PSD dă semne că ar putea susține Guvernul Luca Niculescu. Fostul ministru al Justiției: PSD are misiunea de a căuta o soluție pentru țară, un Guvern care să fie stabil
Fostul ministru al Justiţiei Radu Marinescu a declarat, marţi, despre negocierile pentru guvernul Luca Niculescu, că opţiunea PSD este să existe cât mai repede un guvern, însă unul care să aibă în vedere şi programul şi ideile social-democrate. „PSD are misiunea de a căuta o soluție pentru țară, un Guvern care să fie stabil”, a subliniat Marinescu. PSD decide dacă va susține guvernul Niculescu Radu Marinescu a fost întrebat la sediul PSD, unde se reuneşte conducerea partidului, dacă social-democrații ar susţine şi un guvern tehnocrat. Loading … „Vom discuta în partid. Opţiunea noastră este să existe cât mai repede un guvern, însă unul care să aibă în vedere şi programul şi ideile social-democrate şi, aşa cum am arătat, nu vom susţine un guvern din care PSD să nu facă parte”, a arătat fostul ministru al Justiţiei. El a menţionat că este nevoie de un guvern, dar de un guvern responsabil, un guvern care să realizeze redresarea economică, care să stabilizeze socio-economic ţara şi care să ducă spre o perspectivă favorabilă. Marinescu s-a referit şi la iniţiativa AUR de suspendare a preşedintelui, arătând că Partidul Social-Democrat caută în continuare o soluţie rezonabilă. „Alegerile anticipate sunt posibile, numai că, ştiţi cu toţii, asta înseamnă un interval în timp destul de prelungit, situaţia în care ţara va avea tot un guvern interimar, fără posibilitatea unor soluţii concrete, fără măsuri absolut necesare. Nu ştiu dacă este dezirabil, în primul rând, pentru cetăţeni, că noi politicienii, până la urmă, pentru cetăţeni suntem aici şi pentru ei ar trebui să căutăm soluţii”, a mai spus Radu Marinescu. Marţi, preşedintele a semnat decretul de desemnare a lui Luca Niculescu pentru postul de premier, acesta având la dispoziţie 10 zile pentru a prezenta în Parlament lista Cabinetului său şi programul de guvernare, dar şi pentru negocieri politice care să-i asigure cele 233 de voturi necesare învestirii Guvernului. Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, propunerea de premier a social-democraţilor la consultările de la Cotroceni, a afirmat, luni seară, că noua nominalizare a preşedintelui Nicuşor Dan continuă să sfideze matematica parlamentară şi să ignore partidul care a câştigat alegerile. „Partidul Social Democrat ia propriile decizii. De aceea, mâine vom avea o şedinţă a Biroului Permanent Naţional în care vom analiza această propunere”, a scris, luni seară, pe Facebook, Sorin Grindeanu, după ce preşedintele Nicuşor Dan l-a nominalizat pe Luca Niculescu să formeze Guvernul.
Siegfried Mureșan, mesaj după evenimentul de adio al lui Dominic Fritz: Sunt sigur că va continua să facă lucruri bune
Siegfried Mureșan a scris pe contul său de Facebook că pe Dominic Fritz l-a cunoscut mai bine în ultimele luni. „Am văzut un om integru, corect, muncitor, interesat cu adevărat să facă bine Timișoarei și României”, a precizat premierul desemnat. Potrivit lui Mureșan, „faptul că, de mulți ani, încă dinainte de a intra în politică, s-a evidențiat prin acțiuni de voluntariat în Timișoara, sprijinind, deopotrivă, copiii și adulții din categoriile vulnerabile, merită tot respectul nostru”. Siegfried Mureșan a menționat că Fritz, în calitate de primar, „a modernizat orașul prin îmbunătățirea drumurilor, a transportului în comun și prin investiții în infrastructura școlară”. „Îmi pare rău pentru atacurile nejustificate la care a fost supus în ultima perioadă”, a continuat el. „Sunt sigur că va continua să facă lucruri bune pentru România și Timișoara și de acum încolo”, a conchis premierul desemnat Siegfried Mureșan. Președintele USR, Dominic Fritz, a transformat evenimentul „Timișoara. Revoluția continuă”, organizat duminică, într-un mesaj de mobilizare politică înaintea încetării mandatului său de primar. Acest lucru a atras critici din partea lui Radu Marinescu și a lui Alexandru Rogobete. „Nu au murit eroii ca să dea alibiuri”, a scris Marinescu, în timp ce fostul ministru al Sănătății a precizat că Dominic Fritz că încearcă să „confiște politic” Revoluția din 1989. „TIMIȘOARA NU ESTE FRITZ. IAR REVOLUȚIA DIN 1989 NU ESTE USR!”, a scris Rogobete.
Radu Marinescu, despre programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan:Nu este reformist, e orwellian
Într-o postare publicată pe Facebook, Marinescu afirmă că programul conține „formulări aproximative, generice” și foarte puține măsuri concrete. Potrivit acestuia, accentul este pus în special pe reorganizarea și „puterea din interiorul sistemului judiciar”, în timp ce mai multe probleme importante ale justiției ar fi rămase fără soluții. Critici privind independența justiției Marinescu susține că direcția propusă ar putea afecta independența sistemului judiciar. El interpretează formulările referitoare la limitarea, distribuirea și controlul puterii judiciare drept o încercare de modificare a echilibrului existent în sistem. „Consider că este un program a cărui țintă evidentă și nedisimulată este slăbirea independenței justiției, a capacității sale intrinseci de apărare față de imixtiunea politică”, afirmă Marinescu. El contestă, totodată, ideea că ar exista o problemă majoră privind independența magistraților în interiorul sistemului judiciar și susține că evaluările și consultările desfășurate în sistem nu ar fi confirmat existența unui fenomen de „persecuție internă” sau de manipulare a procedurilor. Marinescu consideră că unele dintre propunerile programului nu sunt susținute de studii sau evaluări de specialitate suficiente și afirmă că mai multe dintre modificările avute în vedere au fost propuse și respinse anterior. Critici la adresa reorganizării CSM O parte importantă a mesajului este dedicată propunerilor privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Marinescu contestă ideea unui sistem electoral național pe care îl consideră inspirat din mecanismele politice și susține că acesta ar putea diminua rolul judecătorilor și procurorilor din structurile judiciare superioare. În opinia sa, o asemenea modificare ar putea genera inclusiv situații în care judecătorii instanțelor superioare să fie influențați, în activitatea lor, de relația electorală cu magistrații din instanțele inferioare. „Politicul dorește să imprime matricea sa electorală sistemului de justiție”, susține Marinescu, care avertizează asupra unor posibile efecte asupra independenței și funcționării CSM. El critică și propunerea privind alegerea membrilor colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor, afirmând că o formulă similară ar mai fi fost utilizată în trecut și ar fi generat conflicte și blocaje administrative. Contestă mai multe măsuri din program Marinescu susține că unele dintre măsurile prezentate drept obiective pentru viitor sunt deja implementate sau se află în diverse stadii de realizare. În cazul digitalizării justiției, el afirmă că proiectele ECRIS V și DEN au fost deja finalizate și că nu ar mai trebui prezentate ca proiecte care urmează să fie implementate. Marinescu susține, de asemenea, că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale au fost deja asumate ca priorități în mandatul său. Programul de guvernare propus de Mureșan include, între cele 18 măsuri ale capitolului Justiție, teme precum digitalizarea, utilizarea inteligenței artificiale, eficientizarea sistemului judiciar, combaterea corupției și reorganizarea unor instituții. Fostul ministru critică și propunerea privind trecerea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, considerând că aceasta nu rezolvă problemele structurale ale instituției. În privința combaterii corupției, Marinescu afirmă că programul se limitează la o formulare generală și acuză lipsa unor măsuri concrete referitoare la recuperarea produsului infracțional, combaterea evaziunii fiscale și cooperarea judiciară internațională. Îngrijorări privind „monitorizarea” litigiilor Un alt punct criticat de Marinescu este propunerea ca Ministerul Justiției să monitorizeze, printr-o structură nouă, litigiile în care sunt implicate autorități ale administrației publice. El afirmă că această măsură ridică semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi exercitată o astfel de monitorizare și la eventualele efecte asupra independenței actului de justiție. Marinescu compară propunerea cu un mecanism de tip „Big Brother” și cere clarificări privind temeiul juridic și limitele unei asemenea intervenții. Critici privind prescripția și combaterea criminalității În ceea ce privește combaterea prescripției răspunderii penale, Marinescu consideră că programul folosește mai degrabă o formulare politică decât să prezinte soluții legislative concrete. El atrage atenția asupra diferențelor dintre situațiile juridice privind faptele comise după modificările legislative din 2022 și cauzele referitoare la fapte mai vechi, susținând că acestea din urmă trebuie soluționate prin aplicarea legislației și jurisprudenței relevante de către instanțe. Marinescu reclamă, de asemenea, lipsa unor măsuri detaliate privind combaterea criminalității grave și recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni. În finalul mesajului, Radu Marinescu afirmă că programul de guvernare nu reprezintă, în opinia sa, o reformă reală a sistemului judiciar. „Programul nu este reformist ci orwellian. Manipulează limbajul, vrea să rescrie realitatea inclusiv prin echipe de zgomote și mult fum, pentru un control efectiv al justiției”, susține Marinescu. Acesta anunță, totodată, că PSD va vota împotriva Guvernului propus de Siegfried Mureșan.
Scandal Marinescu – Tismăneanu pe amendamentul Fritz
Un scandal de proporții a izbucnit pe rețelele sociale între fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, și istoricul și politologul Vladimir Tismăneanu. Disputa a pornit de la o postare a lui Tismăneanu în care a spus că Marinescu este „omul tandemului Olguța-Manda” și autorul amendamentului „anti-Fritz”. În replică, fostul ministru l-a atacat dur pe Tismăneanu și i-a reproșat inclusiv faptul că este fiul unor lideri comuniști. Loading … Vladimir Tismăneanu: „Răul are chip. Avocat de primării rurale. Se numește Radu Marinescu” Vladimir Tismăneanu a reacționat pe rețelele sociale după decizia CCR și l-a indicat pe Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, drept omul din spatele amendamentului care îl vizează direct pe Dominic Fritz. Acesta a subliniat că răul nu este anonim și că are chipul lui Radu Marinescu, autorul amendamentului „anti-Fritz”. „Răul nu e anonim. Răul are chip. Autorul amendamentului «anti-Fritz» este acest individ”, a scris Vladimir Tismăneanu pe Facebook. Atacul nu s-a oprit însă la amendamentul PSD. Istoricul l-a prezentat pe Radu Marinescu drept „omul tandemului Olguța-Manda”. Tismăneanu a reamintit că fostul ministru a apărat-o pe Olguța Vasilescu în dosarul DNA și că l-a reprezentat și pe Claudiu Manda în procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție în care a scăpat de acuzațiile de corupție ca urmare a prescripției. „Omul tandemului Olguța-Manda. Avocat de primării rurale, a apărat-o pe Olguța Vasilescu în arestul DNA. Azi a iesit impertinent la atac. Priviți-l atent. E inscris pe mutra sa intregul tupeism pesedist. Se numeste Radu Marinescu. Ipochimenul l-a reprezentat și pe Claudiu Manda, soțul Olguței Vasilescu, în procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție privind acuzații de corupție, de care a scăpat prin prescripție”. Radu Marinescu: „Mă jignește pentru că am «îndrăznit» să susțin niște amendamente ale legii integrității” La rândul său, Radu Marinescu a reacționat dur la postarea lui Vladimir Tismăneanu și susține că atacul acestuia vine ca urmare a poziției pe care a avut-o în Parlament în cazul amendamentelor la Legea integrității. Fostul ministru spune că le-a susținut din partea PSD, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, și invocă faptul că prevederile au fost declarate constituționale. „Fiul unor lideri comuniști notorii, numit Tismăneanu, mă jignește într-o postare pentru că am «îndrăznit» să susțin din partea PSD, în comisia juridică din Camera Deputaților, niște amendamente ale legii integrității, recent constatate constituționale”, a scris Radu Marinescu pe pagina sa de Facebook. „Progenitura are acum tupeul să insulte profesia de avocat” Fostul ministru al Justiției spune că prin susținerea amendamentelor nu a făcut decât să urmeze procedurile parlamentare și principiile statului de drept. În replică la acuzațiile lui Tismăneanu, Marinescu introduce în conflict tema comunismului și a trecutului familiei istoricului. „Adică pentru că am urmat căile statului de drept, nu cele ale «raiului» comunist, cu care ne-au blagoslovit pentru jumătate de secol genitorii săi și acoliții lor”. Radu Marinescu susține că Vladimir Tismăneanu nu contestă doar poziția sa politică ci ajunge să insulte profesia de avocat și să pună sub semnul întrebării procedurile parlamentare pentru că rezultatul acestora nu corespunde propriilor sale convingeri. „Și progenitura acestora are acum tupeul să insulte profesia de avocat, căreia îi aparțin, precum și procedurile parlamentare pentru că exercițiul său, respectiv rezultatul lor, nu corespund viziunii sale totalitare despre adevăr și bine”. „Singura diferență față de genealogia comunistă e de formă, nu de fond” În continuarea atacului, Marinescu face o comparație directă între poziția actuală a lui Tismăneanu și trecutul politic al familiei acestuia. Fostul ministru al Justiției susține că membrii familiei istoricului ar fi practicat, în trecut, „denunțarea publică a dușmanilor poporului”. „Dle Tismăneanu, prin această atitudine arătați că singura diferență față de ilustra dvs. genealogie comunistă e de formă, nu de fond. Și antecesorii dumitale practicau denunțarea publică a dușmanilor poporului, etichetați depreciativ și batjocoritor pentru crima de a gândi diferit”. În finalul mesajului, Radu Marinescu face încă o trimitere la trecutul familial al lui Tismăneanu, sugerând că acesta ar fi păstrat aceeași linie ideologică. În contrapondere, fostul ministru invocă membri ai propriei familii care ar fi luptat în rezistența anticomunistă din Apuseni și afirmă că nu acceptă „lecții” de la „descendenții nomenclaturii comuniste”. „Așchia dumitale ideologică nu a sărit departe de trunchi. Aș mai adăuga ca în familia mea sunt eroi ai rezistenței anticomuniste, care au luptat și murit demn în Apuseni, așa ca nu primesc lecții de la descendenții nomenclaturii comuniste”. Scandalul a pornit de la amendamentul care îl vizează pe Dominic Fritz În centrul disputei dintre Radu Marinescu și Vladimir Tismăneanu se află „amendamentul Fritz” din noua Lege a integrității. Prevederea, susținută de PSD și inițiată de Radu Marinescu, stabilește că aleșii locali pentru care există o hotărâre judecătorească definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese intră mai devreme în interdicția de a ocupa funcții publice. Curtea Constituțională a României a declarat constituțional amendamentul conform căruia persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Amendamentul îl vizează direct pe Dominic Fritz, care are deja o hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care a fost menținut raportul Agenției Naționale de Integritate ce constată existența unui conflict de interese administrativ. În aceste condiții, dacă președintele României Nicușor Dan va promulga legea, din momentul intrării în vigoare Fritz are la dispoziție 30 de zile să își predea mandatul de primar al Timișoarei.
Schimb dur de replici între fostul ministru al justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu pe tema prescripției
Fostul ministru PSD al Justiției, Radu Marinescu, și deputatul USR Alexandru Dimitriu au intrat într-un conflict deschis în urma deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la prescripția faptelor în dosarele penale. În timp ce politicienii își aruncă acuzații reciproce pe rețelele de socializare, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis o reacție oficială, susținând că a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit recent că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanță condusă în prezent de Lia Savonea, privind extinderea aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 – 2018 nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene. De asemenea, instanța europeană a precizat că hotărârea nu se aplică dosarelor deja aflate pe rol. Alexandru Dimitriu (USR): „PSD i-a trimis lui Savonea avocat din oficiu” Deputatul USR Alexandru Dimitriu l-a acuzat pe Radu Marinescu că încearcă să mascheze un eșec judiciar istoric al instanței supreme și că îi ia apărarea șefei Înaltei Curți. „Pesedistul Marinescu iese s-o apere pe Lia. PSD i-a trimis lui Savonea avocat din oficiu, doar că – prost moment, prost dosar! Ce vrea, de fapt, Marinescu? Să ne convingă că înfrângerea istorică a Înaltei Curți la CJUE nu e ce pare. Că «vădit incompatibil cu dreptul Uniunii» înseamnă, de fapt, «interpretări care pot diferi». Problema domnului fost ministru e că motivarea Marii Camere i-a respins deja, punct cu punct, toată pledoaria”, a afirmat Dimitriu. Deputatul a mai arătat că instanța europeană a stabilit clar că normele de prescripție, în contextul aplicat de ÎCCJ, ridică probleme de insecuritate juridică. „ÎCCJ și-a încălcat obligațiile din Tratat și a instaurat insecuritate juridică, refuzând să întrebe Luxemburgul înainte de a ordona sfidarea lui. Insecuritatea pe care Marinescu o deplânge duios are coautor cu nume și sediu. (…) Și o întrebare simplă: unde era domnul Marinescu când mașinăria funcționa și dosarele se închideau pe bandă? La Ministerul Justiției. Cel care trebuia să apere interesul României ne explică azi de ce derapajul n-a existat”, a conchis reprezentantul USR. Radu Marinescu: „Așa se întâmplă când un jurist reduce dreptul penal la obsesia pentru Lia” Fostul ministru al Justiției, Radu Marinescu, a criticat dur reacția reprezentantului USR, acuzându-l că nu înțelege mecanismele de drept penal românesc. „Domnul deputat USR Dimitriu a înțeles din postarea mea recentă despre hotărârea CJUE doar că «o apăr pe Lia». Atât s-a putut. Așa se întâmplă din păcate când un jurist, exhibând pretenții de comentarii scolastice, nu știe că prescripția răspunderii penale în dreptul penal român este instituție substanțială și nu procesuală funcționând, potrivit legii și Constituției, ca mitior lex, nu s-a ostenit să lectureze că acest standard național este recunoscut în hotărârile LIN, care impun derogare limitativă de la acesta, iar nu reconfigurarea naturii de drept material a instituției prescripției și, în general, reduce dreptul la obsesia Lia”, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru a subliniat că respectă independența justiției, ironizând viziunea deputatului USR: „Undeva însă dumnealui are dreptate: așa este, am fost ministru și n-am dat indicații magistraților cum să aplice legea penală la speță. Dacă era dânsul ministru, îmi imaginez că îi alinia pe judecători la cabinet să le explice la cine se prescrie și la cine nu. Cam asta e viziunea domniei sale despre independența actului de justiție”. Înalta Curte de Casație și Justiție susține că nu există intenția de a sfida dreptul european După decizia CJUE, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis un comunicat prin care apără hotărârile magistraților români, afirmând că nu a existat nicio intenție de a sfida dreptul european. „Fidelitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu aparține unei anumite soluții jurisprudențiale și nici unui rezultat punctual al unei cauze, ci valorilor fundamentale ale statului de drept. De aceea, Înalta Curte a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său, valorificând în mod armonizat atât dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului”, se arată în comunicatul instanței supreme. Cum a ajuns Înalta Curte de Casație și Justiție în conflict cu CJUE Situația juridică actuală are la bază o hotărâre din mai 2022 a CCR care a reglementat întreruperea termenului de prescripție în materie penală, care poate fi aplicată perioadei 2018 – 2022. Ulterior, instanța supremă a stabilit că decizia CCR se aplica retroactiv, acoperind și perioada începând cu anul 2014. Problema a ajuns pe masa CJUE prin dosarul „Lin”, soluționat în două etape majore: hotărârea Lin I din iunie 2023 și recenta decizie Lin II din iulie 2026. Prin aceasta din urmă, Curtea de la Luxemburg a hotărât că extinderea aplicării prescripției pentru perioada 2014 – 2018 încalcă legislația europeană, cu mențiunea că deciziile definitive pronunțate deja sub incidența acestei interpretări rămân valabile și nu vor fi desființate.
Fostul ministru al Justiției reacționează după atacurile PNL la adresa instanțelor: Nicio ideologie nu poate confisca justiția
Social-democratul Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, avertizează, vineri, că justiția nu poate fi judecată în funcție de interesele politice ale momentului și că nicio formațiune politică nu are dreptul să atace sistemul judiciar atunci când deciziile instanțelor îi sunt defavorabile. Recția vine după după criticile formulate de PNL la adresa Tribunalului Ilfov și Tribunalului București, instanțe care au pronunțat sau urmează să pronunțe decizii în dosare în care partidul este parte. Într-o postare publicată vineri pe Facebook, Radu Marinescu transmite un mesaj de susținere a independenței justiției, în plin conflict între PNL și reprezentanți ai sistemului judiciar. El precizează că nicio facțiune politică nu trebuie să atace justiția dacă îi lezează interesele. „În mandatul meu am pledat ferm pentru independența justiției și am respins orice demers de politizare a acesteia, uneori abil disimulat în retorici reformiste. Nu putem judeca partizan și subiectiv actul de justiție, după apartenența sau simpatiile partinice ale subiecților vizați sau ale comentatorilor. Nu există justiție rea sau bună, judecători sau procurori catalogați drept onești sau necinstiți în funcție de interese politice divergente și conjuncturale. Nicio ideologie nu poate confisca justiția și nicio facțiune politică nu trebuie să o atace dacă îi lezează interesele”, argumentează Marinescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru PSD își încheie postarea cu formula latină „Fiat justitia et pereat mundus” – „Să se facă dreptate, chiar de-ar fi să piară lumea”. Scandal uriaș între PNL și justiție Consiliul Superior al Magistraturii, Tribunalul București și mai mulți reprezentanți ai instanțelor au reacționat public față de acuzațiile formulate de PNL după soluțiile pronunțate în litigiile interne ale partidului. CSM a subliniat că hotărârile instanțelor pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin presiuni în spațiul public, avertizând că punerea sub semnul întrebării a rolului și legitimității instanțelor este incompatibilă cu principiile statului de drept. Liberalii lui Ilie Bolojan au criticat hotărâri ale Tribunalului Ilfov și Tribunalului București, au contestat modul în care Tribunalul București și-a organizat completurile specializate pentru dosare privind partidele politice și au anunțat demersuri procedurale, inclusiv recuzări, în cauzele care privesc deciziile interne ale partidului. Partidul condus de Ilie Bolojan a anunțat pe 21 iunie că începe formalitățile statutare pentru excluderea lui Rareș Bogdan și a altor 15 contestatari ai șefului PNL, printre care Lucian Bode, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Aceștia au fost acuzați că „au încălcat în mod repetat obligația de a apăra opțiunile politice și deciziile PNL, participând la acțiuni și demersuri contrare intereselor partidului”.
Radu Marinescu ia apărarea PSD: Nu s-a dezis de fondul opțiunilor și al convingerilor sale
Radu Marinescu critică atitudinea partenerilor de coaliție față de PSD, după tensiunile apărute în urma demiterii Guvernului Bolojan. Marinescu susține că este absurd ca social-democrații să fie numiți „anti-europeni” doar pentru că au cerut o schimbare la conducere. Sursa foto: Facebook Radu Marinescu Marinescu explică faptul că, pe tot parcursul guvernării, PSD s-a comportat ca un partid pro-european și pro-occidental. „Când PSD a făcut parte din coaliția recentă era pro european, pro occidental, frecventabil în ochii partenerilor politici. Nu s-a dezis de fondul opțiunilor și al convingerilor sale, de programul coaliției, de opțiunea europeană, de valorile umaniste occidentale,” a transmis acesta pe Facebook. „PSD nu s-a dezis de fondul opțiunilor și al convingerilor sale” Acesta pune sub semnul întrebării cum este posibil ca un partid să devină „dușman al valorilor europene” doar pentru că a solicitat schimbarea conducerii Guvernului. „Și atunci, cum oare a devenit brusc anti/european pentru aceiași parteneri doar pentru ca a cerut remanierea conducerii guvernului? Dacă fondul axiologic al guvernării nu e în discuție, oare cine este de fapt inconsecvent în judecățile sale politice?” RECOMANDAREA AUTORULUI Bolojan a ajuns să fie susținut de cei pe care îi consideră „extremiști”. Parlamentarii UNIT nu votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR Liderul UDMR, Kelemen Hunor, nu va fi prezent la votul moțiunii de cenzură, pentru că merge la o înmormântare. Cum va vota partidul George Simion este convins că moțiunea de cenzură va trece. Pe ce se bazează președintele AUR Va supraviețui politic Bolojan după moțiunea de cenzură? Cristoiu: Asta este adevărata bătălie/Nicușor Dan nu stăpâneșțe tot sistemul
Marinescu, după numirile șefilor de Parchete: La capătul acestui drum nu sunt mize personale
„Președintele a decis. 7 din cele 8 propuneri motivate privind conducerea marilor parchete, înaintate de Ministerul Justiției, au fost aprobate. Toți procurorii șefi și 4 dintre adjuncți au fost numiți”, spune Radu Marinescu. MInistrul Justiției precizează că este pentru prima dată în istoria recentă a statului de drept român când s-a desfășurat o procedură de selecție de o asemenea amploare: 18 candidați pentru 8 poziții de conducere. „O procedură derulată cu deplină transparență, care a implicat transmiterea în direct a interviurilor și prezentarea publică a motivărilor opțiunilor Ministerului Justiției. Multumesc pentru eforturile profesionale membrilor comisiei ministeriale, colegilor din minister și colegilor din CSM, toți implicați în derularea conform legii și bunelor practici a acestei proceduri de maximă însemnătate pentru justiție. Faptul ca au existat și opinii diferite nu invalidează procedura ci confirma eficiența unui mecanism de selecție care presupune mai multe filtre de evaluare instituțională. Felicitări celor numiți în conducerea marilor parchete și succes în activitate. Este foarte mult de muncă pentru a rezolva probleme, a îmbunătăți activitatea, a eficientiza combaterea infracționalității. La capătul acestui drum nu sunt mize personale, nume sau orgolii. Este consolidarea statului de drept, a principiului preeminentei legii, dreptății și adevărului și asigurarea unei justiții care să recâștige încrederea cetățenilor”, a mai spus Marinescu. Președintele Nicușor Dan a numit procurorii șefi ai marilor parchete din România, după ce ministrul Justiției, Radu Marinescu, a înaintat propunerile pentru cele 8 funcții pentru conducerile Ministerului Public, DNA și DIICOT către Palatul Cotroceni. Singura propunere respinsă de președintele Nicușor Dan este Gill Julien Grigore Iacobici, de la Parchetul Curții de Apel Constanța, nominalizat pentru funcția de adjunct al DIICOT.
Ultimele audieri în numirea șefilor marilor parchete din România
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, face astăzi ultimele audieri în procedura de numire a șefilor marilor parchete. Comisia special constituită la ministerul Justiției îi va audia pe cei trei procurori care au obținut avize negative la Secția pentru Procurori a CSM: De la ora 9.00 se va desfășura audierea șefei DNA Iași, Cristina Chiriac, propusă pentru șefia Parchetului General De la ora 11.00 se va desfășura audierea șefei secției judiciare a DNA, Marinela Mincă, propusă pentru funcția de adjunct al DNA De la ora 13.00 se va desfășura audierea procurorului Gill Julien Grigore Iacobici, propus pentru funcția de adjunct al DIICOT În cazul procurorilor Alex Florența și Marius Voineag, propuși pentru funcțiile de adjuncți ai Parchetului General și DIICOT, timp de patru ședințe, Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea un vot clar, pozitiv sau negativ, rezultatul fiind de 3 pentru, 3 contra. În cazul acestei situații de balotaj, se consideră că Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea aviz, astfel că propunerile pentru numirea celor doi procurori vor fi înaintate direct președintelui Nicușor Dan. Procurorii Viorel Cerbu, actualul adjunct al DNA și Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, sunt singurii procurori de rang înalt care au primit vot în unanimitate pozitiv de 6 la 0 din partea Secția pentru Procurori a CSM. Și în cazul lor, propunerile pentru numirile la șefia DNA și DIICOT vor fi înaintate șefului statului. Nicușor Dan: „Sunt în complet dezacord cu ceea ce speculează în social media” Președintele Nicușor Dan a spus la începutul lunii martie, la Varșovia, că este „în complet dezacord” cu ceea ce speculează în social media despre numirea procurorilor de rang înalt. „Am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment. M-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru că în momentul în care procedura desfășurată de Ministerul Justiției ajunge la mine, să iau o decizie informată. Și față de această analiză amplă pe care am făcut-o…Ca să o spun și mai direct, această analiză amplă pe care am făcut-o diferă foarte mult de ce se speculează în social media. Adică sunt complet în dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii care au participat la concurs, fie au fost selectați. Dar nu vreau să mă antepronunț în momentul ăsta”, a spus președintele Nicușor Dan. Ce prevede legea Potrivit legii, Președintele României poate aproba sau refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului. Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției. Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.
Marinescu nu a fost prezent la discuția prin care s-au luat bani de la justiție
„De unde s-au luat banii a fost o decizie a Ministerului de Finanțe (…). S-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției, pentru că Ministerul Justiției ești Înalta Curte de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credinte distincți, dar bineînțeles că este, la fel de adevărat, e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești”, spune ministrul Radu Marinescu, la Off the Record, de la MEDIAFAX. Ministrul afirmă că sumele de bani pentru magistrați vor trebui să fie achitate, fiind vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate. „Sperăm că anul acesta să se găseasă totuși fonduri, sigur că nu pot vorbi în locul ministrului de Finanțe, dar sumele erau bugetate (…). Din propunerele făcute din proiectul de buget rezultat, au crescut substanțial bugetele acestea, atât ale ICCJ-ului, cât și al Ministerului Public cu aceste drepturi restanțe care urmau să fie achitate. Este vorba de sume considerabile, probabil mai mult de un miliard de lei”, mai spune ministrul Justiției. Discuția din coaliție, fără ministrul Justiției Radu Marinescu a spus că nu a participat la discuțiile prin care restanțele magistraților au fost prorogate. „Eu n-am participat la aceste discuții, au fost discuții în coaliție, însă, din câte am înțeles, decizia a fost a Ministerului de Finanțe.Pe de altă parte, trebuie să fim onești, să spunem, că era foarte cunoscută poziția Partidului Social-Democrat de a se aloca această sumă de bani. Nu era o sumă care, la nivel întregului buget, să comporte un risc sistemnic, să zic așa, de afectare a prudenței financiare. De aceea, din punctul meu de vedere, era o sumă care ar trebui să fie alocată și, poate, dacă aceste lucruri erau evaluate mai atent în perioada anterioară dezbaterilor din Comisia de București, poate că se găsau niște soluții care să fi armonizat mai intențiile tuturor partidelor din arcul guvernamental”, a declarat Marinescu. Când ar putea primi banii magistrații Marinescu speră că va fi posibilă o rectificare bugetară, iar magistrații să își primească drepturile restante. „Eu sper, sincer, că în acest an să reușim să plătim astfel de sume, dar nu pot vorbi în locul Ministerului de Finanțe. Dar, la discuție principială, ceea ce s-a întâmplat, este că în nicio formă nu trebuie interpretat ca un refuz aplica niște hotărâri judecătorești. Această obligație este una care ține de esența funcționalității statului de drept. Atunci justiția a spus că lucrurile stau într-un anumit fel, trebuie să fie respectate și (…) aceste drepturi trebuie să fie plătite. Dacă Ministerul de Finanțe a avut nevoie de o prorogare, atunci probabil că aceste drepturi vor fi realizate în viitor (…) cu niște consecințe de creștere a lor prin dobânzi, prin alte mecanisme”, a mai spus Radu Marinescu. Ministrul Justiției a comparat bugetul cu o prăjitură. „Englezii au o vorbă? Nu poți să ai prăjitura și să o și mănânci. Cu toate cuvinte, prăjitura e una singură, dacă prăjitura se face în lumea așa plastic bugetul și trebuie să o feliezi foarte atent, încât, bineînțeles, fiecare să primească, dacă atâta e prăjitura și atât se poate împărți, atunci trebuie să privim, să vedem cum mărim această prăjitură, ca pentru viitor să se poată aloca mai mult. (…) Unicul lucru pe care vreau să-l spun eu categoric, este că aceste drepturi trebuie să fie respectate. Nu există să favorizezi pensionanii în dauna magistraților sau magistrații în dauna pensionarilor”, a mai spus ministrul Justiției.