Ministrul Justiției propune măsuri pentru prevenirea unor cazuri similare evadării criminalului turc, inclusiv introducerea brățărilor de monitorizare
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, cere achiziția unor instrumente moderne pentru a evita incidente precum evadarea criminalului turc din Penitenciarul Rahova. După ce un criminal turc a evadat din Penitenciarul Rahova, ministrul Justiției a venit cu câteva precizări referitoare la măsurile ce vor fi luate pentru a evita astfel de situații. Ministrul Justiției propune achizția de brățări de monitorizare în penitenciare „Situațiile sunt rare dacă e sa luăm măsuri, e dat în căutare națională probabil și internațională, vedem daca e pe alt teritoriu și ce masuri se impun, noi am dispus un control la Penitenciarul Rahova ca toate criteriile și instrumentele de analiza referitoare la persoanele care pleacă în permisie dacă sunt corecte. Mai trebuie făcut ceva anul acesta, avem nevoie de finanțarea unor instrumente moderne, pentru o rată zero a unor astfel de situații (n.r. evadarea deținuților din penitenciare). Șase mii de brățări de monitorizare pentru ANP, orice persoană care merge să lucreze la un punct de lucru să fie monitorizata, să știm unde se găsește, daca se găsesc demersuri contrare legii să fie rezolvat”, a spus Radu Marinescu, pentru Antena 3 CNN. Recomandările autorului:
Teza de doctorat a ministrului Radu Marinescu va fi analizată de Comisia de Etică a Universității din Craiova
Teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu, va fi verificată de Universitatea din Craiova, instituția unde acesta și-a obținut titlul academic, după investigația publicată de jurnalista Emilia Șercan, relatează HotNews. Ancheta de presă susține că o mare parte din lucrare ar fi plagiată, acuzații care au declanșat procedura oficială de analiză. Decizia a fost luată vineri de Comisia de Etică a Universității din Craiova, în urma unei ședințe care a durat aproximativ două ore. Verificarea vine la câteva zile după apariția investigației realizate de Emilia Șercan pentru PressOne, în care sunt prezentate dovezi privind presupuse încălcări ale normelor academice. Decizia Comisiei de Etică, după sesizările depuse Potrivit unui comunicat transmis presei, Comisia de Etică Universitară a hotărât să deschidă un dosar de analiză a doctoratului ministrului Justiției. „Comisia de Etică Universitară a Universității din Craiova, întrunită în ședință extraordinară, astăzi 16.01.2026, a hotărât deschiderea unui dosar de analiză referitor la sesizările nr. 56/13.01.2026 și nr. 76/14.01.2026”, se arată în comunicat. Cele două sesizări vizează direct teza de doctorat a lui Radu Marinescu. Comisia se mai reunise și în ziua publicării investigației, însă atunci a decis amânarea unei hotărâri finale, pentru a discuta ulterior oportunitatea declanșării analizei oficiale. Ce susține investigația și reacția ministrului Investigația publicată de PressOne, semnată de jurnalista Emilia Șercan, arată că mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției ar fi plagiată. Concret, analiza indică faptul că 56,68% din conținut, adică 140 de pagini din totalul de 247, ar conține texte copiate din alți autori. Lucrarea poartă titlul „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil” În reacția sa publică, Radu Marinescu respinge acuzațiile și susține că lucrarea respecta normele în vigoare la momentul redactării, afirmând că „adevărul nu poate fi sinonim cu simple alegații mediatice, chiar bizare” și că teza sa a fost „în conformitate cu legislația din acel moment”. Analiza Comisiei de Etică urmează să stabilească dacă acuzațiile prezentate în investigația jurnalistică se confirmă și ce măsuri se impun în acest caz. AUTORUL RECOMANDĂ
Radu Marinescu: Procurorii trebuie să fie apolitici
„Opinia mea este că activitatea judiciară trebuie să fie una străină de fenomenul politic. Eu cred că justiția trebuie să fie apolitică și atunci cred că toate aceste selecții care se fac inclusiv pentru procurorii șefi, trebuie să fie făcute într-un mod care să fie strict legal și în conformitate cu criteriile de profesionalism, de responsabilitate care sunt prevăzute de lege”, a declarat Ministrul Justiției, Radu Marinescu. Întrebat dacă, potrivit legii, procurorii șefi indiferent dacă este vorba despre DNA sau DIICOT pot să rămână în funcție pentru un al doilea mandat, în contextul în care șeful statului s-ar declara nemulțumit de activitatea lor, ministrul Justiției a precizat: „Sigur că poate exista mulțumire sau nemulțumire cu privire la activitatea oricărui reprezentant al statului, până la urmă și cu siguranță se pot face evaluări și pot exista astfel de aprecieri pozitive sau negative, inclusiv în ceea ce privește conducătorii parchetelor. Cu siguranță o astfel de evaluare se face și în momentul în care cineva își depune, să zicem, candidatura. Pentru că examinarea activității sale anterioare, indiferent unde a activat, este o componentă a analizei care se face pentru a se vedea dacă pentru viitor este sau nu este apt să ocupe funcția respectivă. Însă de planul, de la bun început, nimeni nu poate să fie exclus”, a declarat Radu Marinescu. Acesta a precizat că orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute de lege se poate înscrie pentru candidatură. „A exclude cumva verbal, a declara că cineva este binevenit sau nu este binevenit, din punctul meu de vedere, ar reprezenta în exercitarea atribuțiilor noastre ale Ministerului Justiției un demers neconform legii. Și atunci nu pot să spun decât că declanșăm o procedură. Orice procuror care îndeplinește condițiile legale poate să participe. Sigur, selecția va fi făcută într-un mod riguros, într-un mod profesionist, ținând cont de criterii, trecând prin filtru CSM și apoi, bineînțeles, domnul președinte are o foarte importantă misiune, aceea de a încuviința numirile respective sau de a le respinge și atunci le luăm procedura”, a declarat Radu Marinescu. Reamintim că recent, Ministerul Justiției a anunțat că va declanșa procedura de numire a noului Procuror General, dar și a șefilor DNA și DIICOT.
În SUA, un magistrat de 92 de ani îl judecă pe Maduro, în România se pensionează la 48 de ani. Reacția lui Marinescu
Ministrul Justiției Radu Marinescu a fost întrebat sâmbătă, la Prima TV, cum este posibil ca în America un judecător de 92 de ani să îl judece pe Maduro, iar în România aceștia se pensionează la 47-48 de ani. „Această întrebare ar fi mai potrivit să fie pusă celor care au redus vârsta de pensionare decât celor care se luptă în momentul de față să corecteze această chestiune. (…) În programul de guvernare am stabilit faptul că vârsta de pensionare trebuie să atingă în sectorul public vârsta standard, 65 de ani. Consider și eu, dacă mă întrebați ca opinie personală, așa că la o vârstă de 50 de ani, 50 și ceva de ani, ești în deplinătatea intelectuală, profesională, poți să fii utit în societății și chiar îți face plăcere să lucrezi. Și spre cinstea lor sunt mulți magistrați care continuă activitatea și după ce, potrivit actualei legi, au îndeplinit condițiile de pensionare”, a răspuns Marinescu. Întrebat dacă vârsta de 92 de ani nu este prea înaintată, ministrul Justiției a spus: „Eu sunt convins că în orice sistem de drept, inclusiv în sistemul american, care are o tradiție, totuși, care nu poate fi ignorată, un magistrat trece prin niște evaluări. Dacă acea persoană, este absolut de aplaudat faptul că la 92 de ani are capacitatea de a conduce un proces ca judecător, eu cred că e foarte bine să rămână. Până la urmă, o persoană care dorește să lucreze, are capacitatea să o facă, a acumulat o experiență uriașă, este util societății, nu văd de ce n-ar trebui să o facă, dar sigur că respectând regulile de drept din fiecare jurisdicție”. Justiția nu trebuie grăbită În ceea ce privește soluția așteptată de la Curtea Constituțională în privința pensiilor magistraților, Radu Marinescu a spus că în final „soluția care se dă să fie una foarte bine argumentată, foarte solidă, care să reprezinte un adevăr constituțional”: „Dacă este nevoie de patru termene pentru a avea un adevăr corect stabilit, să fie patru termene. Dacă e nevoie de două termene, să fie două termene, dar finalitatea să fie una corectă”.
Voineag și Savonea își păstrează funcțiile? Explicația lui Radu Marinescu, ministrul Justiției
Scandalul provocat de documentarul Recorder a redeschis discuția despre responsabilitatea instituțiilor din justiție și despre posibile schimbări la vârful marilor parchete. În contextul presiunilor publice și al solicitărilor politice, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus duminică, în emisiunea Insider politic, Prima TV, că în acest moment nu există temei pentru declanșarea procedurilor de revocare din funcție, nici pentru procurorul șef al DNA, Marius Voineag, nici pentru președinta Înaltei Curți, Lia Savonea. Marinescu a explicat că orice demers instituțional trebuie să respecte strict cadrul legal și să fie fundamentat pe probe clare și verificabile. El a subliniat că Ministerul Justiției nu poate acționa pe baza unui material jurnalistic sau pe fondul protestelor, oricât de puternice ar fi acestea. Nu există probe „Trebuie să existe probe, trebuie să existe elemente concrete care să fundamenteze o analiză care să conducă la propunerea uneia sau alteia dintre soluții”. Declarația a fost urmată de precizarea că „adevărul și orice reacție consecutivă trebuie să fie stabilite pe bază de probe și elemente concrete”. Ministrul a insistat că investigațiile de presă au rolul lor într-o societate democratică, dar ele nu pot substitui instituțiile abilitate. „Documentarul Recorder nu este nici primul, nici ultimul material de presă care semnalează faptul că există probleme în justiție”. Potrivit acestuia, verificările trebuie făcute de Inspecția Judiciară și de parchetele competente. Întrebat dacă, în condițiile zguduirii opiniei publice, ia în calcul schimbări la vârful DNA sau ÎCCJ, Marinescu a precizat: „Oricând, în momentul de față, nicio investigație făcută de inspecția judiciară, de parchete sau de o altă entitate nu a revelat acele elemente care să justifice un demers pentru o revocare”. Ministrul a recunoscut că unele dintre dezvăluirile Recorder i-au ridicat semne de întrebare, dar a punctat că soluția nu este reacția emoțională sau politică, ci verificarea fiecărei acuzații. „Misiunea este să fie verificate imediat și acestea să fie confirmate sau să fie infirmate”. Rolul presei și responsabilitatea instituțiilor El a făcut diferența între rolul presei și responsabilitatea instituțiilor judiciare: „Salut investigațiile de presă care ridică semne de întrebare, însă fac diferența între investigația de presă și stabilirea unui adevăr, a unei certitudini pe baza de probe”. Marinescu a mai spus că în timpul celor 30 de ani în care a fost avocat a văzut transformări puternice ale sistemului, iar justiția română are atât progrese recunoscute european, cât și zone vulnerabile ce necesită intervenție. Mesajul final al ministrului a fost că acțiunea legală și instituțională nu poate fi declanșată fără fapte solide: „În momentul în care ar exista niște elemente concrete și niște probe care să justifice revocarea unui procuror, ar trebui acționat imediat. Dar instituțional, corect, obiectiv”. Până la finalizarea verificărilor declanșate după documentarul Recorder, Marius Voineag și Lia Savonea rămân în funcții, iar Ministerul Justiției promite că nu va transforma subiectul într-o miză politică.
Marinescu: Sunt foarte multe probleme ale Justiției care încă își așteaptă rezolvarea
„Am o comunicare instituțională nu doar cu domnul președinte, cu domnul premier, am și cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu reprezentanții magistraturii și împreună cu aceștia căutăm soluțiile cele mai potrivite pentru a realiza anumite reforme absolut necesare în sistemul judiciar. Sunt foarte multe probleme ale justiției care încă își așteaptă rezolvare. De la probleme de infrastructură, probleme de digitalizare, probleme în ceea ce privește repartizarea cauzelor, degrevarea instanțelor de judecată, reducerea termenelor, foarte multe chestiuni sunt în curs de soluționare și pentru fiecare dintre ele propunem soluții care vor conduce la obiectivul final, o justiție mai bună”, a spus, la Prima TV, Radu Marinescu. El spune că a simțit aceste probleme și în timpul carierei sale de avocat, dar că în ultimii 30 de ani „Justiția a evoluat foarte mult”. „Justiția s-a transformat de la una care era sub o lupă foarte atentă a acelui mecanism MCV pe care îl cunoaștem cu toții, la o Justiție care în momentul de față are și foarte multe evaluări pozitive din partea organismelor europene, inclusiv din partea Comisiei Europene”, a adăugat ministrul Justiției. El a spus că salută investigațiile de presă care ridică semne de întrebare: „Cu alte cuvinte, dacă în documentarul Recorder s-au semnalat niște probleme, misiunea este să fie verificate imediat, să fie confirmate sau să fie infirmate. Și o astfel de activitate a început, inspecția judiceară face verificări”. Întrebat dacă există corupție în Justiție, în acest moment, Marinescu a spus: „Eu cred că există corupție în societatea românescă. Eu cred că un fenomen de corupție nu ocolește anumite zone”.
Cum a comentat Radu Marinescu momentul M-a sunat Lia. Ministrul Justiției, despre meme-uri și comunicarea din sistem
Invitat duminică în emisiunea Insider politic de pe Prima TV, ministrul Justiției Radu Marinescu a fost întrebat cum vede felul în care acel moment s-a rostogolit ulterior în spațiul public. Oficialul a nuanțat că seriozitatea instituțională și percepția publică pot funcționa în paralel. „Cum s-a rostogolit, apoi, în sfera de comunicare publică, uneori chiar anecdotic, pot să înțeleg”. Marinescu a insistat că dialogul real din sistem este mult mai puțin spectaculos. „Noi tratăm foarte serios comunicarea instituțională și toate discuțiile pe care le avem cu CSM, cu reprezentanții magistraturii, cu reprezentanții guvernamentali, președinții, sunt strict instituționale într-un registru serios și constructiv”, a declarat acesta. Jurnalistul l-a întrebat dacă a gustat totuși valul de meme-uri apărute după momentul „M-a sunat Lia”. Ministrul a admis că niciun oficial nu ar trebui să fie incapabil să zâmbească. „Trebuie să avem capacitatea să și zâmbim”. Marinescu a subliniat însă că discuția despre glume nu trebuie să înlocuiască dezbaterea despre problemele sistemului judiciar. „Important, repet, în tot acest efort comun, eu văd un efort comun aici, și al mass-media, și al magistraților, și al zonei politice, de a asigura o calitate superioară a actului de justiție”, a adăugat ministrul. El a precizat că atenția publică – fie serioasă, fie ironică – are și efecte utile, precizând că toată această chestiune publică ajută la a înțelege unde sunt probleme și mai departe la a le corecta. Ministrul a conchis că momentele virale sunt inevitabile într-un context tensionat. „Faptul că apar și astfel de situații mai amuzante, în fine… Ține de comunicarea publică”, a conchis Marinescu. Declarațiile vin în plin scandal provocat de dezvăluirile Recorder, care au reaprins tema influențelor asupra magistraților, declanșând reacții în sistem și proteste în stradă în luna decembrie a anului tercut.
Ministrul Justiției o laudă pe Lia Olguța Vasilescu: Am fost onorat să lucrez cu dumneaei
În cadrul secțiunii de întrebări-fulger din timpul unei emisiuni în direct de la Prima TV, ministrul Justiției, Radu Marinescu a fost întrebat dacă ar prefera-o pe Lia Savonea sau pe Lia Olguța Vasilescu. În răspunsul său, Marinescu a precizat: „Orice doamnă care își exercită mandatul instituțional în mod profesionist, demn și în interesul cetățenilor”. Acesta a povestit că, în funcția de președinte al Comisiei pentru Buget al Municipiului Craiova a lucrat alături de Lia Olguța Vasilescu și s-a declarat „onorat” să lucreze alături de actualul primar al Craiovei. Radu Marinescu a ocupat, pentru două mandate, funcția de Președinte al Comisiei de Buget a Municipiului Craiova. „Am lucrat cu doamna Lia Olguța Vasilescu, am fost consilier, am fost președinte al Comisiei pentru Buget. Pot să-ți spun că sunt mândru de faptul că am contribuit în anii în care am fost consilier în echipa dânsei la o dezvoltare a orașului Craiova, care nu mai poate fi negată de către nimeni. Au fost niște ani de progrese edilitare deosebite în Craiova. Și într-adevăr am fost onorat să lucrez cu dumneaei”, a declarat Radu Marinescu. În ceea ce o privește pe Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul Radu Marinescu a precizat că nu are foarte multe relații instituționale. „Cu doamna Savonea nu am foarte multe relații instituționale. (…) Suntem deschiși pentru cooperare instituțională cu orice segment al Justiției, pe principii de corectitudine, obiectivitate și profesionalism”, a declarat Marinescu.
Gândul: Procedura pentru numirea conducerii marilor parchete a fost lansată de ministrul Justiției
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a demarat oficial procesul de desemnare a noilor șefi ai principalelor parchete din România, relatează gândul.ro. Decizia are legătură cu faptul că mandatele actualilor conducători ai Parchetului General și DNA se încheie la data de 30 martie 2026, iar legea prevede un calendar extins pentru aceste numiri. Procesul de selecție se va desfășura între 8 ianuarie și 2 martie 2026. La final, ministrul Justiției va înainta propunerile către președintele României, Nicușor Dan, pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Printre posturile care vor deveni vacante se află cel de Procuror General al României, funcție ocupată în prezent de Alex Florența, care se va încheia pe 31 martie 2026. Tot atunci expiră și mandatul procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Funcția de procuror-șef DIICOT, deținută de Alina Albu, va deveni liberă din 14 aprilie 2026. De asemenea, vor fi disponibile mai multe poziții de adjuncți în cadrul DNA (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026), DIICOT (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026) și al Parchetului General (1 loc – post vacant începând cu data de 29 iunie 2026), pe parcursul anului 2026. Conform legii 303/2002, procedura începe cu publicarea calendarului de către ministrul Justiției. Procurorii interesați au la dispoziție 40 de zile pentru înscriere. Candidații care îndeplinesc condițiile legale susțin un interviu în fața unei comisii stabilite prin ordin al ministrului. După evaluare, ministrul face selecția și trimite propunerile motivate către Secția pentru procurori a CSM, pentru aviz.
Moțiunea simplă împotriva ministrului Justiției a fost respinsă
Potrivit rezultatului votului, au fost înregistrate 153 de voturi împotrivă, dintr-un total de 251 de voturi exprimate. Pentru adoptarea moțiunii depuse de AUR au votat 95 de deputați, iar trei parlamentari s-au abținut. AUR a depus săptămâna trecută două moțiuni simple, care sunt dezbătute și votate luni în Parlament, una împotriva ministrului Justiției, Radu Marinescu, și cealaltă împotriva ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu. AUR a invocat nemulțumiri legate de funcționarea sistemului judiciar, susținând că procesele sunt lente, pedepsele aplicate sunt reduse, iar unele dosare se închid prin intervenirea prescripției. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a răspuns acuzațiilor formulate în moțiunea simplă depusă de opoziție în Parlament. „România este o țara democratică, europeană, un stat de drept iar justiţia a evoluat și s-a consolidat odată cu și în cadrul statului de drept. Orice analiză lucidă, obiectivă, rațională asupra justiției trebuie să plece de la date și fapte concrete si nu de la simple alegații, luând în considerare atât progresele cât și problemele încă existente, probleme care trebuie fără întârziere rezolvate. Orice reformare a justiției, legislativa sau doar administrativa, trebuie să fie realizata pe baza unor evaluări depline și obiective pentru a fi in interesul eficientizării justiției și consolidării statului de drept”, a declarat ministrul Justiției.