Metadatele CV-ului lui Radu Miruță ridică suspiciuni privind implicarea unor persoane fără funcție în minister
Documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului Economiei, iar analiza metadatelor tehnice a scos la iveală detalii care au generat discuții, scrie Gândul. Numele autorului din metadate Conform informațiilor apărute în spațiul public, metadatele fișierului indică faptul că documentul ar fi fost creat de Dan Gecui, care nu deține nicio funcție în cadrul Ministerului Economiei. Dan Gecui este soțul Ioanei Răduca, consilier al ministrului și șef de cabinet. Această situație a ridicat semne de întrebare în ceea ce privește modul în care a fost gestionată comunicarea instituțională și dacă atribuțiile administrative au fost exercitate strict în cadrul legal. Relația profesională dintre consilieră și instituție Ioana Răduca, consiliera ministrului, a ocupat anterior funcții în zona de comunicare politică. Numirea sa în rolul actual a generat discuții în presa centrală, fiind prezentată drept o funcție obținută în ciuda lipsei de experiență în domeniile specifice Ministerului Economiei. Anterior, presa a relatat și includerea acesteia în Consiliul de Administrație al unei companii din sectorul telecom, subliniind tot lipsa unei pregătiri adecvate pentru acel rol. În plus, participarea ei la o deplasare oficială în Coreea de Sud, alături de ministru, a fost menționată în spațiul public ca parte a unui context mai larg privind modul în care este gestionată echipa ministerială. Posibile conflicte de interese Faptul că metadatele documentului indică numele lui Dan Gecui – persoană fără rol oficial în Guvern – a alimentat speculații legate de modul în care ar fi fost gestionate documentele oficiale ale ministrului. Potrivit informațiilor publicate, singura legătură a acestuia cu instituția este relația sa de familie cu Ioana Răduca. Deși aceste aspecte nu afectează studiile sau parcursul educational al ministrului, situația ridică semne de întrebare legate de procedurile interne din minister și de eventuale posibile conflicte de interese.
Miruță: Soluțiile lui Ilie Bolojan sunt instrumentul rațional la boala existentă
Miruță a subliniat, miercuri seara, la Digi24, că datoria națională a crescut „exponențial în ultimii doi ani” și că prioritatea Guvernului este să stopeze viteza acestei creșteri. El a argumentat că, deși nepopulare, măsurile fiscale luate pe termen scurt au fost necesare pentru a obține rapid resurse. Ministrul a explicat că Executivul nu a avut timp să taie imediat cheltuielile masive, astfel că a fost nevoit să majoreze temporar unele taxe. Guvernul a cerut mediului privat să fie „solidari” și să accepte „să mai creștem o tură niște taxe”, deoarece „singura soluție să iei bani de azi pe mâine este să crești niște taxe”. „Datoria României a tot crescut” „Domnul Bolojan este instrumentul rațional la boala existentă. Boala existentă este o datorie care a crescut exponențial în ultimii doi ani, pe care trebuie să o oprim. Trebuie să oprim viteza de creștere… Convingerea mea e că este bine și nu există de fapt o altă variantă. Pentru că populist poți să spui că vei avea mâine pe card, începând de mâine, de două ori mai mulți bani. De unde? Că am văzut filmul ăsta de vreo 20 de ani în România și datoria României a tot crescut”. El a adăugat că a respins abordările populiste, deoarece experiența ultimilor 20 de ani a demonstrat că promisiunile de îmbogățire rapidă au dus doar la creșterea datoriei, fără investițiile justificate. Cu privire la propunerea de reducere a cheltuielilor salariale, ministrul a criticat ferm varianta simplistă de a scădea salariile tuturor angajaților cu 10%, deoarece aceasta „pedepsește omul care muncește la una cu cel care nu muncește”. Miruță a anunțat că la ministerul Economiei va fi implementat un „template” de evaluare a performanței, pe care îl va pune la dispoziția celorlalte ministere. Scopul este de a măsura capacitatea și volumul de muncă al fiecărui angajat.
Miruță, despre pensiile magistraților: Nu se poate să câștigi la pensie mai mult decât când lucrai. Nu este echitabil pentru societate
Miruță a condamnat ferm pensionarea timpurie și veniturile disproporționate obținute de magistrați la pensie. „Eu cred că sunt și magistrați în țara asta care acceptă principiul că nu se poate să câștigi bani la pensie mai mult decât când lucrai. Nu se poate să te pensionezi la 48 de ani și la 47 de ani. Nu este echitabil pentru societate să bagi mâna într-un coș în care pun bani și alții și să tragi de acolo mai mult decât proporțional”, a spus Miruță, la Digi24. Radu Miruță a admis că munca în justiție poate implica o „supra-încărcare” și că aceasta ar putea justifica o „pondere mică în plus” față de contribuția efectivă. Totuși, el a insistat că sub această scuză nu pot fi tolerate beneficii „disproporționat cum se întâmplă, de fapt, astăzi”. Referitor la refuzul magistraților de a coopera la schimbarea sistemului de pensii, Ministrul a explicat că reacția este o „reacție de protecție autoimună când ți se ia un lucru cu care ai fost obișnuit”. De asemenea, Miruță a oferit o explicație pentru tăcerea din interiorul sistemului judiciar față de poziția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), subliniind independența judecătorilor. „Nu prea există relații de superioritate în rândul magistraților. Un judecător nu poate să-i spună unui președinte de tribunal de ce a luat decizia asta juridică… Judecătorul e independent, poate să fie președintele în alte curți. Nu are ce să-i facă unui judecător pe decizia pe care o consideră. Și normal să fie așa”.
Patrick de Hillerin îl pune la colț pe Miruță de la Economie
Deplasarea ministrului Economiei, Radu Miruță, în Arabia Saudită pe banii arabilor a declanșat un val de reacții în spațiul online. Ultimul pe listă este jurnalistul Patrick André de Hillerin, care ironizează discursul ministrului. Acesta se laudă cu reușite în beneficiul arabilor și poate fi chiar suspectat de trădarea intereselor naționale. Context în care ar fi oportună o demisie, punctează jurnalistul. Costurile vizitei ministrului Economiei, Radu Miruță, în Arabia Saudită ar fi fost suportate de gazde, inclusiv biletele de avion. Detaliile sunt furnizate chiar de Miruță. Ministrul susține că a bifat o serie de reușite ca parteneriate economice cu saudiții, anunţând chiar că a fost promovată o Hotărâre de Guvern prin care o companie de stat a primit licența de exploatare a grafitului. Cine trebuie să exploateze resursele statului – România sau arabii? În postarea sa, editorialistul Gândul atrage atenția că statul român ar trebui să aibă prioritate în exploatarea acestor resurse valoroase de grafit. Jurnalistul critică vizita lui „Miruță-Lavalieră, arogantul ăla gonflat de la Economie”. Ministrul Miruță se autodenunță. Recunoaște că a fost în Arabia Saudită pe banii „arabilor” ca să discute despre investițiile lor în România. Promite să dezvolte domenii schiabile cu banii lor „Miruță-Lavalieră, arogantul ăla gonflat de la Economie, s-a dus în Arabia Saudită pe banii unor posibili investitori în exploatarea grafitului din România. Da, mă, da. Saudiții i-au plătit unui ministru al României transportul, casa și masa ca să discute business cu el, de parcă Miruță ar fi stăpân pe resursele Românei și le-ar putea vinde cui vrea el, când vrea el. Dincolo de faptul că eu cred că resursele trebuie exploatate de către statul român, mai ales cele strategice, nu de către firme private, este absolut strigător la cer ca un ministru să se deplaseze la discuții de afaceri care ating resurse strategice și politici de stat pe banii celor direct interesați. Dacă vreo firmă saudită va câștiga vreo licitație legată de exploatarea grafitului, va fi direct mită”, scrie Patrick de Hillerin. „Nu spun că e caz de pușcărie (în alte țări ar fi), dar de demisie/demitere sigur e” Jurnalistul critică tonul populist al mesajelor ministrului la revenirea din Arabia Saudită și punctează că ar fi cazul să își dea demisia. „Din populismul ăsta penibil conform căruia nu mai cheltuim banii românilor pe deplasări, s-a ajuns ca un ministru să se pună în poziția de beneficiar de bunuri și servicii din partea cuiva interesat de resursele României. Este absolut inacceptabil. Oricum, România nu trebuie să vândă „dreptul de explaotare”, pe o redevență cel ami probabil ridicolă, ci ar trebui să vândă, pe bani buni, produsul finit. În al doilea rând, grafitul fiind la mare căutare în industria bateriilor, nu e nevoie ca Miruță-Lavalieră să se ducă să caute cumpărători prin lumea arabă, ci era suficient să anunțe că vom avea grafit de vânzare și veneau cumpărătorii la București. Nu te duci tu, ditamai ministrul, acasă la ăia care au interese aici (să zicem că ar fi fost vorba doar de oile și vacile de la noi pe care le cumpără Arabia Saudită), pe banii lor, să-i rogi să le faci niște servicii și înlesniri. Nu spun că e caz de pușcărie (în alte țări ar fi), dar de demisie/demitere sigur e”, încheie Patrick de Hillerin. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Radu Miruță, întâlnire oficială cu prințesa Sara Al Saud: România trebuie să își extindă relațiile economice dincolo de Uniunea Europeană
Discuțiile au vizat consolidarea relațiilor economice bilaterale și identificarea de noi oportunități de cooperare între România și Arabia Saudită. Potrivit ministrului Economiei, întâlnirea cu prințesa Sara Al Saud reprezintă un pas important în direcția extinderii parteneriatelor României dincolo de spațiul Uniunii Europene. „România trebuie să își extindă relațiile economice și dincolo de granițele Uniunii Europene. Avem resurse valoroase, competențe reale și parteneriate care merită construite cu încredere”, a declarat Radu Miruță. Radu Miruță: „Diplomația economică nu este despre vizite simbolice, ci despre decizii curajoase” Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Radu Miruță a relatat cum a decurs prima interacțiune cu prințesa Sara Al Saud, care a avut loc telefonic, după ce ministrul nu a putut participa la Adunarea Națiunilor Unite pentru Turism, organizată la Riyadh. „Recunosc că am crezut că este o glumă, dar am descoperit o persoană caldă, fermă și extrem de bine ancorată în realitățile economice ale regiunii. Mă bucur că acel apel telefonic a deschis un canal de dialog direct și productiv”, a spus ministrul Economiei. România, deschidere economică spre Orientul Mijlociu Întâlnirea dintre Radu Miruță și prințesa Sara Al Saud este parte a eforturilor Guvernului României de a dezvolta diplomația economică și de a atrage noi investiții străine. Ministrul a subliniat că „diplomația economică nu este despre vizite simbolice, ci despre dialog autentic, deschidere și decizii curajoase, în interesul României”.
Radu Miruță: Am obținut 92 de milioane de euro în plus și drept de veto în contractul cu Rheinmetall
Ministrul Economiei, Radu Miruță, dezvăluie la B1 TV că a renegociat contractul cu Rheinmetall, obținând pentru România condiții cu 92 de milioane de euro mai avantajoase față de varianta inițială, precum și drept de veto asupra deciziilor strategice. Întrebat ce nu funcționa în contractul inițial, ministrul Economiei a explicat că erau prevăzute „condiții nedrepte pentru statul român”. Miruță a precizat că existau 47 de milioane de euro obținute de partenerul român, Ministerul Economiei, în colaborare cu Rheinmetall, de la Comisia Europeană, fonduri care „erau socotite doar în contribuția Rheinmetall în acțiunea României”, nu în cea a statului român. „Cei care au gestionat situația asta la minister în ultimii doi ani de zile” au acceptat aceste condiții, a explicat ministrul, referindu-se la foștii miniștri, firme de avocatură și reprezentanți ai Romarm. Realizând importanța situației, Miruță a declarat că a discutat cu premierul Ilie Bolojan și cu președintele, cerându-le aprobarea pentru redeschiderea negocierilor. „Am urcat în avion, am mers în Germania, am dus la o companie germană și asta a fost acum două luni”, a povestit ministrul. „M-am întors din Germania cu o variantă de contract care pentru România înseamnă cuantificabil 92 de milioane de euro în plus, dintr-un total de 400, schimbarea acestor condiții”, a anunțat Miruță. Ministrul a subliniat că a introdus în contract și un element important: dreptul de veto al statului român asupra deciziilor strategice, deși acesta deține doar 49% din acțiuni, în timp ce compania germană deține 51%. De asemenea, ministrul a introdus obligația pentru Rheinmetall de a interacționa cu mediul de afaceri local pentru lanțul de aprovizionare: „Să ia de la producătorii din România”. Deși compania germană și-a exprimat îngrijorarea că producătorii români ar putea să nu fie capabili să livreze la standardele necesare, s-a găsit o soluție. Referitor la ce va mai produce România în materie de apărare, Miruță a anunțat că peste două luni începe producția de obuziere autopropulsate în Dâmbovița: „Este o dezvoltare de la zero a unei facilități care va produce tancuri și nu din alea de jucărie, tancuri care sunt în majoritatea armatelor din țările respectate”. Ministrul a dezvăluit că sunt în discuții foarte avansate pentru producerea în România a mașinii de luptă a infanteriei, pușca de asalt, drone, echipamente de apărare antiaeriană și rachete. „Unele le producem în totalitate în România, unele le producem în parteneriat, importând tehnologie din altă parte, unele le vom cumpăra de pe raft”, a explicat Miruță.
Radu Miruță visează producție de tancuri la Petrești, rachete și drone: E obligatoriu să înceapă fabrica de obuziere autopropulsate. România abia produce pulberi
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat că de la anul, la Petrești, județul Dâmbovița, va porni o fabricație nouă care va produce tancuri și obuziere autopropulsate. El spune că România va produce unele echipamente în țară, altele în parteneriat, iar pentru anumite sisteme complexe va cumpăra „de pe raft”. Ministrul afirmă că deciziile privind ce anume se fabrică și cum se fac vor fi luate până pe 29 noiembrie. „La anul, e obligatoriu să înceapă fabrica de obuziere autopropulsate, care se va desfășura de la zero în județul Dâmbovița, în localitatea Petrești. Este o dezvoltare de la zero a unei facilități care va produce tancuri, și nu din alea de jucărie, ci cum sunt în majoritatea armatelor din țările respectate. Despre celelalte suntem în discuții foarte avansate, e o chestiune de decență comercială, de strategie. Până pe 29 noiembrie suntem preocupați să vedem care sunt cele mai bune variante de a produce în România mașina de luptă a infanteriei, pușca de asalt, drone, echipamente de apărare anti-aeriană, rachete, ceea ce Armata Română spune că are în prioritate. Unele le producem în totalitate în România, unele le producem în parteneriat, pe altele le luăm de la raft,” a spus ministrul. Surse foto: Mediafax RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Miruță acuză un val de „știri false grosolane”: „Mergem înainte fără să ne lăsăm descurajați” Cum răspunde ministrul Radu Miruţă la zvonul că Ucraina ar impune embargo la importul de produse petroliere, dinspre România:”Eu nu ştiu”
Miruță despre scăderea nivelului de trai: Au fost decizii împotriva oamenilor
Scăderea nivelului de trai în România și creșterea prețurilor la energie și la costul de viață sunt consecințele unor „decizii împotriva oamenilor, prost gândite” luate în anii anteriori, spune ministrul Economiei. Radu Miruță adaugă că aceste efecte nu pot fi rezolvate peste noapte. Întrebat la B1 TV ce părere are despre faptul că nivelul de trai în România scade în contextul îngrijorărilor legate de prețul facturilor și costul vieții, Miruță a răspuns: „Au fost niște decizii împotriva oamenilor și prost gândite și este inerția aia care încă mai produce efecte”. Ministrul a dat ca exemplu energia: „Cum ne așteptăm să avem preț bun la energie dacă noi am închis sursele de producere a energiei electrice? Cum ne așteptăm să avem preț bun la restul produselor care sunt produse din consum mare de energie dacă noi am importat energie de două ori mai scumpă decât pe centralele pe care le-am împietrat să mai producă energie la un moment dat?”. Miruță a subliniat că sunt „decizii care au fost luate, au fost luate de guvern, au fost încuviințate în parlament” și care au dus la situația actuală, inclusiv scoaterea din fondul de rezervă al guvernului „de 10 ori mai mulți bani decât maximul din ’90 până la anul trecut”. „Le rezolvăm unul câte unul, dar nu putem să apăsăm peste noapte un buton să se rezolve toate lucrurile astea care au fost create în ani de zile”, a explicat ministrul. Referitor la întrebarea dacă vor crește taxele de la începutul anului următor, Miruță a fost categoric: „Nu. Discuțiile în coaliție sunt că ce se va mai schimba din punct de vedere fiscal sunt măsuri pe care guvernul le ia pentru propria curte. Nu vor mai fi măsuri împotriva mediului privat”. Miruță a subliniat că Guvernul transmite un mesaj clar mediului de afaceri: „Suntem în traseul în care trebuie să arătăm că ne ținem de cuvânt, suntem oameni serioși, nu mai avem nimic cu voi, dimpotrivă, dacă putem vă ajutăm”.
Radu Miruță: Construcția pentru fabrica de pulberi de la Victoria va începe pe 1 ianuarie 2026
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a spus luni că lucrările pentru noua fabrică de pulberi propulsive de la Victoria (Brașov), în parteneriat cu grupul german Rheinmetall, vor începe pe 1 ianuarie 2026. Investiția este estimată la 500 de milioane de euro și va crea aproximativ 700 de locuri de muncă. „Începând de la 1 ianuarie 2026, statul român va construi platforma în care vor veni liniile de producție pentru această fabrică. Va dura 2 ani de zile. Este un termen foarte bine definit, cu obligații din partea fiecărui partener, care sunt cuantificabile în fiecare lună”, a declarat Radu Miruță, la Antena 3 CNN. „Suntem, practic, cei care facem benzina, pulberea propulsivă. Din toate punctele de vedere, România obține avantaje. Unul strategic pentru că vom produce aici ceva ce nu există în regiune și pentru care până acum trebuia să facem misiuni diplomatice să obținem pulbere pentru industria de muniții”, a mai spus ministrul. Miruță a subliniat că investiția nu se oprește la locurile de muncă: „Sunt 700 de locuri de muncă directe, însă indirect va fi un număr suplimentar de locuri de muncă din partea firmelor care vor fi furnizoare pentru această societate”. „Pe teritoriul Uniunii Europene sunt mult mai multe comenzi decât capacitatea totală de a produce aceste pulberi. Pe mine mă interesează nu doar să folosim pentru 3-4-5 ani, ci să avem un plan de activitate pe termen lung”, a adăugat ministrul. Miruță a evidențiat și aspectele legale și de control românesc în contract: „Chiar dacă România are 49% participație și Rheinmetall 51%, am introdus clauze prin care România are drept de veto asupra anumitor decizii. De asemenea, lanțul de furnizori va include producție locală, firmele românești urmând să fie integrate”. Guvernul României a anunțat luni semnarea unui contract cu compania germană Rheinmetall pentru construirea unei fabrici de pulberi la Victoria, județul Brașov.
Ministrul Miruță spune că repară economia, dar peste un an
Ministrul Economiei, Radu Miruță, spune că măsurile fiscale și cele prin care Guvernul încearcă să își reducă cheltuielile vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar abia peste un an. Pe lângă cheltuieli, Guvernul este preocupat și de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal ca să relanseze economia. Măsurile fiscale vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar cu o inerție mai mare, cam 6-7 luni, a spus ministrul Miruță. Practic, dacă măsurile încep să producă efecte în 6-7 luni, cel mai devreme economia ar reintra pe creștere în cel puțin un an. Același ministru spune că Guvernul se preocupă de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal pentru a relansa economia și a subliniat că la nivel național, situația din București are o importanță deosebită, mai ales pentru că zona București-Ilfov generează 30% din PIB-ul țării. „Măsurile acestea care colectează datoriile la bugetul de stat, și sunt mari și sunt multe și sunt necolectate, și măsurile prin care Guvernul își reduce cheltuielile încep să producă rezultate, cu o inerție mai mare, în șase-șapte luni, iar Guvernul, din motive pe care n-are niciun rost să le mai aduc în discuție, era într-o situație în care avea nevoie de bani a doua zi. A fost o încercare de a face un parteneriat tot cu aceia care duc greul acestei țări”, a explicat ministrul. România are nevoie de echilibru pentru a repara economia Ministrul a explicat cum încearcă Guvernul Bolojan să mențină echilibrul între nevoia de a reduce deficitul bugetar și de a proteja economia. Realitatea e că România se confruntă cu un deficit uriaș care obligă la împrumuturi tot mai scumpe și riscă să ducă la pierderea locurilor de muncă și la blocarea activității economice. Totuși, Guvernul recunoaște că nu poate pune o povară prea mare pe umerii contribuabililor pentru că ar afecta fix firmele și angajații care susțin economia. Pe lângă grija pentru mediul de afaceri, ministrul mai spune că e precopat de un mecanism prin care Ministerul Economiei să-și facă corect treaba, practic să pună capăt practicilor incorecte dintre stat și mediul de afaceri „să punem capăt metodelor prin care cineva sună un ministru și-și rezolvă problema mai repede”. Practic, ministrul își propune ca toate companiile să aibă șanse egale la licitații și ca lucrările realizate din banii publici să fie verificate corect, nu aprobate „cu ochii închiși”. Miruță promite un mecanism mai transparent în care competiți să fie reală și prin care statul va avea de câștigat. „Trebuie să punem capăt caietelor de sarcini făcute cu dedicație. Trebuie să punem capăt semnării unor recepții de lucrări cu ochii închiși și cu capul plecat, fără ca lucrurile să fi fost livrate. Dacă vom reuși să facem aceste lucruri vom avea de câștigat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea TICHETELOR de masă, dar salariile rămân pe loc România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei