Radu Marinescu, Ministrul Justiție: Brățările electronice și noile penitenciare sunt esențiale pentru reintegrarea deținuților
Radu Marinescu subliniază că scopul urmărit nu este ca un om să rămână în detenție pentru totdeauna, ci să se reeduce și să se reintegreze în societate. „Trecem de la regimuri mai stricte la cele mai ușoare și apoi permitem revenirea în familie, dar aceste persoane trebuie monitorizate. Brățările electronice reduc riscul ca deținuții să dispară și oferă o alertă imediată dacă sunt scoase”, explică ministrul. Acesta a atras atenția că România se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra penitenciarelor. „Avem aproape 24.000 de deținuți și doar 23.000 de locuri. De aceea construim două penitenciare noi, la Unguriu și Berceni, fiecare cu aproximativ 1.000 de locuri, cu finanțare printr-un împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Proiectele sunt de la 2020, dar execuția este încă la 13–15%”, a precizat Marinescu. De asemenea, ministrul a subliniat că finalizarea lucrărilor este dificilă fără fonduri suplimentare: „Ne mai rămân doi ani pentru a realiza 80% din lucrări, ceea ce este foarte complicat. Am pledat ferm pentru alocarea fondurilor necesare anul acesta, dar, din păcate, încă nu avem tot ce trebuie.” Nu în ultimul rând, el a mai explicat că brățările electronice și noile penitenciare sunt doar o parte dintr-o strategie mai largă de reintegrare: „Fără implicarea mediului privat și fără un sistem de monitorizare eficient, deciziile vor rămâne subiective și nu vor reflecta realitatea celor pe care vrem să îi sprijinim.”
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, anunț despre șefia marilor parchete după voturile din CSM: Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide.
„Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz. Dacă această situație s-ar perpetua până la momentul la care ar trece cele 30 de zile rezervate CSM pentru a da un aviz. Dacă nu se poate da un aviz, pentru că există această situație de balotaj, situația juridică este sinonimă cu lipsa unui aviz. Pe mine nu mă încurcă și nu mă descurcă nimic, atât timp cât mă țin strict de procedură, de regulile legale. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide. În toate decide domnul președinte până la urmă, evident”, spune Radu Marinescu, fiind de întrebat de situația din CSM în care Secția de Procurori au exprimat un vot de 3 voturi pentru și 3 împotrivă în cazul Alex Florența și Marius Voineag. „Trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori” Zilele trecute, Secția de Procurori din CSM i-a avizat negativ ( cu un vot de 5 împotrivă și 1 pentru ) și pe Marinela Mincă, pentru funcția de adjunct al DNA, dar și pe Cristina Chiriac, nominalizată pentru șefia Parchetului General, și Gill Iacobici, pentru poziția de adjunct al DIICOT. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat în OFF The Record, pe Mediafax, și această situație: „Iar la cei avizați negativ, legea spune că trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori. Pentru că eu la Secția de Procurori n-am trimis o propunere subiectivă. Eu am trimis o propunere bazată pe argumente concrete și sunt pagini întregi de motivare, de ce am considerat că o persoană este potrivită, a fost o comisie și la noi. Din comisie au făcut parte și colegi procurori. Am avut un psiholog, am avut un expert în management. Deci, sunt niște propuneri motivate. Și de la CSM vom primi probabil niște hotărâri motivate, vom vedea care sunt motivele și vom pune întrebări candidaților ca să verificăm toate cele aspecte să nu rămână nimic neverificat”. „Și eu, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie” Ministrul Radu Marinescu a comentat înscrierile în concurs: „Mi-a plăcut faptul că procurorii, în interviurile lor, au arătat că se simte nevoia unor anumite prioritizări, pe domenii. Cei care sunt la instituția specializată au vorbit și de Sănătate. (…) În contextul în care apăruse și acel material Recorder și se deschisese o discuție acută despre Justiție, a fost și contextul în care s-a discutat de procurorii curajoși, de judecătorii curajoși. Și în acest context, și eu, și alți factori, inclusiv Președintele României, am îndemnat să se înscrie cât mai mulți. Era un moment de adevăr poate. Era un moment în care procurorii curajoși se puteau înscrie și mi-aș fi dorit să fie așa. (…) Nu pot să vă răspund (n.r. de ce n-au venit). Eu a trebuit să evaluez pe cei care s-au prezentat. Probabil, domnul Pîrlog, pentru a suplini numărul mai redus de candidați, dânsul s-a înscris în mai multe părți și e dreptul dânsului să o facă. Este foarte bine că au venit acești oameni. (…) Primul lucru – ca să câștigi, trebuie să participi la o competiție. De aceea, eu nu pot accepta retorica potrivit căreia totul ar fi lipsit de orice fel de semnificație, de orice fel de valoare, pentru că nu s-au înscris mai mulți sau nu s-au înscris nu știu pe cine are cineva în vedere care face o astfel de critică. (…) Pentru mine contează procedurile. Eu am o formare profesională în domeniul juridic în care rigoarea și normele și instrumentele contează. Retorica nu ajută la nimic aici. Trebuia să vină cineva, să depună un dosar, să depună un proiect. (…) Cei care s-au înscris au fost evaluați. Aceste evaluări au fost foarte meticuloase, au durat 2 ore pe candidat, s-au pus foarte multe întrebări (…)”. Radu Marinescu: „Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat.(…) Cine este președintele României? Este persoana cu cea mai mare reprezentativitate în statul român” Ministrul Radu Marinescu a susținut că actuala procedură de numire este una echilibrată între puterile statului: „Uneori noi funcționăm la extreme. (…) Am vrut foarte multă independență a Justiției, ne-am dorit să avem independență a Justiției pentru că ne-am temut că politicul contaminează Justiția, nu? Bun, și am adoptat acele lege ale Justiției din 2022 care sunt marca unei deosebite independențe a Justiției. Uitați-vă că președinte Înaltei Curți nu mai este numit de președinte. Dar sunt și foarte multe nemulțumiri. Nu? Acum auzim iarăși, retorica nu e bine așa, e prea multă independență, fac ce vor ei, s-au cartelizat. Justiția este ocupată de ea însăși. Cine o ocupă? Deci nici așa nu e bine. Am lăsat prea multă libertate, lipsesc checks and balances, pentru că toată filozofia aceasta plecând de la origini până în momentul de față a puterilor, presupune și ca ele să se controleze reciproc. Ori, mulți spun în momentul de față că nu avem checks and balances, pentru că justiția este închisă perfect în sistemul său de autoreglare, de autoguvernare, de autoconducere. Și atunci sunt voci care spun da, fac ce vor ei, da, uite că este ocupată de către o grupare sau o altă grupare sau a treia grupare sau nu mai știu ce grupări. Și atunci apare ideea de a se interveni cumva. Mie, ca Ministru a Justiției, mi se trimit sute și mii de mesaje spunând faceți, faceți, luați măsuri. Eu explic întotdeauna, de bună credință, cu legea în mână, că instrumentele ministrului sunt limitate și acestea sunt. Deci, avem o independență, dar se pare că nu e bine nici că o avem. Acum când vorbim de procurori, avem un mecanism care presupune… Păi și secția de procurori, ne-au venit nouă propunerii, evident, în care doresc să preia cu totul această procedură, pentru că, probabil, să scoată și Ministrul Justiției, să scoată și pe domnul președinte, să
Marinescu: Când deținuții merg în permisie nu avem resursele suficiente pentru a-i păzi
După evadarea deținutului de cetățenie turcă de la Penitenciarul Rahova, ministrul Justiției susține că astfel de situații sunt rare, extrem de rare. El susține că la 3.000 de permisii acordate a fost înregistrat un singur caz în care deținutul nu s-a întors. Ministrul Justiției a explicat că deținuții sunt evaluați periodic și că se acordă aceste recompense în raport de modul în care persoana, în penitenciar, participă la activități educative, la activități psihosociale, la activități religioase. El adaugă că aceste modificări de regim țin de aprecierea pe care comisia din penitenciar o face și că atunci când un deținut iese din penitenciar este anunțată poliția. „Haideți să discutăm onest și deschis. Avem un deficit de câteva mii de persoane care ar trebui să funcționeze în penitenciare. Având în vedere restricțiile financiare, nu putem să angajăm aceste persoane deși, dumneavoastră, vorbiți foarte corect de siguranța noastră, a tuturor. Când acești deținuți merg în permisie sau merg în afara perimetrului, nu avem resursele suficiente pentru a-i păzi și, în acest fel, nu putem nici să generăm venituri suplimentare, pentru că dacă ar merge, de exemplu, mai mulți la muncă, am genera și venituri pe care să le folosim inclusiv în aceste dotări”, a mai spus ministrul Justiției, la B1 Tv. Atas Abdullah a fost dat în urmărire națională și internațională, după ce nu a revenit în Penitenciarul Rahova la expirarea permisiei acordate pentru perioada 23–26 ianuarie 2026. Atas Abdullah era încarcerat din 2015 pentru săvârșirea infracțiunii de omor.
Ministrul Justiției propune măsuri pentru prevenirea unor cazuri similare evadării criminalului turc, inclusiv introducerea brățărilor de monitorizare
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, cere achiziția unor instrumente moderne pentru a evita incidente precum evadarea criminalului turc din Penitenciarul Rahova. După ce un criminal turc a evadat din Penitenciarul Rahova, ministrul Justiției a venit cu câteva precizări referitoare la măsurile ce vor fi luate pentru a evita astfel de situații. Ministrul Justiției propune achizția de brățări de monitorizare în penitenciare „Situațiile sunt rare dacă e sa luăm măsuri, e dat în căutare națională probabil și internațională, vedem daca e pe alt teritoriu și ce masuri se impun, noi am dispus un control la Penitenciarul Rahova ca toate criteriile și instrumentele de analiza referitoare la persoanele care pleacă în permisie dacă sunt corecte. Mai trebuie făcut ceva anul acesta, avem nevoie de finanțarea unor instrumente moderne, pentru o rată zero a unor astfel de situații (n.r. evadarea deținuților din penitenciare). Șase mii de brățări de monitorizare pentru ANP, orice persoană care merge să lucreze la un punct de lucru să fie monitorizata, să știm unde se găsește, daca se găsesc demersuri contrare legii să fie rezolvat”, a spus Radu Marinescu, pentru Antena 3 CNN. Recomandările autorului:
Teza de doctorat a ministrului Radu Marinescu va fi analizată de Comisia de Etică a Universității din Craiova
Teza de doctorat a ministrului Justiției, Radu Marinescu, va fi verificată de Universitatea din Craiova, instituția unde acesta și-a obținut titlul academic, după investigația publicată de jurnalista Emilia Șercan, relatează HotNews. Ancheta de presă susține că o mare parte din lucrare ar fi plagiată, acuzații care au declanșat procedura oficială de analiză. Decizia a fost luată vineri de Comisia de Etică a Universității din Craiova, în urma unei ședințe care a durat aproximativ două ore. Verificarea vine la câteva zile după apariția investigației realizate de Emilia Șercan pentru PressOne, în care sunt prezentate dovezi privind presupuse încălcări ale normelor academice. Decizia Comisiei de Etică, după sesizările depuse Potrivit unui comunicat transmis presei, Comisia de Etică Universitară a hotărât să deschidă un dosar de analiză a doctoratului ministrului Justiției. „Comisia de Etică Universitară a Universității din Craiova, întrunită în ședință extraordinară, astăzi 16.01.2026, a hotărât deschiderea unui dosar de analiză referitor la sesizările nr. 56/13.01.2026 și nr. 76/14.01.2026”, se arată în comunicat. Cele două sesizări vizează direct teza de doctorat a lui Radu Marinescu. Comisia se mai reunise și în ziua publicării investigației, însă atunci a decis amânarea unei hotărâri finale, pentru a discuta ulterior oportunitatea declanșării analizei oficiale. Ce susține investigația și reacția ministrului Investigația publicată de PressOne, semnată de jurnalista Emilia Șercan, arată că mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției ar fi plagiată. Concret, analiza indică faptul că 56,68% din conținut, adică 140 de pagini din totalul de 247, ar conține texte copiate din alți autori. Lucrarea poartă titlul „Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil” În reacția sa publică, Radu Marinescu respinge acuzațiile și susține că lucrarea respecta normele în vigoare la momentul redactării, afirmând că „adevărul nu poate fi sinonim cu simple alegații mediatice, chiar bizare” și că teza sa a fost „în conformitate cu legislația din acel moment”. Analiza Comisiei de Etică urmează să stabilească dacă acuzațiile prezentate în investigația jurnalistică se confirmă și ce măsuri se impun în acest caz. AUTORUL RECOMANDĂ
Radu Marinescu: Procurorii trebuie să fie apolitici
„Opinia mea este că activitatea judiciară trebuie să fie una străină de fenomenul politic. Eu cred că justiția trebuie să fie apolitică și atunci cred că toate aceste selecții care se fac inclusiv pentru procurorii șefi, trebuie să fie făcute într-un mod care să fie strict legal și în conformitate cu criteriile de profesionalism, de responsabilitate care sunt prevăzute de lege”, a declarat Ministrul Justiției, Radu Marinescu. Întrebat dacă, potrivit legii, procurorii șefi indiferent dacă este vorba despre DNA sau DIICOT pot să rămână în funcție pentru un al doilea mandat, în contextul în care șeful statului s-ar declara nemulțumit de activitatea lor, ministrul Justiției a precizat: „Sigur că poate exista mulțumire sau nemulțumire cu privire la activitatea oricărui reprezentant al statului, până la urmă și cu siguranță se pot face evaluări și pot exista astfel de aprecieri pozitive sau negative, inclusiv în ceea ce privește conducătorii parchetelor. Cu siguranță o astfel de evaluare se face și în momentul în care cineva își depune, să zicem, candidatura. Pentru că examinarea activității sale anterioare, indiferent unde a activat, este o componentă a analizei care se face pentru a se vedea dacă pentru viitor este sau nu este apt să ocupe funcția respectivă. Însă de planul, de la bun început, nimeni nu poate să fie exclus”, a declarat Radu Marinescu. Acesta a precizat că orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute de lege se poate înscrie pentru candidatură. „A exclude cumva verbal, a declara că cineva este binevenit sau nu este binevenit, din punctul meu de vedere, ar reprezenta în exercitarea atribuțiilor noastre ale Ministerului Justiției un demers neconform legii. Și atunci nu pot să spun decât că declanșăm o procedură. Orice procuror care îndeplinește condițiile legale poate să participe. Sigur, selecția va fi făcută într-un mod riguros, într-un mod profesionist, ținând cont de criterii, trecând prin filtru CSM și apoi, bineînțeles, domnul președinte are o foarte importantă misiune, aceea de a încuviința numirile respective sau de a le respinge și atunci le luăm procedura”, a declarat Radu Marinescu. Reamintim că recent, Ministerul Justiției a anunțat că va declanșa procedura de numire a noului Procuror General, dar și a șefilor DNA și DIICOT.
În SUA, un magistrat de 92 de ani îl judecă pe Maduro, în România se pensionează la 48 de ani. Reacția lui Marinescu
Ministrul Justiției Radu Marinescu a fost întrebat sâmbătă, la Prima TV, cum este posibil ca în America un judecător de 92 de ani să îl judece pe Maduro, iar în România aceștia se pensionează la 47-48 de ani. „Această întrebare ar fi mai potrivit să fie pusă celor care au redus vârsta de pensionare decât celor care se luptă în momentul de față să corecteze această chestiune. (…) În programul de guvernare am stabilit faptul că vârsta de pensionare trebuie să atingă în sectorul public vârsta standard, 65 de ani. Consider și eu, dacă mă întrebați ca opinie personală, așa că la o vârstă de 50 de ani, 50 și ceva de ani, ești în deplinătatea intelectuală, profesională, poți să fii utit în societății și chiar îți face plăcere să lucrezi. Și spre cinstea lor sunt mulți magistrați care continuă activitatea și după ce, potrivit actualei legi, au îndeplinit condițiile de pensionare”, a răspuns Marinescu. Întrebat dacă vârsta de 92 de ani nu este prea înaintată, ministrul Justiției a spus: „Eu sunt convins că în orice sistem de drept, inclusiv în sistemul american, care are o tradiție, totuși, care nu poate fi ignorată, un magistrat trece prin niște evaluări. Dacă acea persoană, este absolut de aplaudat faptul că la 92 de ani are capacitatea de a conduce un proces ca judecător, eu cred că e foarte bine să rămână. Până la urmă, o persoană care dorește să lucreze, are capacitatea să o facă, a acumulat o experiență uriașă, este util societății, nu văd de ce n-ar trebui să o facă, dar sigur că respectând regulile de drept din fiecare jurisdicție”. Justiția nu trebuie grăbită În ceea ce privește soluția așteptată de la Curtea Constituțională în privința pensiilor magistraților, Radu Marinescu a spus că în final „soluția care se dă să fie una foarte bine argumentată, foarte solidă, care să reprezinte un adevăr constituțional”: „Dacă este nevoie de patru termene pentru a avea un adevăr corect stabilit, să fie patru termene. Dacă e nevoie de două termene, să fie două termene, dar finalitatea să fie una corectă”.
Voineag și Savonea își păstrează funcțiile? Explicația lui Radu Marinescu, ministrul Justiției
Scandalul provocat de documentarul Recorder a redeschis discuția despre responsabilitatea instituțiilor din justiție și despre posibile schimbări la vârful marilor parchete. În contextul presiunilor publice și al solicitărilor politice, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus duminică, în emisiunea Insider politic, Prima TV, că în acest moment nu există temei pentru declanșarea procedurilor de revocare din funcție, nici pentru procurorul șef al DNA, Marius Voineag, nici pentru președinta Înaltei Curți, Lia Savonea. Marinescu a explicat că orice demers instituțional trebuie să respecte strict cadrul legal și să fie fundamentat pe probe clare și verificabile. El a subliniat că Ministerul Justiției nu poate acționa pe baza unui material jurnalistic sau pe fondul protestelor, oricât de puternice ar fi acestea. Nu există probe „Trebuie să existe probe, trebuie să existe elemente concrete care să fundamenteze o analiză care să conducă la propunerea uneia sau alteia dintre soluții”. Declarația a fost urmată de precizarea că „adevărul și orice reacție consecutivă trebuie să fie stabilite pe bază de probe și elemente concrete”. Ministrul a insistat că investigațiile de presă au rolul lor într-o societate democratică, dar ele nu pot substitui instituțiile abilitate. „Documentarul Recorder nu este nici primul, nici ultimul material de presă care semnalează faptul că există probleme în justiție”. Potrivit acestuia, verificările trebuie făcute de Inspecția Judiciară și de parchetele competente. Întrebat dacă, în condițiile zguduirii opiniei publice, ia în calcul schimbări la vârful DNA sau ÎCCJ, Marinescu a precizat: „Oricând, în momentul de față, nicio investigație făcută de inspecția judiciară, de parchete sau de o altă entitate nu a revelat acele elemente care să justifice un demers pentru o revocare”. Ministrul a recunoscut că unele dintre dezvăluirile Recorder i-au ridicat semne de întrebare, dar a punctat că soluția nu este reacția emoțională sau politică, ci verificarea fiecărei acuzații. „Misiunea este să fie verificate imediat și acestea să fie confirmate sau să fie infirmate”. Rolul presei și responsabilitatea instituțiilor El a făcut diferența între rolul presei și responsabilitatea instituțiilor judiciare: „Salut investigațiile de presă care ridică semne de întrebare, însă fac diferența între investigația de presă și stabilirea unui adevăr, a unei certitudini pe baza de probe”. Marinescu a mai spus că în timpul celor 30 de ani în care a fost avocat a văzut transformări puternice ale sistemului, iar justiția română are atât progrese recunoscute european, cât și zone vulnerabile ce necesită intervenție. Mesajul final al ministrului a fost că acțiunea legală și instituțională nu poate fi declanșată fără fapte solide: „În momentul în care ar exista niște elemente concrete și niște probe care să justifice revocarea unui procuror, ar trebui acționat imediat. Dar instituțional, corect, obiectiv”. Până la finalizarea verificărilor declanșate după documentarul Recorder, Marius Voineag și Lia Savonea rămân în funcții, iar Ministerul Justiției promite că nu va transforma subiectul într-o miză politică.
Marinescu: Sunt foarte multe probleme ale Justiției care încă își așteaptă rezolvarea
„Am o comunicare instituțională nu doar cu domnul președinte, cu domnul premier, am și cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu reprezentanții magistraturii și împreună cu aceștia căutăm soluțiile cele mai potrivite pentru a realiza anumite reforme absolut necesare în sistemul judiciar. Sunt foarte multe probleme ale justiției care încă își așteaptă rezolvare. De la probleme de infrastructură, probleme de digitalizare, probleme în ceea ce privește repartizarea cauzelor, degrevarea instanțelor de judecată, reducerea termenelor, foarte multe chestiuni sunt în curs de soluționare și pentru fiecare dintre ele propunem soluții care vor conduce la obiectivul final, o justiție mai bună”, a spus, la Prima TV, Radu Marinescu. El spune că a simțit aceste probleme și în timpul carierei sale de avocat, dar că în ultimii 30 de ani „Justiția a evoluat foarte mult”. „Justiția s-a transformat de la una care era sub o lupă foarte atentă a acelui mecanism MCV pe care îl cunoaștem cu toții, la o Justiție care în momentul de față are și foarte multe evaluări pozitive din partea organismelor europene, inclusiv din partea Comisiei Europene”, a adăugat ministrul Justiției. El a spus că salută investigațiile de presă care ridică semne de întrebare: „Cu alte cuvinte, dacă în documentarul Recorder s-au semnalat niște probleme, misiunea este să fie verificate imediat, să fie confirmate sau să fie infirmate. Și o astfel de activitate a început, inspecția judiceară face verificări”. Întrebat dacă există corupție în Justiție, în acest moment, Marinescu a spus: „Eu cred că există corupție în societatea românescă. Eu cred că un fenomen de corupție nu ocolește anumite zone”.
Cum a comentat Radu Marinescu momentul M-a sunat Lia. Ministrul Justiției, despre meme-uri și comunicarea din sistem
Invitat duminică în emisiunea Insider politic de pe Prima TV, ministrul Justiției Radu Marinescu a fost întrebat cum vede felul în care acel moment s-a rostogolit ulterior în spațiul public. Oficialul a nuanțat că seriozitatea instituțională și percepția publică pot funcționa în paralel. „Cum s-a rostogolit, apoi, în sfera de comunicare publică, uneori chiar anecdotic, pot să înțeleg”. Marinescu a insistat că dialogul real din sistem este mult mai puțin spectaculos. „Noi tratăm foarte serios comunicarea instituțională și toate discuțiile pe care le avem cu CSM, cu reprezentanții magistraturii, cu reprezentanții guvernamentali, președinții, sunt strict instituționale într-un registru serios și constructiv”, a declarat acesta. Jurnalistul l-a întrebat dacă a gustat totuși valul de meme-uri apărute după momentul „M-a sunat Lia”. Ministrul a admis că niciun oficial nu ar trebui să fie incapabil să zâmbească. „Trebuie să avem capacitatea să și zâmbim”. Marinescu a subliniat însă că discuția despre glume nu trebuie să înlocuiască dezbaterea despre problemele sistemului judiciar. „Important, repet, în tot acest efort comun, eu văd un efort comun aici, și al mass-media, și al magistraților, și al zonei politice, de a asigura o calitate superioară a actului de justiție”, a adăugat ministrul. El a precizat că atenția publică – fie serioasă, fie ironică – are și efecte utile, precizând că toată această chestiune publică ajută la a înțelege unde sunt probleme și mai departe la a le corecta. Ministrul a conchis că momentele virale sunt inevitabile într-un context tensionat. „Faptul că apar și astfel de situații mai amuzante, în fine… Ține de comunicarea publică”, a conchis Marinescu. Declarațiile vin în plin scandal provocat de dezvăluirile Recorder, care au reaprins tema influențelor asupra magistraților, declanșând reacții în sistem și proteste în stradă în luna decembrie a anului tercut.