unor alegeri influențate de forțe subiective din afara țării, apoi anularea acestora, întârzierea organizării de noi alegeri și toate contradicțiile tranșate de Curtea Constituțională. Aceste elemente sunt de natură să perturbe, evident, stabilitatea democratică. Reîncadrările, în general, sunt legate de aceste tipuri de evoluții negative în toate țările lumii. Dacă ne uităm, de exemplu, la Coreea de Sud, și ea a pierdut multe
Ce joc face România față de Republica Moldova și Ucraina?
Declarația Maiei Sandu privind un eventual referendum pe tema unirii țării noastre cu Republica Moldova a repus pe tapet statutul României față de țara vecină și Ucraina, principalul ei aliat în vederea aderării la UE. Politologul Radu Carp a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, că puterea de la București nu susține aderarea țării aflate în război, mai mult, autoritățile preferă ”să pună batista pe țambal”. Politica României a atras atenția Ungariei, țară care se opune vehement aderării Ucrainei și Republicii Moldova la UE, presa maghiară avertizând că țara noastră joacă un joc periculos. În viziunea profesorului de științe politice Radu Carp, România adoptă o politică surprinzătoare față de cele două țări care negociază ”la pachet” integrarea în UE. În vreme ce susține Republica Moldova, țara noastră are o poziție mai mult decât rezervată față de Ucraina, țară pe care, de altfel, o ajută consistent în contextul agresiunii militare a Federației Ruse. Pe de altă parte, Republica Moldova e blocată în acest proces de negociere din cauza Ungariei. Radu Carp: România putea să facă mai mult pentru integrarea Ucrainei. Republica Moldova a făcut Analistul politic Radu Carp a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, poziția paradoxală a autorităților de la București. Astfel, deși oferim un ajutor substanțial Ucrainei, atât susținere militară, cât și ajutor umanitar și social, diplomația românească nu a organizat nici măcar o bilaterală cu puterea de la Kiev. Profesorul Radu Carp. Sursa foto: Basilica.ro ”Da, ar fi putut să facă mai mult, dar ăsta e un subiect tabu la București. Nu știu de ce România nu a fost vocală în susținerea integrării europene a Ucrainei. Noi am mers doar pe ideea să ajutăm Moldova, dar ea e la pachet cu Ucraina. Ea și Republica Moldova sunt legate ombilical. Nici UE nu ar prefera să existe o decuplare a lor. Or România nu a făcut nimic pentru a sprijini aderarea Ucrainei, e ca și cum am lăsa undeva ideea că, de fapt, ar fi mai bine ca Ucraina să nu intre în Uniunea Europeană, să intre doar Republica Moldova”. Susținerea ”mai vocală” a Ucrainei ar provoca suveraniștii Expertul explică atitudinea rezervată a puterii de la București și prin faptul că, dacă ar fi existat demersuri mai hotărâte în direcția Ucrainei, acestea ar fi provocat curentul suveranist. ”Al doilea lucru, asta nu e posibil. Nu știu de ce a fost această iluzie, această temere cum că dacă s-ar iniția un dialog direct cu Kievul și am fi mai vocali în această direcție, s-ar genera o reacție contrară din partea curentului suveranist. Cert este că România, din păcate, nu a făcut nimic concret pentru integrarea europeană a Ucrainei în afară de declarații politice, care sigur, se pot face oricând, sunt binevenite, dar nu au un efect direct. Nu am avut nimic concret. Eu nu știu să fi fost vreo întâlnire directă între să zicem cei care au ocupat, din 2002, până astăzi portofoliul de Afaceri europene de la București și omologii de la Kiev. A, în formate multilaterale, sigur, au fost întâlniri, dar în format bilateral nu. Moldova a făcut, să știți. Ministrul pentru Afacerile Europene sau ministrul Afacerilor Externe, acolo au două portofolii unite, au avut discuții cu omologii ucrainenilor pentru a-și coordona activitățile, dar noi ne-am mulțumit a avea aceste discuții în format multilateral sau în cel mai bun caz trilateral, în formatul România – Ucraina – Republica Moldova. Dar dacă vă uitați pe agenda discuțiilor de la aceste convorbiri care au avut loc la Odessa, la Kiev, la Chișinău în ultimii ani, nu s-a adoptat nici măcar formal o declarație prin care România să sprijine aderarea Ucrainei în UE. Sunt chestiuni generale, spun că suntem de acord, că e bine să nu fie rău, într-adevăr, dar pași concreți nu am făcut în această direcție”, a mai explicat Radu Carp. Presa maghiară: România Mare la orizont – jucându-se cu focul Declarația Maiei Sandu a stârnit multă vâlvă în Ungaria, țară care, așa cum sublinia și profesorul Carp, se opune vehement aderării Republicii Moldova și Ucrainei la UE. Astfel, notează publicația Maszol, România își asumă o poziție riscantă față de Ungaria, în contextul în care UE leagă aderarea Republicii Moldova de Ucraina și invers. ”Bruxelles-ul insistă asupra pachetului Ucraina-Moldova, care ar putea, de asemenea, să întoarcă Bucureștiul împotriva Ungariei. (…) Se pune întrebarea dacă există o șansă realistă pentru unificarea României și a Republicii Moldova. Având în vedere actuala reorganizare politică globală, răspunsul este: da. Europa ar fi probabil deschisă unui astfel de pas în acest moment, deoarece Berlinul și Parisul sunt ocupate cu agitația împotriva Rusiei, pregătirile de război, iar tema unificării româno-moldovenești servește bine agitației Moscovei. Deocamdată, nu există o majoritate în Republica Moldova în favoarea problemei unificării, dar acest lucru s-ar putea schimba în câțiva ani cu o propagandă adecvată”. Va accepta România un conflict prelungit cu Moscova pentru a crea o România Mare? ”Conducerea românească nu este oficial preocupată de această problemă, dar presa de la București „sensibilizează” din ce în ce mai agresiv publicul cu privire la includerea țării de peste Prut în granițele românești. Se menționează puțin faptul că Moldova face parte din sfera de interese a Rusiei. La fel cum Venezuela este considerată o zonă de influență pentru Statele Unite. Așadar, adevărata întrebare este dacă România va accepta un conflict prelungit cu Moscova pentru a crea o Românie Mare. Procesul de schimbare a ordinii mondiale a produs deja evoluții pe care, în mod naiv, le credeam că nu se vor putea întâmpla niciodată. În noua eră care se desfășoară sub ochii noștri, pași politici nesemnificativi pot escalada într-un conflict armat în câteva secunde. România va face un foc de tabără lângă o benzinărie dacă decide să ia în serios problema unificării cu Republica Moldova”, scrie publicația maghiară. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Suntem cu un pas mai aproape de unirea cu Republica Moldova? Un celebru politolog explică, în exclusivitate pentru Gândul, de ce anul 2026 seamănă cu momentul Marii Uniri din 1918. „Nu exclud nicio variantă” Transnistria, un obstacol major în calea aderării Moldovei la UE. Retragerea trupelor rusești