Cum a evitat Ungaria criza energetică de pe Dunăre
În seara zilei de miercuri, 19 august, chiar înainte ca maghiarii să înceapă sărbătoarea Zilei Naționale, premierul Péter Magyar a anunțat, printr-o postare pe pagina personală de Facebook, că Ungaria a scăpat de amenințarea crizei energetice provocate de scăderea nivelului apei din Dunăre. Magyar a confirmat că nivelul apei a crescut cu 15-20 de centimetri, ceea ce înseamnă că nu se impune închiderea celor două turbine rămase active în Centrala Nucleară Paks și că, mai mult, aceasta va produce energie la capacitate maximă de la finalul săptămânii următoare. Pe de altă parte, România continuă să se confrunte cu efectele crizei energetice declanșate după închiderea celor două reactoare ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, urmare a încercărilor repetate făcute de Guvernul demis al lui Ilie Bolojan să salveze situația. Nu pe gratis, bineînțeles. Tentativele eșuate de a menține ridicat nivelul apei din Dunăre le-au adus românilor o notă de plată de peste 12 milioane de lei, bani pe care Bolojan i-a alocat din fondul de rezervă. Sursa foto: Mediafax Ce strategie a adoptat Guvernul din Ungaria pentru a preveni dezastrul energetic pe care nu l-au putut evita Bolojan, Miruță și Buzoianu Săptămâna trecută, autoritățile maghiare anunțau că încep lucrările de construire a unui prag în albia Dunării – un fel de baraj transversal pe fundul fluviului – de la care așteaptă creșterea nivelului apei cu aproximativ un metru. Totuși, este vorba de un proiect al cărui termen de finalizare se extinde la cel puțin câteva săptămâni. De aceea, ca soluție pe termen scurt, autoritățile au decis scufundarea controlată a două barje în Dunăre, fiecare dintre ele de aproximativ 80 de metri lungime, cu scopul de a ridica rapid nivelul apei în apropierea Centralei Nucleare de la Paks și de a evita scenariul opririi ultimelor două turbine rămase în funcțiune. La acea vreme, prim-ministrul Péter Magyar declara că „autoritățile depun eforturi supraomenești” pentru a menține centrala în funcțiune. În cazul în care operațiunea ar fi fost un eșec, Ungaria s-ar fi confruntat, cel mai probabil, cu o criză energetică similară celei din România. Totuși, altfel au stat lucrurile în țara vecină. Scufundarea celor două barje – spre deosebire de cele patru pe care le-au pus la bătaie autoritățile române – și-a îndeplinit scopul, iar Magyar a anunțat victoria chiar înainte ca poporul pe care îl reprezintă să înceapă celebrarea Zilei Naționale, prilejuită de sărbătoarea Sfântului Ștefan în calendarul maghiar. Premierul Ungariei, Peter Magyar În România, Dunărea are un debit mai mare decât în Ungaria / Cum au eșuat autoritățile române să crească nivelul apei Interesant este că, spre deosebire de Ungaria, Dunărea este alimentată de mai mulți afluenți în România, ceea ce generează un debit mai mare al apei. De exemplu, în zona Centralei Nucleare de la Paks, debitul mediu anual al fluviului ajunge – în condiții obișnuite – la 5.200 de metri cubi pe secundă, în vreme ce, la Cernavodă, acesta sare de 6.200 de metri cubi pe secundă. Totuși, în cazul a două centrale nuclearelectrice, ale căror sisteme de răcire depind de nivelul apei din Dunăre, un debit mai mare nu garantează funcționarea optimă a acestora. Exact asta este diferența dintre situația de la Paks și cea de la Cernavodă. În Ungaria, autoritățile au reușit să crească nivelul apei, deși aveau la dispoziție „mai puțină apă”, în vreme ce, la Cernavodă, unde era „mai multă apă”, toate intervențiile de evitare a dezastrului au eșuat lamentabil. Într-adevăr, pe brațul Dunărea Veche, unde se află Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, debitul apei este mai mic, în urma bifurcației cu brațul Bala, însă asta nu explică de ce intervenția autorităților române, prin scufundarea celor patru barje, a fost un eșec absolut. Sursa foto: Mediafax Cum s-au acoperit de ridicol miniștrii din Guvernul demis al lui Bolojan în încercarea de a evita închiderea reactoarelor de la Cernavodă La începutul lunii august, ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță, critica „iresponsabilitatea și inconștiența” predecesorilor săi și anunța că autoritățile fac tot ce le stă în putință pentru a găsi, în regim de alertă, soluții pentru evitarea dezastrului. Spre deosebire de Magyar, Miruță s-a lăudat ulterior cu o creștere de 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, însă „măreața reușită” s-a dovedit a fi un alt banal exercițiu de imagine. Explicația a venit, la scurt timp, din partea ministrului interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, care a găsit principalul vinovat al întregii povești: un dâmb care a uitat să își anunțe prezența atunci când s-a pus în calea valurilor mult prea mici ale fluviului.
Cristoiu desființează operațiunea MApN cu drona Neptun Deep
Ion Cristoiu desființează operațiunea MApN cu drona marină de lângă Neptun Deep. Jurnalistul afirmă că drona marină nu era un real pericol, iar operațiunea a fost doar o campanie mediatică. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Misiunea de lângă Neptun Deep a fost „o operațiune mediatică” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu se întreabă ironic ce făcea drona marină care a fost detonată astăzi lângă Neptun Deep. Acesta pune problema securității Mării Negre și se întreabă de unde s-a tras concluzia că o dronă marină în derivă este o amenințare. Jurnalistul susține că întreaga operațiune a fost una mediatică pentru că drona nu reprezenta un pericol real. „Ce făcea drona marină? Plutea în derivă. De unde știu ei că drona avea de gând să devină o amenințare? Ia, stai puțin… Ce au avut ei cu drona? Le-a făcut drona ceva? Dacă trece cineva pe la tine pe acasă pe la fereastră, îl împuști? Dacă ești acasă și trece unul pe stradă și se uită la tine pe fereastră, îl împuști? Este o operațiune mediatică, pentru că drona nu reprezenta niciun pericol, nicio amenințare.”, explică jurnalistul. O dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, a anunțat că incidentul a avut loc astăzi, 20 august, la 80 de mile est de Constanța. Drona se afla la câteva sute de metri de lucrările pentru extracția gazelor. MApN a decis intervenția pentru protejarea oamenilor și a infrastructurii. Autoritățile ucrainene au confirmat că drona nu provenea din Ucraina. „Eu vreau să-l văd pe comandantul nostru suprem, Nicușor Dan, cum a coordonat misiunea” Scriitorul ironizează și declarația lui Radu Miruță prin care anunța că întreaga operațiune a fost coordonată de Nicușor Dan. Acesta susține că președintele țării putea fi informat despre misiune, dar în niciun caz să o coordoneze. „Te rog frumos, întreabă telespectatorii cum a coordonat Nicușor Dan operațiunea. Ascultă verbul pe care l-a pus Miruță. Poate președintele a fost informat, dar nu a coordonat. Cum a coordonat Nicușor Dan misiunea de lângă Neptun Deep? Eu vreau să-l văd pe comandantul nostru suprem, Nicușor Dan, cum a coordonat misiunea. Noi de la Radu Miruță am aflat că Nicușor Dan a coordonat misiunea. Nicușor în postarea lui nu spusese așa ceva.”, afirmă Cristoiu. „Nici măcar Donald Trump nu coordonează direct misiuni militare” Jurnalistul afirmă că în Casa Albă există o cameră specială pentru întruniri de urgență. Acesta dă drept exemplu capturarea lui Maduro, fostul președinte al Venezuelei. Jurnalistul susține că nici măcar într-o asemenea misiune, cel care coordonează operațiunea nu este președintele SUA, ci un general. Donald Trump, explică acesta, a stat în Situation Room și a privit operațiunea. „La Casa Albă este The White House Situation Room. Și când e câte o operațiune, ăia se întâlnesc acolo. Când l-a luat pe Maduro, Donald Trump era acolo, dar nici el nu coordona misiunea. Este o prostie. Se vede că Miruță nu a fost nici măcar sergent major. Nu poți să coordonezi o operațiune militară… Nu vezi că mint? Deci când a fost operațiunea din Venezuela, Donald Trump s-a uitat. Nu poți să coordonezi de la Cotroceni o asemenea misiune militară.”, menționează scriitorul. Poziția oficială a MApN și a președintelui despre drona marină de lângă Neptun Deep? „În cursul acestei dimineți, am fost informați de Garda de Coastă despre existența unei drone marine la câteva sute de metri de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la platforma Neptun Deep, în zona economică exclusivă, la 80 de mile est de Constanța. A fost creată o celulă de comandă la nivelul MApN, care a solicitat la nivel NATO preluarea comenzii la nivelul Armatei Române. În urma analizelor efectuate și în coordonare cu Președintele României, pentru a proteja viețile celor câteva sute de oameni care lucrau pe platformă și pentru securizarea infrastructurii critice, a fost luată decizia de distrugere a dronei. Pentru rapiditate, două avioane de vânătoare F-16 românești au fost ridicate de la sol, cu ordin de tragere. Drona a fost distrusă în siguranță. Prin canalul de comunicare directă creat de curând cu partea ucraineană, am primit confirmarea oficială că nu este de proveniență ucraineană.”, anunța Radu Miruță, pe platforma Facebook. Președintele României a postat pe aceeași platformă o postare în care felicita MApN pentru misiunea desfășurată astăzi. Acesta nu a amintit în postare că ar fi fost vorba despre o coordonare a misiunii de la Cotroceni. „Felicit Armata Română și piloții celor două avioane de vânătoare F-16 românești pentru succesul misiunii de distrugere a dronei marine aflate în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Felicit și Garda de Coastă pentru promptitudinea cu care a semnalat prezența dronei în zonă. O acțiune contra timp, în care prioritatea zero a fost protejarea vieții oamenilor care lucrau pe platformă și păstrarea infrastructurii critice în afara oricărui potențial pericol. Condamn cu toată fermitatea intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse. Rămânem vigilenți alături de aliații din NATO pentru a ne apăra și a respinge astfel de provocări.”, preciza Nicușor Dan, pe platforma Facebook.
Sondaj Gândul: Diana Buzoianu, favorită să preia USR
Soarta lui Dominic Fritz ca lider de partid se decide astăzi, 19 august, în Comitetul Politic al USR. Membrii formațiunii politice se întrunesc de la ora 19:00, în format online, pentru a reconfirma poziția actualului primar al Timișoarei în fruntea partidului. Gândul a anlizat scenariul în care Fritz își va pierde statutul de lider și i-a întrebat pe cititori cine consideră că ar fi cel mai bun înlocuitor la șefia USR, dintre cei doi favoriți la preluarea mandatului: ministrul interimar al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, sau ministrul interimar al Transporturilor și, în același timp, al Apărării, Radu Miruță. Loading … Sursa foto: Mediafax Diana Buzoianu, favorită la preluarea șefiei USR în fața lui Radu Miruță. Câte voturi a adunat Peste 2.200 de români au răspuns la sondajul publicat de Gândul care i-a pus față în față pe cei doi favoriți la preluarea mandatului lui Fritz. Diana Buzoianu a adunat peste 1.250 de voturi, adică o pondere de 56% din total, în vreme ce Radu Miruță doar s-a apropiat de borna de 1.000 de voturi, 44% din total. Rezulate sondaj Gândul: Buzoianu sau Miruță la șefia USR Scenariul în care ministrul interimar al Mediului din Guvernul demis al lui Bolojan, Diana Buzoianu, va prelua conducerea USR a fost validat și de publicistul Ion Cristoiu, în emisiunea Ai Aflat! cu Ionuț Cristache. În opinia sa, poziția lui Dominic Fritz este deja periclitată de complotul „mai multor persoane”, iar o eventuală cădere a acestuia din vârful USR este și în interesul președintelui Nicușor Dan – omul de care, practic, depinde soarta sa ca primar al Timișoarei. Comitetul USR decide soarta liderului Dominic Fritz / „PSD încearcă să ne dezbine” Întâlnirea USR de astăzi, 19 august, are loc în contextul validării așa-numitului „amendament Fritz” de către judecătorii Curții Constituționale. Acesta presupune că, în cazul în care noua Lege a integrității va fi validată de președintele Nicușor Dan, Dominic Fritz va fi nevoit să renunțe la funcția de edil al municipiului bănățean în maximum 30 de zile. „Prin convocarea Comitetului Politic, conducerea USR transmite un mesaj de unitate și solidaritate în jurul președintelui partidului, Dominic Fritz. Conducerea USR este decisă de membrii partidului, prin mecanismele democratice interne, nu de PSD, de jocuri de culise sau de presiuni din afara partidului”, au transmis reprezentanții USR printr-un comunicat de presă. Sursa foto: Mediafax Susținătorii lui Fritz ies miercuri pe străzile din Timișoara / „Protest împotriva moștenitorilor partidului comunist și ai securității” Tot astăzi, susținătorii lui Domnic Fritz se mobilizează pe străzile din Timișoara. Reprezentanții Federației Inițiativa Timișoara și Alternativa Civică Timișoara organizează, de la ora 19:00, un miting de susținere pentru actualul primar al municipiului bănățean. „Moștenitorii burgheziei roșii a Partidului Comunist și a Securității și-au luat statul român pe proprietate privată. Împotriva Timișoarei au o ură organică pentru că întotdeauna a fost altfel. Niciodată nu li s-a supus, niciodată nu a acceptat să fie condusă de ei. Va trebui să le demonstrăm că nu au nicio șansă!”, au transmis organizatorii protestului.
Dezinformare Radu Miruță: Centralele închise prin PNRR
Radu Miruță își reia seria de atacuri cu iz dezinformator la adresa PSD și îi acuză pe social-democrați de oprirea unor capacități de producție energetică de 1.635 MW la Combinatul Energetic Oltenia. În aceeași postare, publicată pe Facebook, ministrul interimar al Transporturilor și al Apărării, invocă închiderea altor 4 capabilități de producție energetică de la Rovinari, Tureni și Ișalnița, care însumau 1305 MW. În toate situațiile, unicul vinovat, pe care Miruță îl invocă, este PSD-ul condus de Marcel Ciolacu. Miruță aruncă vina pe trecut și se ferește de prezent. El omite să spună că, în mai puțin de un de mandat, premierul Ilie Bolojan a închis definitiv capacități de producție de 930 de MW. De altminteri, Cristian Ghinea, artizanul PNRR și ministru USR la vremea respectivă, a „pus” în plan dezafectarea centralelor pe cărbune, însă fără o obligație ca acestea să fie înlocuite cu capacități de producție de energie din alte surse. Închiderea termocentralelor pe cărbune a fost inițiată tocmai de USR prin „asumările” lipsite de transparență din PNRR. Măsurile luate în timpul guvernării lui Marcel Ciolacu au presupus respectarea normelor impuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă PSD nu ar fi adoptat deciziile pe care, astăzi, Miruță le critică cu vehemență, tot USR ar fi răbufnit, pe motiv că PSD nu respectă normele din PNRR. „Acum, când de 3 luni nu mai sunt la butoane, brusc se miră că nu mai e cărbunele, care a fost închis de ei când erau la decizie. Fără jenă încearcă să meargă printre oameni, dar, pe bună dreptate, oamenii îi huiduie”, susține Radu Miruță, în postarea sa. Deși PSD se afla „la butoane”, decizia de oprire și scoatere din funcțiune a capabilităților de producție energetică a venit, însă, din partea colegilor săi. Guvernul Bolojan a îcnhis definitiv, nu a trecut în rezervă, două termocentrale pe cărbune. 24 noiembrie 2025: Grupul 7 Turceni – 330 MW + Grupul 7 Ișalnița – 315 MW, total 645 MW 27 martie 2026: Grupul 4 Turceni – 285 MW, scos definitiv din operare Gândul a documentat dezinformările promovate de Radu Miruță Reprezentantul USR se mândrește cu inițierea unui proiect de lege, menit să inhibe dreptul la liberă exprimare, sub pretextul „nobil” al combaterii dezinformării. „Am depus în Parlament o iniţiativă acum un an de zile. Pe teme majore de interes naţional, care pot fi foarte uşot mapate, atunci când în spaţiul online apare o astfel de informaţie care poate fi verificată oficial, nu să dai jos automat conţinutul ăla, ci să pui o notiţă pe care să scrii că e potenţial ştire falsă”, a declarat Miruţă, la Digi24. Plasarea etichetelor a devenit o condiție „sine qua non” pentru USR-iști, care vor să transforme obiceiul într-o regulă scrisă, pe care să o transpună în mediul online. Pentru cineva care pretinde a fi un apărător al democrației, propunerea este, cel puțin aparent, una deplasată. 1. Spune că România ar putea trimite trupe în Groenlanda, apoi dezminte că ar fi zis așa ceva; 2. Recunoaște că ar fi semnat ceva legat de PSD, dar nu adeziunea la partid; 3. A susținut că a publicat înregistrarea completă dintr-o emisiune, dar a publicat doar un fragment convenabil; 4.Fostul şef al Autorităţii pentru Reformă Feroviară demontează un Fake News marca Miruţă. Trenurile găsite și filmate de USR-ist nu zac de pomană; Recent, şi vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, îl acuză pe ministrul Apărării, Radu Miruță, de fake news și îi cere sa plece acasă. Într-un comentariu la postarea lui Miruță, vicepreședintele ANCOM îl acuză pe ministru, printre altele, că a „dezinformat și promovat din bani publici cheltuiți de USR pe social media”. „Domnule ministru, simultan cu acțiunea în instanță, treceți rapid și legea aceea a dumneavoastră prin care orice postare poate fi dată jos de govern în 15 minute. Era o soluție minune de a cenzura presa, nu? Cu ocazia aceasta, ne-ați dat și nouă o idee: oare să vă dea toți angajații ANCOM în judecată pentru că ați diseminat, dezinformat și promovat din bani publici cheltuiți de USR pe social media faptul că instituția își plătește specialiștii cu 30.000 de euro net pe lună și nu cu 2.400 de euro, așa cum e cazul? Sau pentru toate campaniile de defăimare și de dezinformare la adresa mai multor instituții din România pe care le-ați promovat alături de colegii dumneavoastră, cu o sete nebună de a distruge și de a câștiga like-uri pentru dumneavoastră și partid? Este irelevant unde v-ați făcut vacanța și cât costă. Dumneavoastră ați fost concediat acum 3 luni de zile de Parlamentul României și democrație, și cu toate acestea, aveți în continuare tupeul incredibil de a vă exprima aici. Hai: acasă!”, îi transmite şeful ANCOM lui Radu Miruţă. Alături de colega sa de partid, Diana Buzoianu, Radu Miruţă este cel de-al doilea membru USR care acuză publicaţia noastră de fake-news, în mod nejustificat şi public, deşi spusele le-au fost demontate cu probe, de fiecare dată. Miruță, Buzoianu și USR pretind însă că duc o luptă împotriva dezinformării pe care, așa cum a demonstrat un lung șir de documente sau imagii, o practică chiar ei.
Radu Miruță: Intervenția pe Dunăre a prelungit cu 7 zile funcționarea reactorului 2 de la Cernavodă
„Cifrele arată un singur lucru. După soluția propusă de Apele Române și pusă în practică de AFDJ și de Apărare, reactorul 2 de la Cernavodă a funcționat încă șapte zile”, a spus Radu Miruță, duminică, la B1 TV. „S-a prelungit funcționarea unui reactor nuclear care injectează 680 de megawați-oră în bandă, încă o săptămână. (…) Șapte zile este un câștig enorm pentru un reactor nuclear”, a afirmat el. Miruță a respins însă ideea că intervenția ar fi rezolvat definitiv problema nivelului Dunării și a subliniat că acțiunea a fost una punctuală, menită să ofere timp suplimentar. „Nu se joacă în nicio țară cu reactoare nucleare. Se știe la milimetru când se oprește și cum se oprește. Sitația era ca el să fie oprit joia trecută. A funcționat în urma măsurilor luate punctual încă o săptămână”, a spus ministrul. „Gvernul României a fost pus în situația în care, în lipsa proiectului de la Ministerul Transporturilor, pe care unii foști miniștri l-au ținut blocat, (…) să se intervină punctual nu pentru a se rezolva problema, ci pentru a se prelungi funcționarea prin aceste puncții care s-au întâmplat în câteva locații indicate de specialiști. Și da, șapte zile este un câștig enorm pentru un reactor nuclear”, a adăugat el. Ministrul consideră un succes intervenția. „A fost o acțiune necesară, gândită de specialiști și, din punctul meu de vedere, în urma ei s-a obținut un succes, dacă șapte zile reactorul a putut funcționa”, a spus Miruță. Ministrul a mai dat exemplul și posibilitatea unor măsuri similare pe care le are în plan Ungaria. „Pare că și specialiștii de acolo găsesc soluții în aceeași zonă pentru că tehnica spune clar care sunt variantele de a se întâmpla aceste lucruri”, a încheiat ministrul.
Dronă doborâtă de un F-18 spaniol după ce a intrat în spațiul aerian al României, în apropiere de Galați
Potrivit MApN, sistemele de supraveghere au detectat ținta la ora 04.44. Aeronava F-18, aflată în misiune de monitorizare, a realizat contact radar cu drona și a primit aprobarea de angajare. La ora 05.01, drona a fost interceptată și doborâtă în condiții de siguranță. Un posibil punct de impact al resturilor a fost identificat între localitățile Băleni și Cudalbi, județul Galați, într-o zonă nepopulată, informează MApN. Ministrul interimar Apărării, Radu Miruță, a precizat că două avioane de vânătoare F-18 spaniole, ridicate preventiv în aer, au primit aprobarea de angajare după detectarea țintei. „În această noapte (n.r – duminică), o nouă dronă a intrat fără a avea permisiune în spațiul aerian național și a fost doborâtă. La ora 04:44, ținta a fost descoperită intrând în spațiul aerian național, la 24 km nord de Galați, moment în care două avioane de vânătoare F-18 spaniole, ridicate deja preventiv în aer, au primit aprobare de angajare”, a transmis ministrul, duminică dimineața, pe Facebook. Radu Miruță i-a felicitat pe piloții spanioli și pe militarii români de la centrul de comandă pentru misiune. Alerta aeriană pentru județul Galați a încetat la ora 05.20. „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilență, reacție rapidă și solidaritate aliată, acestea sunt garanțiile concrete ale securității noastre. Da, România este în prima linie de apărare a Uniunii Europene”, a transmis ministrul Apărării. MApN precizează că va reveni cu detalii pe măsură ce vor fi disponibile.
Radu Miruță: De ce cad tot mai multe drone în România
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj după ce, în ultimele zile, pe malurile Dunării și ale Mării Negre au fost găsite mai multe fragmente de drone. Oficialul susține că fenomenul este legat direct de intensificarea fără precedent a atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la granița cu România, dar dă asigurări că nu există indicii privind o creștere a riscului pentru populație. Radu Miruță afirmă că numărul tot mai mare de fragmente descoperite în apropierea graniței este consecința directă a intensificării luptelor din Ucraina. „Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră”, a transmis ministrul interimar al Apărării. Peste 100 de drone detectate în 96 de ore, spune Miruță Miruță a prezentat și date privind activitatea militară monitorizată de armata română în ultimele patru zile. „În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”, a explicat ministrul. Potrivit acestuia, în aceeași perioadă, avioane de luptă NATO au fost ridicate preventiv de șapte ori, iar nivelul de alertă pentru misiunile de poliție aeriană a fost majorat de nouă ori. „Miroase a explozibil, a praf de pușcă” Deși insistă că populația din România nu este expusă unui risc mai mare, ministrul descrie în termeni direcți realitatea de la granița cu Ucraina. „Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”, a transmis Radu Miruță.
Se poate ca pe Grindeanu să-l macine niște vinovăție. Miruță susține că un proiect coordonat de liderul PSD privind un debit mai mare de apă a fost ținut la sertar
Într-o intervenție telefonică realizată joi seara la B1 TV, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă. „Diferența de la centrimetrii lui Miruță și inacțiunea lui Grindeanu este oprirea centralei de la Cernavodă astăzi, pentru că un proiect de la Ministerul transporturilor coordonat de domnul Glindeanu a fost ținut la sertar”, a declarat acesta. Întrebat la ce proiect face referire, ministrul a explicat că e vorba despre „proiectul de la Bala”. „Presupunea fix un debit mai mare de apă, care să ajungă la răcirea reactoarelor de la Cernavodă, și care era o soluție serioasă și sănătoasă, făcută din timp și gândită de specialiști și aprobată cu avize de la mediu. A fost băgat în sertar și încuiat acolo din aprilie 2024”, a explicat Miruță. El a precizat că „se poate ca pe domnul Grindeanu să-l macine niște vinovăție, având în vedere că vede ce se întâmplă astăzi. Cu toate că ceea ce ar fi trebuit să se întâmple acolo nu s-a întâmplat, în urma soluției propuse de cei de la Apele Române, s-a câștigat o săptămână de funcționare suplimentară a centralei de la Cernavodă”. „Avem o centrală oprită de la Cernavodă, pentru că proiectul care ar fi putut fi făcut după ce a trecut toate etapele de aprobare în 2024, și care era în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, nu a fost inițiat cu toate că a depășit toată birocratia asta complicată din România, ci a fost blocată. Poate că astăzi, când știe că l-a lăsat să se depună praful pe el în sertar, se gândește că românii ar fi putut avea un reactor care să funcționeze”, a conchis Radu Miruță.
Miruță s-a apucat să rezolve și problemele altora. A sunat la Ministerul Apărării din Ucraina pentru a lămuri situația dronei căzute în Bulgaria
Ministrul interimar al Apărării, Dinel Miruță, spune că a contactat Ministerul Apărării din Ucraina pentru a clarifica informațiile privind drona care a ajuns pe teritoriul Bulgariei. Oficialul susține că partea ucraineană nu a confirmat că aparatul ar fi venit din România, iar drona nu a fost detectată de radarele militare românești sau bulgare și nici de cele ale Poliției de Frontieră. Miruță, discuții cu oficialii ucraineni despre dronă Miruță a declarat, joi seara, la B1 TV, că România a încercat să afle direct de la autoritățile ucrainene dacă există informații privind originea dronei. Loading … „Am luat legătura cu omologii de la Ministerul Apărării din Ucraina pe linia statului major. Ei au transmis că nu au vreo informație la momentul zilei de duminică, la momentul zilei în care s-a întâmplat, cum că drona aceea ar fi venit din România. Nu au vreo astfel de confirmare”, a declarat Dinel Miruță. Ministrul a explicat că aparatul nu a fost observat de sistemele radar din România, Bulgaria sau de cele ale Poliției de Frontieră. „Pe radarele Ministerului Apărării, care sunt acoperitoare în zona respectivă, că e o zonă cu relief plan, nu a fost observată. Pe radarele celor de la Poliția de Frontieră, din comunicările pe care ni le-au dat, de asemenea, pe radarele Ministerului Apărării din Bulgaria și ale autorităților, nu a fost”, a spus Miruță. Dinel Miruță a afirmat că a văzut imaginile și resturile dronei recuperate în urma incidentului: „Drona, am văzut-o și eu, resturi de acolo, e o dronă atipică, o dronă mică”, a declarat ministrul. Bulgaria anchetează originea dronei Pentru că aparatul a fost găsit pe teritoriul Bulgariei, ancheta privind modelul și originea acestuia revine autorităților de la Sofia, a explicat ministrul interimar al Apărării. „Având în vedere că nu e pe teritoriu românesc căzută, nu putem fi parte la anchetă. Adică autoritățile din Bulgaria fac ancheta respectivă, încearcă să-și dea seama despre model, despre distanța de la care putea fi lansată”, a explicat el. Radu Miruță Ce spune Miruță despre incidentul de la Costinești Referitor la drona descoperită la Costinești, unde autoritățile au închis temporar plaja, Miruță le-a transmis oamenilor să respecte indicațiile autorităților prezente la fața locului. „Unii oameni au o curiozitate care depășește capacitatea de a înțelege niște riscuri. Și în astfel de momente autoritățile statului sunt cele care totuși sunt coordonate de cineva și cel puțin pentru perimetrare și pentru ordinea efectuării operațiilor acolo pentru eliminarea pericolului sunt cele mai îndreptățite să stabilească secvența de pași”, a afirmat ministrul. Miruță a mai spus că, după incidentul de la Constanța, comunicarea dintre partea română și cea ucraineană s-a intensificat pe linia militară. Potrivit ministrului, România a solicitat un canal direct între forțele navale române și cele ucrainene, prin intermediul unei persoane de contact disponibile permanent. „Confirmăm cu ei, aproape în timp real, diverse evenimente pentru care noi avem nevoie de date”, a spus Miruță.
Reactorul 2 Cernavodă se oprește joi din cauza secetei
După doar două săptămâni de la închiderea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, a venit și confirmarea suspendării activității de la Unitatea 2. Conducerea Centralei a anunțat că oprirea controlată este programată joi, 13 august, de la ora 07:00. Așadar, creșterea cu 2, respectiv 8 centimetri a nivelului apei din Dunăre, de care Radu Miruță se declara extrem de mândru, s-a dovedit a fi doar o altă banală tehnică de manipulare a românilor. Loading … Radu Miruță, la Centrala de la Cernavodă Pe 27 iulie, Reactorul 1 de la Cernavodă a fost oprit din cauza faptului că debitul Dunării, care asigura nivelul necesar de apă pentru funcționarea optimă a sistemului de răcire, a ajuns la limita de siguranță. Unitatea 2 părea să aibă aceeași soartă, însă premierul demis, Ilie Bolojan, a anunțat că autoritățile caută, în regim de alertă, soluții pentru menținerea în funcțiune a celui de-al doilea reactor. Scenariul de avarie propus de Bolojan a implicat alocarea a 7 milioane de lei din Fondul Național de Rezervă pentru o intervenție la bifurcația dintre brațele Bala și Dunărea Veche. Pe data de 10 august, prim-ministrul interimar a decis alocarea a încă 5,2 milioane de lei, tot din Fondul de Rezervă, pentru continuarea lucrărilor de dragare. Centimetrii lui Miruță au intrat la apă. La propriu Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și-a făcut intrarea în scenă pe ton acuzator. Mai întâi, a suținut, că actuala criză energetică ar fi putut fi evitată dacă proiectul de dragare a întregului braț Bala nu ar fi fost blocat în „sertarele” Ministerului Transporturilor timp de aproximativ trei ani și jumătate. „Trebuie să îți faci iarna car și vara sanie. Actuala situație este dovada nepăsării, a incorenței guvernamentale și a inconștienței”, spunea Miruță la începutul crizei. Mai apoi, ministrul interimar a început să joace la centimetru. Pe 4 august, Miruță declara că nivelul apei de la Cernavodă a crescut cu 2 centimetri față de ziua precedentă. După alte trei zile, odată cu debutul operațiunilor de scufundare a celor patru barje încărcate cu pietre, Radu Miruță anunța triumfător că „a mai câștigat 8 centimetri la Cernavodă”. În realitate, nivelul apei crescuse cu doar 4 centimetri, iar prognoza care indica o dublare a cifrei s-a dovedit a fi complet falsă. Buzoianu îl trezește la realitate pe Miruță Luni, 10 august, entuziasmul afișat de Radu Miruță a fost înmuiat de declarațiile ministrului interimar al Mediului și Apelor, Diana Buzoianu. Aceasta a afirmat că, pe traseul apei din Dunăre, s-a format un fel de „dâmb” – adică un obstacol care a determinat reorientarea debitului de apă. „Astăzi, suntem într-un prognostic mult mai sumbru decât cel ieri. Pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb, care a reorientat debitul de apă”, spunea Buzioanu. Prin urmare, chiar dacă a supraviețuit mai mult decât Unitatea 1, Unitatea 2 a Centralei de la Cernavodă va fi, la rândul ei, închisă. Ministerul Energiei, condus de același Ilie Bolojan, a anunțat că niciun consumator casnic nu va fi afectat de oprirea reactorului și că o eventuală măsură de limitare a consumului în cazul anumitor industrii se află abia la coada listei de priorități.