Ministrul Justiției, apel către magistrați: Spuneți lucrurilor pe nume. Nu este suficient să acuzi, ci trebuie să și probezi

Ministrul Radu Marinescu susține că nu a primit nicio sesizare legată de problemele din Justiție semnalate în documentarul Recorder. „Problemele ridicate în materialul Recorder, despre abuzuri concrete asupra unor judecători sau procurori anume, nu au fost discutate în mod evident la momentul la care noi constituiam acea coaliție. La Ministerul Justiției, de când sunt ministru, nu am primit niciodată vreo sesizare a vreunui magistrat, care să-mi aducă la cunoștință că ar fi victima unor abuzuri, unor persecuții, pentru faptul că gândește diferit sau pentru că are o anumită viziune sau pentru faptul că expune disfuncționalități ale sistemului. N-am primit nici măcar sesizări ale magistraților care să-mi vorbească de disfuncționalități, ca să am astfel de repere concrete”, a spus Marinescu la RFI. La remarca realizatorului că magistraților le-a fost frică de represalii și că presa a tot scris în ultimii ani despre încrengăturile politico-judiciare, ministrul Justiției a răspuns: „Așa este, de mult timp se vorbește despre abuzuri în Justiție și s-a vorbit despre abuzuri și în perioada în care conducerea Justiției nu era asigurată de actualele persoane care sunt… Eu aș vrea să punem capăt tuturor abuzurilor. Nu știu dacă le-a fost frică sau nu”. El le cere magistraților să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume. „Mesajul meu direct către magistrați este: dacă aveți inamovibilitate, conform legii, dacă aveți curajul să judecați dosare grele, dosare importante și trebuie să-l aveți, pentru că asta este menirea magistratului în statul de drept, cu siguranță că trebuie să aveți și curajul să spuneți lucrurilor pe nume, să veniți cu elementele concrete, pentru că magistrații și juriștii știu foarte bine că nu este suficient să acuzi, ci trebuie să și probezi, să vii cu elemente concrete, îi rog să vină cu toate elementele concrete, pentru a putea să le cunoaștem și să soluționăm tot ce este de soluționat în Justiție”, a spus ministrul. Întrebat unde să vină magistrații cu aceste sesizări, Radu Marinescu a precizat: „Eu vorbesc pentru Ministerul Justiției. Magistrații care au cunoștințe de infracțiuni să se adreseze organelor de cercetare penală. Magistrații care au cunoștințe despre abuzuri să le semnaleze și le pot semnala inclusiv public, evident, să le semnaleze organismelor care investighează aceste chestiuni disciplinare și este Inspecția Judiciară, organism independent, potrivit legii și nouă, ca Minister al Justiției, dacă doresc să ne aducă la cunoștință, ca apoi să fim o voce care să susțină combaterea unor astfel de abuzuri”.
Ministrul Justiției, în exclusivitate pentru Gândul, despre scandalul din Magistratură: Nicușor Dan nu m-a sunat / M-a contactat Ilie Bolojan, ca să facem un grup de lucru. Ce mai spune ministrul Marinescu în scandalul momentului

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că de când a izbucnit scandalul din Magistratură nu a fost sunat de președintele Nicușor Dan. În schimb, Marinescu a fost contactat de premierul Ilie Bolojan, la scurt timp după publicarea materialului Recorder. „Premierul m-a sunat pentru a constitui un grup de lucru, după ce a văzut acel material”, spune ministrul Justiției. Cum vede Radu Marinescu scandalul care a antagonizat judecătorii din România. „Domnul președinte Nicușor Dan nu m-a contactat până în momentul de față. În schimb, după ce a părut materialul Recorder, domnu prim-ministru Ilie Bolojan m-a contactat pentru a constitui un grup de lucru, de analiză a criticilor aduse legislației de organizare a sistemului judiciar, în cadrul acelui material. Grupul de lucru trebuie să constate dacă legislația are anumite aspecte care să fie îmbunătățite sau modificate. Premierul a invocat faptul că documentarul ridică niște probleme cu privire la funcționalitatea sistemului judiciar, și că acestea ar trebui să fie verificate și analizate, pe linia de competență pe care o avem noi, adică de inițiativă legislativă”, a declarat Radu Marinescu pentru Gândul. Ministrul Justiției a explicat ce presupune grupul de lucru propus de premier: „Grupul de lucru, în viziunea premierului, este un grup alcătuit din specialiști din cancelaria dânsului, ai Ministerului Justiției, din profesioniști magistrați, care să analizeze problemele care s-au invocat public cu privire la legislația de organizare a sistemului judiciar. Nu am fixat chestiuni punctuale, concrete. Urmează să se constituie acest grup de lucru”, spune Radu Marinescu. Cum vede ministrul Justiției scandalul actual din magistratură, și dacă el poate afecta procesul de justiție. Radu Marinescu: „Până la un punct, divergențele de idei sunt benefice” „Este evident că sunt probleme și este clar că aceste tensiuni trebuie să fie clarificate. Trebuie văzut dacă sunt chestiuni punctuale care vizează probleme invocate de unii magistrați în privința persoanei lor, sau sunt probleme de ordin structural, care pot fi rezolvate la nivel general, legislativ. Eu sper ca procesul de justiție să nu fie afectat. Puterea Judecătorească și Magistratura se autoguvernează în conformitate cu actualele legi ale Justiției, iar mecanismele sunt interne, prin alegerea CSM, prin mecanismele de selecție pentru promovare, pentru conducerile instanțelor. Știu că de-a lungul timpului au existat divergențe și puncte de vedere diferite și până la un punct, atât timp cât sistemul funcționează, dezbaterile și divergențele de idei sunt benefice. Important este să nu se ajungă la conflict. Pe chestiunile care țin de funcționalitate, soluțiile trebuie să vină tot din interiorul Magistraturii”, a conchis ministrul Justiției.
Radu Marinescu spune că nu a primit plângerea împotriva Oanei Gheorghiu

„Am observat în această dimineață punctul de vedere a domnului președinte Nicuşor Dan, pe care eu îl apreciez ca fiind un punct de vedere care reflectă situația momentului. Și anume că declarația doamnei vicepremier a fost, cred că dânsul l-a spus nefericită, poate hiperbolică, poate, eu știu, într-o notă emoțională, și că reacția CSM-ului, din câte înțeleg, nu întrunește o finalitate prin neacordarea avizului de către domnul președinte”, a spus Radu Marinescu, la Digi24. Întrebat dacă a ajuns plângerea penală la el, ministrul a spus: „Nu, după cum am spus, mă aflu în străinătate, nu am participat la adoptarea unei decizii sau la semnarea acestei plângeri”. El susține că, în calitate de ministru, are obligația la „prudență și, de aceea, nu vreau să comentez asupra demersului de sesizare a organelor de urmărire penală, asupra temeiniciei sale”. „Pentru această plângere penală, nu am participat la discuții și nu am acordat un vot într-un sens sau într-altul și, evident, vă repet, nu am scernat această plângere”, a adăugat el. Reacția președintelui Consiliul Superior al Magistraturii a cerut anchetarea vicepremierului Oana Gheorghiu pentru declarațiile acesteia despre pensiile speciale. Oana Gheorghiu este acuzată de incitare la violenţă, ură sau discriminare. „Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal”, a transmis CSM. Președintele Nicușor Dan a comentat marți dimineață scandalul declanșat de declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu la adresa magistraților, calificându-le drept „nefericite”, în timp ce despre reacția CSM a spus că este „exagerată”. ”Cred că declarația doamnei viceprim-ministru a fost nefericită, iar reacția CSM a fost exagerată. Nu voi semna cererea de urmărire penală. Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcție, nu e o greșeală așa mare (…) Magistrații au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal”, a declarat președintele.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, detalii despre extrădarea lui DANI MOCANU. Decizia autorităților italiene îl va trimite în pușcăriile din România
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, oferit detalii despre extrădarea manelistului Dani Mocanu și a fratelui său, după ce au fost arestați, luni, în Italia, în apropiere de Napoli. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat că autoritățile române întreprind toate demersurile pentru ca Dani Mocanu și fratele său să fie extrădați în România și încarcerați, conform legii. “Este important de precizat că activitatea de căutare a unei persoane care nu s-a prezentat în vederea puneii în executare a hotărârii judecătorești de condamnare este într-o primă fază în competența autorităților polițienești și în măsura în care există indicii că a părăsit teritoriul României această activitate se realizează prin intermediul organizațiilor internaționale de cooperare. În momnetul în care persoana este depistată pe teritoriul unei alte jurisdicții internaționale, dacă este vorba de un stat al UE se procedează la comunicarea mandatului european de arestare care presupune parcurgerea unei proceduri inclusiv judiciare la o instanță din statul unde a fost depistat care decide punerea în executare a mandatului de arestare și predarea persoanelor către jurisdicția românească”, a spus Radu Marinescu, la Antena 3 CNN. Ministrul Justiției a explicat că se fac toate demersurile pentru ca frații Mocanu să fie aduși în țară și să execute pedeapsa în România. “Mandatul european de arestare care ar fi trimis către autoritățile din țara în care ei au fost găsiți este valorificat prin procedura de valorificare judiciară prin intermediul unei instanțe din țara unde persoanele sunt identificate dacă este pe teritoriul UE. Un judecător se pronunță cu privire la predarea peroanelor respective către autoritățile române”, a mai precizat Radu Marineascu. Dani Mocanu și fratele său, prinși în Italia Manelistul Dani Mocanu și fratele său au fost arestați, luni, în Italia, în apropiere de Napoli. Anunțul a fost făcut de Poliția Română. „În urma cooperării polițienești internaționale dintre Poliția Română, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR) și autoritățile din Italia, în cursul zilei de astăzi, 10 noiembrie 2025, au fost localizați doi bărbați, de 35 și 33 de ani, în localitatea Casola di Napoli, provincia Napoli, Italia. Bărbații au fost depistați de polițiștii din cadrul Chesturii de Poliție Brescia, împreună cu cei din cadrul Chesturii de Poliție Napoli. Cei doi bărbați, din Ștefănești, județul Argeș, au fost condamnați la 4, respectiv 7 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice, mandatele de executare a pedepsei cu închisoarea fiind emise la data de 6 noiembrie 2025. În prezent, pe teritoriul Italiei, se desfășoară procedurile legale pentru punerea în aplicare a mandatelor europene de arestare, urmând ca, în funcție de decizia autorităților judiciare din această țară, persoanele să fie predate autorităților române”, au comunicat autoritățile române. Informația vine în contextul în care în data de 6 noiembrie, Dani Mocanu a fost condamnat definitiv la 4 ani cu executare pentru tentativă de omor. În plus, acesta a fost condamnat și la 6 ani și 5 luni la de proxenetism, spălare de bani și grup infracțional, însă a scăpat în baza deciziei Curții Constituționale privind prescripția.
Radu Marinescu: În cazul lui Horațiu Potra se parcurg etapele unei proceduri de extrădare

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a spus duminică seară la Digi24 că procedura de extrădare a lui Horațiu Potra este în curs și că speră ca demersul să aibă succes. „Ceea ce știm și am împărtășit opiniei publice este faptul că domnul Horațiu Potra împreună cu cei urmăriți împreună cu dânsul sunt privați de libertate și acum se parcurg etapele unei proceduri de extrădare care sperăm noi să aibă ca finalitate prezentarea dânșilor în fața justiției din România pentru a se desfășura un proces penal cu toate garanțiile care sunt stabilite de exercițiul justiției într-un stat de drept și într-un stat democratic. Preocuparea Ministerului Justiției este să realizeze o cooperare judiciară eficace ca aceste persoane să se înfățișeze în fața jurisdicției din România. Faptul că reprezentanți sau pretinși reprezentanții ai dumnealor au comunicat public despre o numită intenție de a nu contesta solicitarea României de extradare ține, mă rog, de o comunicare publică pe care o realizează sau nu persoanele în cauză”, a declarat Radu Marinescu. Ce spune ministrul Justiției despre cazurile Sorin Oprescu și Paul de România Întrebat despre cazul lui Sorin Oprescu, aflat sub control judiciar în Grecia, ministrul Justiției a spus că motivele invocate de acesta pentru a scăpa de pedeapsa din România nu mai sunt de actualitate. „Nu mai poți să repui în discuție chestiunile care țin, de exemplu, de condițiile de deținere, pentru că în cazul domnului Oprescu a fost vorba de condițiile de deținere la primul refuz al autorităților din Grecia, întrucât, în România, condițiile de deținere s-au îmbunătățit substanțial. Suntem optimiști”, a adăugat ministrul. În cazul unui alt fugar celebru, Paul de România, Ministerul Justiției a făcut demersuri la forurile europene. ”Ne-am adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene și am obținut recent, 2024-2025, două decizii foarte importante. Una ne ajută în cazul Prințului Paul de România, acolo procedurile sunt în desfășurare și se va aplica o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene care nu mai permite unei jurisdicții să reia elementele de presupusă nelegalitate ale desfășurării procesului în jurisdicția românească”, a spus ministrul Radu Marinescu.
Ministrul Justiției, după eliberarea lui Vlădescu și Costea: Este regretabil, pledez pentru responsabilitate
„A fost exercitată o cale extraordinară de atac, o cale extraordinară de atac a recursului în casațiecare poate viza hotărâri definitive. Asta ca să se înțeleagă puțin referitor la ceea ce dumneavostră ați menționat că exista o hotărâre definitivă. Această cale extraordinară de atac nu prevedea până la decizia a Curții Constituționale 50 din 2025 posibilitatea ca și inculpatul să se plângă de faptul că nu i s-a încetat, în mod greșit, nu i s-a încetat procesul penal pentru că intervenise prescripția. Putea doar segmentul public, adică Ministerul Public, să invoce faptul că în mod greșit s-a încetat procesul. Vreau să vă explic care e contextul strict juridic al demersurilor. Repet, nu le comentez substanța pentru că nu o cunosc. Este o instanță de judecată și în substanța asta nu pot să o comentez”, a spus Radu Marinescu la Digi24. Există legatură între decizie și pensiile speciale? Întrebat dacă este o coincidență faptul că această decizie vine și în contextul scandalului legat de pensiile speciale, ministrul a spus: „Eu prefer să cred și să consider că nu există niciun fel de legătură între aceste două coordonate. Însă pot să spun următorul lucru revenind la ceea ce declarasem inițial în intervenția mea, și anume că trebuie să tragem niște concluzii. Și aceste concluzii sunt următoarele. Trebuie să aplicăm legea cu responsabilitate. Trebuie să fim foarte atenți la modul în care soluționăm un contencios juridic, mai ales unul care este sensibil. Trebuie să avem grijă atunci când legiferăm pentru a evita eventuale ipoteze de neconstituționalitate care pot să apară la foarte mult timp chiar după ce legea a fost adoptată și în acest sens avem o responsabilitate comună ca să organizăm atât norma, editarea normei, cât și aplicarea ei într-un mod cât mai responsabil”. Întrebat, de asemenea, dacă situația este regretabilă, Marinescu a spus: „Da, categoric este regretabilă”. Întrebat din cauza cui,el a spus: „Eu nu pot să vă fac acum o acuzație față de o componentă sau alta a segmentului public, eu pot să pledez pentru responsabilitate”. „Dacă legea impune să se recupereze aceste prejudicii, trebuie categoric să fie recuperate”, a mai spus Radu Marinescu. Instața este obligată să aplice legea „Deciziile de astăzi prin care Sebastian Vlădescu și Mircea Ionuț Costea au fost puși în libertate în urma constatării prescripției răspunderii penale sunt o consecință a aplicării Deciziei nr.50/2025 a Curții Constituționale, care reafirmă principiul conform căruia legea procesual penală trebuie să respecte dreptul la apărare, egalitatea de șanse și accesul efectiv la Justiție. În același timp, decide clar că modificările procedurale nu compromit responsabilitatea civilă sau măsurile patrimoniale existente. Instanțele sunt obligate să aplice legea și Constituția, chiar și atunci când efectele pot fi percepute ca nepopulare”, a explicat Victor Alistar, conform unui comunicat de marți al ICCJ.
Radu Marinescu, vizită de lucru la Penitenciarul Botoșani. Imagini din interiorul închisorii

Potrivit Ministerului Justiției, vizita de lucru de la Penitenciarul Botoșani este parte a programului demarat la nivel național ce vizează respectarea „condițiilor de detenție și a cadrului de reintegrare socială din toate unitățile penitenciare din România”. Demersul are scopul de a analiza infrastructura penitenciarelor din România, dar și a condițiilor de detenție. De asemenea, un alt scop este acela de a modul în care modul în care autoritățile din sistemul penitenciar respectă drepturile fundamentale ale deținuților. Planul vizează și evaluarea programelor, dar și a oportunităților de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. Pe parcursul vizitei, ministrul Justiției a discutat atât cu reprezentanții conducerii Penitenciarului Botoșani, cât și cu deținuții, pentru a obține „o imagine completă și realistă asupra situației actuale”, potrivit Ministerului Justiției. „Dialogul s-a concentrat pe identificarea necesităților imediate, a provocărilor specifice unității și a celor mai eficiente soluții pentru îmbunătățirea mediului custodial”, transmite Ministerul Justiției. În cadrul vizitei sale la Penitenciarul Botoșani, Radu Marinescu „a subliniat importanța modernizării infrastructurii întregului sistem și a creșterii calității programelor educaționale și de formare profesională, precum și necesitatea consolidării unui cadru de respectare a drepturilor omului, aliniat standardelor internaționale în materie”. Ministrul Justiției a anunțat că va sprijini Administrația Națională a Penitenciarelor în procesul de reformare instituțională. Radu Marinescu va vizita și alte penitenciare din țară pentru continuarea procesului de evaluare, în vederea unor noi reforme care să reflecte realitatea din teren, potrivit sursei citate.
Ministrul Justiției, despre extrădarea lui Sorin Oprescu: Impedimentul invocat anterior a dispărut

Radu Marinescu spune, pentru Digi24, că în acest moment nu ar trebui să mai existe vreun impediment privind extrădarea lui Sorin Oprescu din Grecia. „Procedura mandatului european de arestare presupune examinarea acestuia cu celeritate, ceea ce înseamnă că acum, fiind arestat, va fi prezentat unui magistrat, urmând să își formuleze poziția – fie este de acord cu trimiterea sa în România, fie dacă nu este de acord, urmează a se desfășura o procedură judiciară în acest sens. De la ultima solicitare făcută de România au intervenit două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care, apreciem noi, sunt în sprijinul solicitării noastre actuale de predare a domnului Oprescu”. Ministrul Justiției a mai adăugat că „în esență, apreciindu-se că mandatul de arestare poate fi menținut și solicitarea de predare de asemenea menținută, dacă au intervenit aspecte, diferite, aspecte noi față de cererea anterioară. Noi apreciem că în acest moment condițiile de detenție oferite de România sunt la standarde europene și că acest impediment apreciat anterior de autoritățile elene a dispărut. Urmează, bineînțeles că autoritățile judiciare din Grecia să se pronunțe cu celeritate”. „Vom lua toate măsurile care țin de cooperarea judiciară loială și care țin de statul român pentru a pune la dispoziția autorităților din Grecia toate informațiile relevante. Apreciem, repet, că în ceea ce privește condițiile de deținere s-au făcut progrese semnificative și că acest impediment nu mai există”, adaugă el. Sorin Oprescu, reținut lângă aeroportul din Salonic Fostul primar al Capitalei a fost reţinut sâmbătă lângă aeroportul din Salonic. Motivul este acela că autoritățile elene au primit noi informații de la justiția din România privind condițiile de detenție în penitenciarele românești. Polițiștii greci l-au reținut din nou pe Oprescu pentru că în luna mai a acestui an, Tribunalul București a acceptat o cerere din partea polițiștilor care gestionează cazurile de urmăriți internațional, iar România a transmis un angajament de îmbunătățire a condițiilor de detenție, arată Ministerul de Justiție. Acesta a fost motivul invocat de magistrații eleni atunci când au respins inițial extrădarea fostului primar general al Capitalei: nu ar fi beneficiat de condiții decente de detenție în România, având în vedere vârsta înaintată a acestuia – Oprescu are 73 de ani – afecțiunile de care suferă și pedeapsa pe care o are de executat. Condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, în 13 mai 2022, la zece ani şi opt luni de închisoare, într-un dosar în care este acuzat de mai multe fapte de corupţie, după ce a primit 25.000 de euro la locuinţa sa din Ciolpani, de la Bogdan Popa, fost şef al Administraţiei Cimitirelor, care la rândul său este acuzat că a constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat ulterior şi ceilalţi inculpaţi din dosar, şi care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul municipiului Bucureşti. La finalul anului 2013, grupul ar fi fost condus de Sorin Oprescu. În aceeaşi zi, Sorin Oprescu a fost dat în urmărire, fiind reţinut în Grecia în 17 mai. În 31 mai, Oprescu a fost eliberat pe cauţiune, iar Curtea de Apel din Atena a respins cererea României de extrădare a sa.
Magistrații nu au răspuns invitației ministrului Justiției la discuții. Subiectul pensiilor speciale nu a fost abordat
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat joi, după o întâlnire de lucru cu reprezentanți ai sistemului judiciar, că a fost convenită formarea unui grup de lucru interinstituţional care să identifice și să implementeze soluții pentru problemele din justiție. Acesta a subliniat că la reuniune nu s-a discutat despre pensiile de serviciu ale magistraților, iar dialogul rămâne deschis și pentru reprezentanții acestora, care au lipsit de la discuții. „La întâlnirea de astăzi au fost prezenţi reprezentanţi ai executorilor judecătoreşti, ai notarilor şi ai avocaţilor, în efortul comun de a găsi împreună soluţii, plecând de la obiectivele programului de guvernare. Cu cei prezenţi am avut un dialog constructiv, am convenit să creăm un grup de lucru interinstituţional care să abordeze de o manieră pluridisciplinară, integrată, prin dialog, toate soluţiile care trebuie să fie implementate în justiţie”, a declarat ministrul Justiţiei La întâlnire au participat reprezentanți ai executorilor judecătorești, notarilor și avocaților. Discuțiile s-au concentrat pe teme precum digitalizarea instanțelor, actualizarea taxelor judiciare de timbru și utilizarea lor pentru investiții în infrastructură, măsuri pentru reducerea duratei proceselor și degrevarea activității instanțelor, dar și identificarea unor sancțiuni pentru plângerile contravenționale neîntemeiate. Ministrul a precizat că absenţa reprezentanţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ai Consiliului Superior al Magistraturii s-a datorat formelor de protest faţă de proiectul privind pensiile de serviciu. „Cei care au lipsit astăzi au justificat prin existenţa unor forme de protest faţă de proiectul de pensii de serviciu, care însă, repet, nu a făcut obiectul discuţiilor de astăzi. Cu siguranţă ne dorim ca în viitor, la astfel de discuţii despre aspecte care interesează activitatea, inclusiv din instanţe şi parchete, să participe şi reprezentanţii magistraţilor. Repet, din punctul de vedere al ministerului, aşteptăm întotdeauna cu mare disponibilitate”, a mai spus Radu Marinescu. Potrivit Ministerului Justiției, obiectivul principal asumat în programul de guvernare 2025-2028, la secțiunea Justiție, este reducerea duratei de soluționare a cauzelor și eficientizarea executării hotărârilor judecătorești, măsură corelată cu digitalizarea instanţelor, extinderea dosarului electronic, promovarea soluţiilor alternative şi instituirea cadrului legal pentru judecata la distanţă. „În acest proces de analiză va fi luat în considerare şi faptul că, în prezent, se află în dezbatere parlamentară anumite iniţiative legislative care au ca obiect amendarea legislaţiei relevante, ce ar putea avea impact asupra reducerii duratei proceselor şi asupra eficientizării activităţii instanţelor de judecată”, menţionează comunicatul.
Ministrul Justiţiei spune că moartea lui Ion Iliescu nu închide DOSARELE Revoluției și Mineriadei
Ministrul Justiţiei Radu Marinescu a declarat că dosarele Revoluţiei şi Mineriadei vor continua şi după moartea fostului preşedinte Ion Iliescu. Radu Marinescu a fost întrebat sâmbătă, în emisiunea Insider Politic de la Prima TV, dacă odată cu Ion Iliescu au fost îngropate şi dosarele Revoluţiei şi Mineriadei. „Cu siguranţă nu. Dosarele acestea, care sunt dosare foarte importante, sunt dosare în care se caută un adevăr judiciar pentru o suferinţă istorică, semnificativă, sunt momente importante pentru societatea românească, sunt dosare care trebuie finalizate, adevărul trebuie să fie aflat. Prin decesul domnului Ion Iliescu, verificarea sa penală încetează, este una dintre cauzele de încetarea procesului penal, dispariţia fizică a persoanei, însă cu siguranţă adevărul trebuie căutat şi aflat în continuare. Este într-adevăr o întrebare de ce nu s-a întâmplat mai repede”, a declarat ministrul Justiției. Întrebat când ar putea fi soluționate aceste dosare, Radu Marinescu a afirmat că nu poate face o astfel de predicție. „Ministrul Justiţiei poate să facă ceea ce a şi făcut şi face în continuare: să transmită către organe judiciare aşteptările legitime ale cetăţeanului ca toate cauzele să fie soluţionate cu celeritate. Asta pot să o spun şi o spun cu fermitate, trebuie rezolvate cauzele şi civile, şi penale, justiţia trebuie realizată cu celeritate, dar trebuie să avem în vedere că grăbirea unor cauze, nu vorbesc de cauzele particulare la care ne raportăm, vorbesc de un principiu. Nu poţi grăbi cauzele în afara limitelor pe care celeritatea le stabileşte prin coroborare cu necesitatea de a administra probe, de a asigura drepturi şi libertăţi pentru persoane care sunt cercetate, de a te asigura dincolo de orice fel de dubiu că un lucru este stabilit. Asta poate să presupună şi o anumită durată a procedurilor”, a adăugat el. RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Marinescu, categoric față de protestele judecătorilor din țară: „GREVA nu e permisă de lege” Radu Marinescu (PSD) salută implicarea lui Nicuşor Dan în reforma magistraţilor: Între puteri trebuie să existe un DIALOG, în niciun caz un război