Miruță laudă profesionalismul militarilor români după reușitele pe Flancul Estic
„Întărirea Flancului Estic nu este o formulă abstractă și nici un slogan. Este un efort concret, la care se lucrează în fiecare zi, prin decizii, investiții și misiuni reale. Militarii noștri au demonstrat deja, în numeroase situații, că își fac datoria cu profesionalism și curaj. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră, a celor care au oportunitatea de a lua decizii, este să le oferim sprijinul de care au nevoie, prin echipamente moderne și printr-o viziune strategică pe termen lung. Îi mulțumesc omologului meu lituanian, Robertas Kaunas, pentru discuția extrem de deschisă și aplicată pe care am avut-o cu privire la felul în care trebuie, de la nord la sud, să întărim capacitatea noastră de apărare pe Flancul Estic și pentru aprecierea exprimată față de modul în care militarii români își îndeplinesc misiunile în apărarea spațiului aerian baltic”; scrie ministrul Apărării, Radu Miruță, sâmbătă, pe Facebook. Contribuția românească pe Flancul Estic Potrivit ministrului român, reușita recentă a militarilor români, care au contribuit decisiv la neutralizarea unei drone, a transmis un mesaj clar: pe Flancul Estic, vigilența, profesionalismul și cooperarea aliată funcționează. „Este rezultatul unui efort comun, al unor experiențe împărtășite și al unei colaborări militare care produce efecte concrete. Le mulțumesc încă o dată militarilor români pentru modul în care și-au îndeplinit misiunea și pentru felul în care au reprezentat România!”, afirmă Miruță. Miruță: Securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare În discuțiile pe care le-a avut cu partea lituaniană, Miruță a subliniat că securitatea nu înseamnă doar tehnică militară și capabilități de apărare. „Înseamnă și încrederea societății în propriile instituții și susținerea publică pentru efortul de apărare”. „Am apreciat că și domnia sa vede la fel ca mine cât de important este să ne concentrăm, în paralel, nu doar pe eforturile de a ne întări cu tehnică militară, ci și pe limitarea efectelor valului de dezinformare și propagandă, care are un singur scop: să ne dezbine, să slăbească încrederea dintre noi și să erodeze capacitatea noastră de a reacționa împreună. Lituania, la fel ca România și alte state de pe Flancul Estic, se confruntă zilnic cu acest tip de presiune. Tocmai de aceea, am propus ca la summitul de la Ankara să existe o discuție consistentă despre dezinformare ca risc major de securitate, iar statele din Est și din zona baltică să construiască un mesaj comun, bazat pe experiența lor directă, pentru a arăta cât de real și cât de periculos este acest fenomen. În paralel, am discutat și despre nevoia de a accelera dezvoltarea industriei de apărare europene și locale astfel încât aceasta să poată răspunde mai rapid cerințelor tot mai mari de securitate și să livreze capabilitățile necesare într-un timp compatibil cu realitățile de astăzi”, mai spune Radu Miruță. Potrivit ministrului Apărării, securitatea Flancului Estic se construiește prin oameni pregătiți, parteneriate solide, sprijin public, capabilități moderne și capacitatea de a răspunde rapid atât amenințărilor militare, cât și celor informaționale, iar România este parte activă a acestui efort.
Declarații halucinante ale ministrului Apărării: Nu știu cum îi cheamă pe cei care au negociat programul SAFE
Ministrul Apărării Naționale (MApN), Radu Miruță, a făcut declarații halucinante, joi seară, la Antena 3, cu privire la oamenii din grupul de lucru care au negociat Programul SAFE și au discutat prețurile: „Nu știu cum îi cheamă!”. Este vorba de o fotografie din data de 12 noiembrie 2025, de la Palatul Victoria, în care apare inclusiv actualul premier interimar Ilie Bolojan. FOTO – Captură video: Antena 3 „În poza respectivă, eu vă recunosc că – pe toți oamenii – nu îi știu cum îi cheamă. Vă spun la modul cel mai sincer. Nu îi știu pe toți reprezentanții tuturor ministerelor”, a precizat Radu Miruță, la Antena 3. Cătălina Porumbel a intervenit, încercând, să îl ajute pe ministru: „Nu vă știti colegii, domnule ministru? Stați că aici îi cunosc și eu, deși nu lucrez cu ei… Deci, sunteți dumneavoastră, șeful Cancelariei Premierului, domnul Jurca (Mihai Jurca-n.r.), titulatura oficială, domnul Bolojan (premierul interimar, Ilie Bolojan-n.r.), domnul Ionuț Moșteanu…”. „Domnul general Pleșa, de la Direcția Generală de Armament ”, a completat ministrul, despre „domnul în uniformă, cu ochelari”, dar fără să își amintească de celelalte persoane. „Domnule ministru, ați stat cu ei la masă, ați negociat 6 miliarde de euro, nu puteți să ne spuneți că nu știați cine stă la masă”, a intervenit realizatoarea TV. „Nu este adevărat ce spuneți dumneavoastră, cu tot respectul de care mă puteți percepe, a încheiat ministrul. Radu Miruță nu știe nici cine a negociat contractul cu Rheinmetall În aceeași emisiunea, ministrul a fost întrebat „cine a propus CSAT-ului să dea 5,6 miliarde de euro către Rheinmetall?”, dar nu a oferit un răspuns concret. „Scriptic, hârtia a plecat de la Cancelaria Prim-Ministrului. A semnat Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne. (…) Conform Ordonanței 62/2026, entitatea care decide aceste lucruri a plecat de la grupul de lucru de la Cancelaria Prim-Ministrului. Cătălina Porumbel: „Domnul Mihai Jurca a decis ca România să dea 5,6 miliarde de euro către Rheinmetall?”. „Procedura de a transmite spre CSAT este sub semnătoarea prim-ministrului. Premierul Bojan a înaintat rezultatul acestui grup de lucru către CSAT. (…) Nu este corect să spun că domnu Jurca a decis… nu neapărat el. Cătălina Porumbel: „Pe cine să întreb, domnule ministru, cine a negociat prețurile? Recomandați-mi o persoană. Unde mă îndrumați? Radu Miruță: „Eu vă întreb mult mai direct altceva și mult mai relevant. Arătați-mi o ofertă care este mai avantajoasă decât cele care sunt astăzi. Nu există. De asta e relevant pentru oameni”. Cătălina Porumbel: „Nu e treaba mea! Treaba mea este să adresez întrebări, iar dumneavoastră nu ați răspuns la această întrebare…”. Radu Miruță: „Pentru fiecare din prețurile menționate acolo există comparație de oferte la Ministerul Apărării”. Cătălina Porumbel: „Dumneavoastră ați acceptat orice ofertă trimisă?” Radu Miruță: „Nu, din ofertele pe care le-am avut pe masă am luat-o pe cea mai avantajoasă”. Cătălina Porumbel: „O luăm de a capăt…”. Autorul mai recomandă: Rheinmetall, compania controversată din programul SAFE, începe să producă și rachete de croazieră Nicușor Dan: „Pe SAFE suntem în grafic”. Investițiile ar urma să continue și după 2030 Polonia și România, țările care iau cei mai mulți bani prin SAFE. Polonia bagă miliarde în industria sa, România în cea a Germaniei și a Franței
Traian Băsescu, despre SAFE: În fața unei drone, un tanc Abrams sau un tanc românesc face tot atâtea parale
„Mă uitam la discuțiile legate de programul SAFE. Vrem tancuri Abrams sau tancuri germane. Foarte bine, dar și România a făcut tancuri. Iar acum poate să continue să facă; împrumută sau cumpără tehnologia pe care nu o are, dar face tancurile la Mizil sau la București, unde le făceam înainte, la uzina mecanică, pentru că, în fața unei drone, ori un tanc Abrams, ori un tanc românesc, face tot atâtea parale”, a declarat Băsescu. Fostul președinte a subliniat, însă, că este necesar ca Guvernul să aibă o gândire „elastică, capabilă să vadă evoluțiile tehnologice în desfășurarea războaielor”. Băsescu a precizat că el nu vede la actualul guvern această gândire „elastică”, însă a precizat că, „la un moment dat, probabil se va întâmpla”. „Văd că ministrul Apărării ne vorbește de program de a se construi drone în România foarte bine. Deci vom dobândi necesarul de tehnologie să ne putem apăra. Ne trebuie puțin timp”, a declarat Băsescu. Reamintim că, la începutul lunii aprilie, Agenția Media a Armatei a anunțat că România se pregătește să demareze un program comun de co-producție de drone alături de Ucraina, demers susținut cu 200 de milioane de euro prin programul SAFE.
Miruță: De la începutul anului, 14 drone rusești au intrat în România. Trei au avut încărcătură explozivă
Ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a participat marți, la Bruxelles, la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene (CAE), desfășurată în formatul miniștrilor apărării. Mesajul principal al României a fost legat de importanța recalibrării, la nivel european și Aliat, a capabilităților de combatere a amenințărilor aeriene generate de acțiunile Federației Ruse împotriva Ucrainei, în contextul recentelor incidente cu drone rusești care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național. Ministrul român a prezentat recentul incident cauzat de căderea unor fragmente de dronă, purtând încărcătură explozivă, în municipiul Galați. Miruță a spus că, de la începutul anului, au avut loc 14 incidente în care drone ruseşti au intrat în România, trei dintre acestea purtând încărcătură explozivă. Acestea au încǎlcat, astfel, spațiul aerian european şi euro-atlantic, potrivit unui comunicat al MApN. Ministrul român a spus că este necesarǎ abordarea acestor amenințări ca o provocare comunǎ, care vizeazǎ întreaga securitate europeanǎ. Mark Rutte, prezent la discuții Cu privire la sprijinul pentru Ucraina, oficialul român a reiterat importanța menținerii unei susțineri coordonate și predictibile pentru consolidarea capacității de apărare a statului ucrainean. „În legătură cu eforturile de creștere a producției industriale în cooperare cu Ucraina, ministrul Miruță a susținut oportunitatea avansării modelului joint ventures, indicând că instituțiile UE pot facilita aceste eforturi ale statelor membre împreună cu Ucraina. El a subliniat oportunitatea creșterii capacităților de producție în UE printr-o mai bună cartografiere a facilităților industriale existente pe întregul teritoriu european și interconectarea acestora într-o logică de creștere a sinergiilor, cumulării valorii adăugate a acestora, pentru că numeroase facilități, chiar dacă nu dețin tehnologii de producție, ar putea contribui prin opțiuni de testare, evaluare și certificate”, se mai spune în comunicat. La discuții au participat secretarul general al NATO, Mark Rutte, și ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov.
Radu Miruță a anunțat ce vor susține USR și PNL la consultările de la Cotroceni pentru stabilirea viitorului premier
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, a anunțat cu ce mesaj vor merge la Cotroceni delegațiile USR și PNL. Consultările vor fi convocate de președintele Nicușor Dan și au scopul de a stabili numele viitorului premier. „Civilizat ar fi ca PSD cu AUR să vină să propună ceva. Nu mai este niciun element de care să te poți ancora pentru a avea în continuare încredere în ceea ce PSD spune. Guvernarea unei țări nu este un joc politic, cu gașca de la Craiova și cu gașca de la Timișoara care își fac diverse aranjamente pentru a pune pe unul și pe altul într-o anumită funcție. Acum avem o coaliție PSD-AUR. Au avut 281 de voturi în Parlament și au spus că modul ăsta în care tragi la răspundere pe cei care bagă mâna în banul statului nu mai este acceptat. Avem o coaliție. Că această coaliție se împiedică, că nu reușește să-ți desfacă șireturile de la picioarele legate încrucișat, e o problemă pentru România”, a precizat Radu Miruță, citat de Mediafax. Ministrul interimar al Apărării a mai spus care va fi mesajul USR și PNL la viitoarele consultări de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. „Vom merge la Cotroceni cu aceleași mesaje, susținem același lucru” „Nu înseamnă că așteptăm ca doar ei să facă ceva. Însă a fost luată o decizie la nivelul conducerii USR și la nivelul conducerii Partidului Național Liberal să facem front comun pentru ca principiile pe care vi le-am enunțat mai devreme să fie împinse în discuțiile care vor urma. Vom merge la Cotroceni cu aceleași mesaje, susținem același lucru. Vă spuneam de cele două tabere, este ca un joc cu trasul de sfoară. USR cu PNL trag de sfoară în momentul acesta pentru ca țara să fie scoasă din tentaculele astea”, a mai precizat Miruță. Calendarul consultărilor de la Palatul Cotroceni nu a fost stabilit încă. Partidele parlamentare vor fi chemate pentru a discuta cu președintele Dan despre numele viitorului premier. Acesta îl va înlocui pe Ilie Bolojan, demis prin moțiunea de cenzură aprobată de Parlament.
Radu Miruță anunță cu ce propunere vor merge la Cotroceni delegațiile USR și PNL
Declarațiile au fost făcute duminică. „Civilizat ar fi ca PSD cu AUR să vină să propună ceva. Nu mai este niciun element de care să te poți ancora pentru a avea în continuare încredere în ceea ce PSD spune. Guvernarea unei țări nu este un joc politic, cu gașca de la Craiova și cu gașca de la Timișoara care își fac diverse aranjamente pentru a pune pe unul și pe altul într-o anumită funcție. Acum avem o coaliție PSD-AUR. Au avut 281 de voturi în Parlament și au spus că modul ăsta în care tragi la răspundere pe cei care bagă mâna în banul statului nu mai este acceptat. Avem o coaliție. Că această coaliție se împiedică, că nu reușește să-ți desfacă șireturile de la picioarele legate încrucișat, e o problemă pentru România”, a transmis Radu Miruță. El a dezvăluit ce mesaj vor transmite delegațiile USR și PNL la viitoarele consultări de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. „Nu înseamnă că așteptăm ca doar ei să facă ceva. Însă a fost luată o decizie la nivelul conducerii USR și la nivelul conducerea Partidului Național Liberal să facem front comun pentru ca principiile pe care vi le-am enunțat mai devreme să fie împinse în discuțiile care vor urma. Vom merge la Cotroceni cu aceleași mesaje, susținem același lucru. Vă spuneam de cele două tabere, este ca un joc cu trasul de sfoară. USR cu PNL trag de sfoară în momentul acesta … pentru ca țara să fie scoasă din tentaculele astea”, a precizat Miruță. Calendarul consultărilor de la Palatul Cotroceni nu a fost stabilit încă. Partidele parlamentare vor fi chemate pentru a discuta cu președintele Dan despre numele viitorului premier. Acesta îl va înlocui pe Ilie Bolojan, demis prin moțiunea de cenzură aprobată de Parlament.
Radu Miruță, în fața moțiunii de cenzură: Este obligatoriu ca cel care vrea să deblocheze să fie cel care generează blocajul
Radu Miruță a declarat că acțiunea de demitere a Guvernului condus de Ilie Bolojan este una politică, care nu ține cont de efectele pe care le poate avea. „Este un eșantion exclusiv politic, în care căsătoria asta dintre PSD și AUR se poartă cu obloanele la ochi, neuitându-se la ce se întâmplă în România, cursul valutar, incertitudinea pasului 2, ce s-ar întâmpla după, ci pur și simplu sunt concentrați să bifeze că l-au dat jos pe Bolojan, indiferent de consecințe”, spune ministrul Apărării, într-o intervenție la Digi24. Impasul politic Ministrul USR a evidențiat impasul politic în care se află România și a subliniat că responsabilitatea ieșirii din acest impas revine Partidului Social Democrat. „Președintele a spus că n-ar accepta majoritate PSD AUR, USR, PNL au spus că dacă PSD face această joncțiune cu AUR să dea jos guvernul din care fac parte, nu mai stau la masă. Toate aceste lucruri sunt blocate astăzi. Însă atunci când o situație este de așa natură cum e acum, în care lucrurile sunt blocate și toți pun niște condiții, este obligatoriu ca cel care vrea să deblocheze să fie cel care generează blocajul”, declară Miruță. USR exclude o nouă colaborare cu PSD Ministrul a mai amintit că în viitoare consultări, USR nu va mai colabora cu PSD, susținând că cea mai bună variantă ar fi formarea unui guvern minoritar. „Dacă Partidul Social-Democrat nu a respectat aproape nimic din această coaliție, pe ce să ne ancorăm noi astfel încât să ne prefacem că va exista încredere cu aceiași reprezentanți ai PSD. Decizia USR luată în comitetul politic este că nu mai avem încredere în PSD să ne reașezăm la masă cu ei. USR crede că trebuie făcut orice sacrificiu pentru ca aceste reforme să meargă mai departe, inclusiv o perioadă de guvern minoritar”, punctează Miruță. Despre sprijinul pentru Ilie Bolojan în fața moțiunii de cenzură, ministrul Apărării a spus că acesta ar trebui să fie susținut mai întâi de propriul partid. „Am emoții. PNL nu și-a păstrat tot timpul liderul atunci când a trecut prin perioade grele, dar, într-adevăr, liderul Ilie Bolojan a fost de un alt calibru și poate că PNL și-a învățat lecțiile”.
Miruță respinge acuzațiile privind programul SAFE: Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția
„Le-am apăsat exact buba unde ascundeau infecția, iar reacția a venit imediat: au scos răgușitele voci de serviciu”, a scris ministrul Radu Miruță pe pagina oficială de Facebook. Reacția vine după ce managerul general al Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, Răzvan Pîrcălăbescu, l-a acuzat de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”, într-o intervenție televizată. Miruță a respins afirmațiile potrivit cărora Ministerul Apărării ar decide direct firmele sau locațiile de producție din programul SAFE. „Ministerul Apărării nu decide nici firmele, nici locațiile proiectelor SAFE. Apărarea stabilește doar specificațiile tehnice. Apoi, alte instituții ale statului analizează unde pot fi produse echipamentele cu cerințele Armatei. Dar cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire, într-o ultimă încercare de a-și păstra controlul asupra banilor publici, așa cum au făcut zeci de ani”, a precizat el. Ministrul mai susține că în jurul programului SAFE au apărut atacuri publice motivate de pierderea influenței asupra modului în care erau gestionate contractele din industria de apărare. „Cei vizați de faptul că am făcut totul transparent și astfel nu mai au grade de libertate împing în față eșalonul doi și aruncă în spațiul public cuvinte mari, rostite fără acoperire”, a mai afirmat acesta. Referindu-se direct la Răzvan Pîrcălăbescu, ministrul a făcut trimitere la perioada în care a condus Ministerul Economiei, afirmând că a sesizat nereguli privind conducerea Romarm. „Când eram la Economie, l-am trimis la DNA pe directorul de la Romarm. Rapoartele arătau clar: ajunsese în funcție pe baza unor documente care nu ar fi trecut nici de verificarea formală a dosarului Mai mult, ocupa simultan poziții incompatibile – în industria de apărare și în structura responsabilă de comerț exterior”, a declarat Miruță. Miruță vorbește despre existența unei rețele de influență în companiile de stat „O rețea întreagă, legată în același punct de comandă, a orchestrat situații absurde: subalterni puși în comisii care își numeau apoi în funcția de deasupra proprii superiori. Așa a ajuns și Pîrcălăbescu, din șef de cabinet al ministrului PSD al Economiei, Radu Oprea, director la Romarm – în subordinea aceluiași ministru”, a afirmat ministrul, susținând că astfel de practici au dus la „bani în buzunarele unora și degradare în companiile statului”. În opinia sa, reacțiile din prezent sunt consecința încercărilor de a reforma sistemul. „Ca ministru al Economiei am început să destructurez această rețea care a blocat industria de apărare. De aici și reacțiile. Sunt zgomotoase, dar goale: în spatele acuzațiilor nu există argumente”, a mai spus Miruță. „O schimbare majoră față de trecut” El susține că programul SAFE schimbă radical modul de funcționare al industriei de apărare. „Prin SAFE, 60% din ceea ce va primi Armata se va produce în România. Este o schimbare majoră față de trecut, când se cumpăra direct din afară. Acum, companii din Franța și Germania nu mai livrează doar produse – vin în România, construiesc capacități de producție, angajează oameni și plătesc taxe aici. Asta încă nu le vine să creadă celor care ‘orchestrau’ contractele înainte: că am impus un exemplu, pe care le va fi greu în viitor să îl ocolească – plătim dacă din acești bani se produce fizic în România. Ceea ce Romarm nu a reușit, deși are miliarde în conturi nefolosite pe care nu este în stare să le utilizeze pentru investiții, începe să se întâmple prin SAFE”, a transmis Miruță. „Ce fac ei acum nu e nici despre prostie, nici despre faptul că se uită umiliți cum s-a reușit ceea ce ei n-au reușit. Este despre pierderea controlului asupra unui sistem opac pe care l-au tot crescut și stăpânit, în care incompetența era recompensată, iar banii publici erau direcționați”, a încheiat Miruță. Programul SAFE (Security Action for Europe) este o inițiativă a Uniunii Europene estimată la aproximativ 150 de miliarde de euro, din care României îi revin circa 16,6 miliarde de euro. Prima etapă a proiectelor, de peste 8,3 miliarde de euro, a fost deja transmisă spre aprobare.
Cutremur în Ghencea! Steaua a fost depunctată! Nu s-a făcut vreun transfer și jucătorii vor să plece la alte cluburi
Steaua trece prin momente foarte grele cu secția de handbal masculin, iar roș-albaștrii au fost depunctați. Mai mulți jucători au fost propuși în Liga Zimbrilor, iar echipa n-a făcut vreun transfer pentru sezonul viitor. Cutremur în Ghencea! Steaua a fost depunctată și riscă să se desființeze la handbal masculin Ajunsă în liga a doua, Steaua a fost depunctată, iar echipa de handbal masculin ar putea să se desființeze în următoarea perioadă. Echipa a fost depunctată în această săptămână de Comisia Centrală de Disciplină a Federației Române de Handbal, din cauza datoriilor către Nemanja Grbovic, Marko Davidovic și Admir Ahmetasevic. Astfel, Steaua are acum 18 puncte în loc de 21, în clasamentul de pe site-ul frh.ro. „Gruparea militară nu a făcut niciun transfer pentru sezonul viitor, însă mai mulți componenți ai echipei au fost propuși altor cluburi din Liga Zimbrilor”, susțin cei de la handbalmania.ro. În această săptămână s-au împlinit 20 de ani de la marea performanță a Stelei de pe plan european, este vorba de câștigarea Challenge Cup. La vremea respectivă, antrenorul roș-albaștrilor era legendarul Vasile Stîngă. Radu Miruță anunță controale la Steaua: „Cei vinovați vor fi trimiși la Parchet!” Ministrul Apărării anunță controale la Steaua, dar deocamdată nu știe nimic despre o posibilă desființare a secției de handbal. „Ce există sunt niște controale foarte dure, cu trimiterea la Parchet a unor vinovați. Și, ca de obicei, cei care sunt vinovați încearcă să pună presiuni colaterale prin stânga și prin dreapta. Le urez succes! Vor avea efect zero! În acest moment, nu a venit la mine nici măcar o discuție incipientă cu o astfel de propunere (n.r. de închidere a secției masculine de handbal)”, a declarat Radu Miruță, în exclusivitate, pentru ProSport. Foștii mari jucători din Ghencea au trimis o scrisoare prin care solicită ca echipa de handbal să nu fie desființată. „SOS! Nu desființați Secția de Handbal de la Clubul Sportiv al Armatei „STEAUA” București Domnului ministru al Apărării Naționale RADU-DINEL MIRUȚĂ Suntem un grup de performeri ai Clubului Sportiv al Armatei (C.S.A.) „STEAUA” București, foști comandanți, campioni și medaliați olimpici, mondiali și europeni, care am reprezentat cu cinste, onorare și devotament handbalul românesc pe toate continentele. Acum, aflăm neoficial, că secția cea mai titrată de la CSA Steaua București- cea de handbal masculin, va fi desființată. Îngrijorați de degradarea și amatorismul managerial care a pus stăpânire, de vreo 20 ani, pe cel mai titrat club sportiv al României, ne-am hotărât să tragem un semnal de alarmă pentru a stopa desființarea secției de handbal de la CSA Steaua București”.
Șeful Romarm cere judecarea lui Radu Miruță pentru înaltă trădare
Declarații extrem de dure în interiorul industriei de apărare. Directorul general al Romarm, Răzvan Pîrcălăbescu, îl acuză pe ministrul Apărării, Radu Miruță, de „înaltă trădare” și „subminarea economiei naționale”. Șeful Romarm a lansat un atac frontal la adresa ministrului Apărării, în direct, în care a pus sub semnul întrebării modul în care sunt gestionate interesele industriei de apărare din România. Afirmațiile vin pe fondul tensiunilor legate de programul SAFE. „Eu cred că Miruță ar trebui să fie judecat pentru înaltă trădare și subminare a economiei naționale. Acest domn Miruță și-a bătut joc de tot ce înseamnă industrie de apărare, atât cât a fost el Ministru al Economiei, cât și este Ministru al Apărării. Și-a bătut joc de toate companiile românești din industria de apărare. Când a fost ministru, le-a privat de toți banii pentru investiții, iar acum a încercat sabotarea lor. Ați văzut și dumneavoastră prin toate declarațiile pe care le-a avut. Eu cred că asta ar trebui să facem în România, ca să nu se mai ajungă la astfel de subiecte”, au fost declarațiile date de Răzvan Pîrcălăbescu, manager al Romarm, la Antena 3 CNN. Relația dintre Miruță și managerul Romarm este deja complicată. În trecut, ministrul Radu Miruță a sesizat DNA în legătură cu numirea lui Pîrcălăbescu la conducerea Romarm, într-un caz legat de presupuse nereguli privind experiența profesională. Programul SAFE, de miliarde de euro În centrul disputei se află programul SAFE , prin care România are acces la aproximativ 16,7 miliarde de euro pentru investiții în apărare. SAFE este un instrument al UE care oferă împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre ale UE să își sporească în mod rapid și semnificativ investițiile în domeniul apărării prin achiziții publice în comun. Pentru România, programul ar trebui să acopere înzestrarea Armatei, investiții în infrastructură cu rol militar, dezvoltarea industriei naționale de apărare. România a obținut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, după Polonia, conform MApN. Cazul Beretta Tensiunile nu sunt izolate. În ultimii ani, mai mulți actori din industrie au criticat modul în care statul gestionează contractele de apărare, inclusiv în relația cu mari producători internaționali precum Beretta. Gigantul italian Beretta a criticat recent modul în care Ministerul Apărării Naționale gestionează programul de armament individual finanțat prin SAFE. Compania reclamă lipsa totală de transparență și avertizează că o eventuală alegere a unui furnizor american ar putea încălca regulile europene și obiectivele strategice ale UE. „Nouă luni fără un proces transparent Regulamentul SAFE a intrat în vigoare la 29 mai 2025. România a obţinut ulterior o alocare de 16,7 miliarde de euro în împrumuturi SAFE şi a adoptat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 62/2025 la 20 noiembrie 2025, pentru a stabili cadrul juridic şi procedural naţional de implementare a programului. Au trecut 11 luni de la intrarea în vigoare a cadrului SAFE, timp suficient pentru o evaluare temeinică, competitivă şi comparativă a tuturor opţiunilor disponibile. Totuşi, nicio procedură competitivă formală nu a fost iniţiată. Beretta a primit Cererea de Informaţii (RFI) a României anterior adoptării OUG nr. 62/2025, care stabileşte cadrul juridic şi financiar specific ce guvernează această achiziţie.” Citește mai mult AICI.