Etichetă: radu miruta

Radu Miruță: Nu o să las trenurile noi să se bronzeze la soare

„Nu o să las trenurile noi să se bronzeze la soare”, a declarat Radu Miruță marți la Euronews Romania, referindu-se la trenurile PESA aflate în triajul Gării Obor. Ministrul spune că a cerut deja documente pentru a înțelege de ce aceste garnituri nu sunt introduse în circulație, în condițiile în care infrastructura feroviară are nevoie urgentă de modernizare. „Pentru cetățeanul român plătitor de taxe este absurd să nu poți merge cu un tren nou care stă și nu parcurge niciun kilometru”, a spus ministrul. În același timp, Miruță a criticat starea trenurilor aflate în circulație, subliniind contrastul cu garniturile noi nefolosite: „Avem pe calea ferată trenuri groaznice, cu banchete rupte, cu uși care nu se închid, murdare”, a spus ministrul. Trenurile noi, blocate de birocrație Potrivit lui Miruță, problema ar fi legată de obligații contractuale privind infrastructura de mentenanță. „Înțeleg că ar fi trebuit să le facem niște hale de mentenanță, unde ei (n.r. producătorul trenurilor) să asigure prin contract mentenanța, doar că noi n-am făcut halele. Unii consideră că obligația este bifată pe hârtie, prin închiriere, nu prin construcție”, a explicat ministrul. El a adăugat că trebuie clarificat dacă obligațiile au fost respectate, în condițiile în care acestea ar fi fost considerate îndeplinite „pe hârtie”. Banii europeni, în pericol și la Transporturi România poate pierde bani din programele europene din cauza întârzierilor la proiectele de infrastructură, susține ministrul. „Provocarea pentru mine la Ministerul Transporturilor este să fac tot ce ține de mine pentru ca instituția să nu piardă banii și România să nu piardă banii”, a declarat Radu Miruță. El a menționat că există blocaje și întârzieri pe mai multe tronsoane de autostradă și cale ferată, unele proiecte fiind în contestații sau în dificultate de implementare. „Sunt riscuri pe A7 și A8, unele proiecte sunt în contestații și trebuie să vedem ce putem accelera astfel încât să tragem banii. Sunt probleme și pe calea ferată, pe tronsoanele Timișoara–Lugoj, Cluj–Napoca, Cluj–Oradea”, potrivit lui Miruță.

Miruță, comparație între AUR cu care a dat jos un guvern și AUR care vrea să îl dea jos pe Bolojan

Radu Miruță a vorbit, la B1 TV despre criticile privind moțiunea pe care USR a depus-o împreună cu AUR pentru a da jos Guverul Cîțu în contrapondere cu moțiunea de cenzură PSD – AUR pentru a da jos Guverul Bolojan. „Să știți că sunt lucruri foarte diferite. Atunci USR-ului îi fuseseră dați afară 2-3 miniștri și erau pe banda rulantă „împușcați” ca la jocurile de rațele și vânătorii. Partidului Social Democrat, premierul Bolojean nu-i dat niciun ministru afară, nu este nicio decizie în acest guvern care a fost luată fără ca PSD să fie de acord și mai e un aspect: AUR, în vremea în care s-a întâmplat, pe vremea premierului Cîțu, nu își arătase adevărat față cum și-a arătat-o de atunci încoace”, spune Miruță. Întrebat dacă AUR-ul de atunci era mai frecventabil decât cel de acum, Miruță a spus că nu „mai frecventabil”, „dar nu era atât de demonstrat în rele, nu era atât de demonstrat în apropierea asta față de Federația Rusă, nu era atât de demonstrat ca piedică a României înspre apropierea cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite. A făcut multe rele AUR de atunci până acum pe drumul de dezvoltare a României înspre Vest”.

Radu Miruță: Cinci loturi de autostradă din A7 și A8 riscă să piardă finanțarea

Radu Miruță susține că mai multe proiecte de infrastructură rutieră sunt în pericol să piardă finanțarea din PNRR, în special pe autostrăzile A7 și A8. „Pe PNRR avem șapte loturi pentru autostrăzile A7 și A8, care pot să piardă banii. Două sunt mai în regulă, cinci sunt cu risc, pentru că sunt în procedură de contestații”, a declarat luni Miruță, într-o intervenție la B1 TV. Riscuri și pentru proiectele feroviare El a adăugat că situația vizează și alte proiecte din țară. „Avem în PNRR o serie de proiecte, șapte loturi de lângă Bacău”, a mai spus ministrul. Referindu-se la proiectele finanțate prin PNRR, Miruță a atras atenția că riscurile nu se limitează la autostrăzi. „Avem pe calea ferată magistrala Timișoara–Lugoj și Cluj–Oradea, care de asemenea sunt cu risc”, a spus acesta. Termen limită pentru sistemul de taxare a camioanelor „Avem acel proiect prin PNRR de măsurare automată a distanței și plată în funcție de greutate pentru traficul greu, care trebuie să fie și el terminat. Până la finalul lunii august”, a declarat acesta, referindu-se la sistemul de taxare a camioanelor în funcție de distanța parcursă și de caracteristicile vehiculului, prevăzut în PNRR. Miruță: Merg pe fiecare proiect Oficialul a explicat că intervenția punctuală în blocaje este esențială pentru deblocarea proiectelor și a precizat că a avut deja o discuție cu fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban (PSD), pentru continuitatea proiectelor. „Merg pe fiecare proiect, văd care sunt pașii de făcut, cine este persoana responsabilă, văd unde se blochează și intervin exact acolo unde apare problema”, a spus ministrul. Despre schimbările din minister: Ineficiență Miruță a criticat și schimbările frecvente de conducere din minister: „Oamenii din minister, odată la câteva luni, văd câte o față nouă. Ce randament are ministerul în aceste condiții? Este o ineficiență foarte mare”. Întrebat cât timp poate face acest lucru în regim de interimat, Miruță a răspuns: „Pentru cât timp pot. O zi pot, o zi deblochez. Așa dă România înainte”.

Miruță: Moțiunea asta nu este despre Ilie Bolojan. E despre lupta României de a nu se întoarce în 90

Radu Miruță a spus, luni, că social-democrații care spun că au aflat de la televizor planul depunerii moțiunii de cenzură au „opțiunea să se manifeste în interiorul partidului, să nu susțină asta”. Miruță afirmă că a fost în două ministere în ultimele luni și a văzut „cât de mult loc este la vârful statului de a se schimba lucrurile și de a se face curățenie”. „Moțiunea asta nu este despre Ilie Bolojan. Este lupta României de a nu se întoarce înapoi în anii 90, când zburau combinațiile prin toate colțurile clădirilor statului și instituțiilor statului. Acolo suntem. Am intrat în acest guvern, Ilie Bolojan a dus o politică în care miniștrii care au vrut să se ancoreze în asta au făcut curățenie. Am făcut curățenie într-o zi mai puțin, în a doua zi mai mult, am început să deranjăm interese. Am continuat să facem curățenie, mulțimea celor care au fost deranjate a început să crească. S-a ajuns să usture la nivel de bază de partid. Partidul Social-Democrat se străduiește să oprească ducerea României într-o zonă de curățenie. Și face această alianță cu AUR astăzi pentru a întoarce România în timp, în loc de a împinge România înainte”, a spus Radu Miruță la B1 TV. Radu Miruță mai spune că nu e vorba despre oameni, ci „este despre a nu lăsa România să depășească o barieră de care a dat cu capul foarte mulți ani”, pentru că „acolo suntem, la limită”. „Această echipă reformatoare reușește izbânda, sparge zidurile astea care au încorsetat țara de 36 de ani de la Revoluție, ori cineva care s-a hrănit politic din a stăpâni această țară, cum este Partidul Social-Democrat, își dă ultima suflare încercând să oprească spargerea acestor ziduri și atragerea înapoi în curtea în care ei pot să controleze. Despre asta este vorba”, a mai spus ministrul Apărării. Dar sunt niște postări. O postare interesantă pe care o face, o voce respectată în România, e fica actorului Iamza Pellea, Oana Pellea e însăși o actriz.

Radu Miruță dă vina pe ucraineni pentru că ajung drone rusești în România

Ministrul Apărării Radu Miruță a explicat duminică că dronele rusești ajung în România din cauză că sunt avariate mai întâi de apărarea ucraineană. Fie că sunt „împușcate”, fie că sunt bruiate, ele nu își mai ating țintele din Ucraina și ajung să își continue traiectoria către România și, într-un final, se prăbușesc, este explicația ministrului Apărării. „De cele mai multe ori, sunt drone care sunt «împușcate», dacă vreți, de apărarea antiaeriană din Ucraina, se trage în ele cu glonț, li se modifică câte un flaps, li se modifică structura aerodinamică, își pierd, poate, coordonarea GPS, pentru că este bruiaj și din Ucraina și continuă să zboare pe aceeași traiectorie, fie până când își consumă combustibilul, fie până când se lovesc de ceva și pică, caz în care nu avem informații imediate”, a declarat Miruță la Digi24. În ultimele 48 de ore, în România au căzut două drone cu explozibil: una în Tulcea și alta în Galți, pe casa unui român. Pirotehniștii Serviciului Român de Informații au depistat încărcături explozive în fragmentele de dronă care s-a prăbușit duminică în zona localităților Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea. Sâmbătă dimineață, o altă dronă, folosită de Federația Rusă împotriva infrastructurii civile din Ucraina, a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc și a avariat o gospodărie și un stâlp de electricitate pe o stradă de la marginea municipiului Galați, fără a exploda și fără fi înregistrate victime. AUTORUL RECOMANDĂ:  Ministrul Radu Miruţă caută specialişti care pot construi drone militare cu explozibil. Academia Tehnică Militară organizează concurs Turbulenţele politice îl încurcă la SAFE pe ministrul Radu Miruţă: „Există un risc major să pierdem contractele”

Radu Miruță a discutat cu șeful Statului Major al Armatei Poloniei despre securitatea flancului estic

„În cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte referitoare la evoluțiile de securitate din regiune, la măsurile pentru consolidarea cooperării dintre România și Polonia în cadrul NATO, cu accent pe întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul estic”, a transmis Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat. Potrivit MApN, Radu Miruță a propus identificarea unei soluții unitare între cele două țări la riscurile comune, pentru utilizarea eficientă a resurselor și pentru a spori capacitatea de descurajare a Alianței. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a subliniat importanța parteneriatului strategic dintre România și Polonia, arătând că acesta se reflectă „în prezența reciprocă de forțe, participarea la structuri multinaționale și desfășurarea de exerciții și activități de instruire în comun, contribuind la consolidarea securității pe întregul flanc estic al Alianței, de la Marea Baltică la Marea Neagră”. Programul vizitei delegației poloneze include depunerea unei coroane de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, precum și o deplasare la Craiova, unde sunt programate o ceremonie militară la Brigada Multinațională Sud-Est și activități de instruire în comun ale militarilor români și polonezi.

Ministrul Apărării: Facem analize la milimetru de trei ori pe zi privind Iranul. Nu există riscuri actuale pentru securitatea României

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni, la RFI, că în prezent nu există riscuri asupra securității României, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. „Asupra securității României nu există riscuri în acest moment generate de acest război care a început în Iran. Există însă o stare de vigilență sporită atunci când începe un conflict militar oriunde în lume, toate sistemele armatei române, toate structurile armatei române se uită la fiecare mișcare pe care o observăm acolo și se fac scenarii despre cum mișcarea de acolo influențează planurile de apărare ale armatei române, capacitatea noastră de apărare”, a spus Radu Miruță la RFI. Întrebat despre temerea privind un eventual atac al Iranului asupra României, în contextul trupelor și echipamentelor militare americane dislocate la noi în țară, Radu Miruță a spus: „Nu e suficient să spun da sau nu, pentru că unii zic că e justificată (temerea – n.r.), unii zic că nu este justificată și atunci am nevoie să explic. Răspunsul este sigur nu, dar ca ministru al Apărării încerc să aduc niște argumente prin care să-i conving și pe cei care ar putea să creadă că este da”. El a menționat faptul că Ministerul Apărării face analize de trei ori pe zi privind situația din Iran și că alți parteneri NATO fac același demers în actualul context geopolitic. „În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo. Analizele pe care noi le facem sunt dublate, sunt triplate de analizele pe care le fac și alte țări, pentru a ne asigura ca nu cumva noi să luăm în calcul niște lucruri care sunt irelevante, poate, având în vedere conflictul de acolo. Într-un procent aproape complet, analizele noastre se suprapun cu analizele făcute de alți parteneri NATO. Nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”, a explicat Radu Miruță la RFI. Cum s-ar putea implica România în Iranul post-conflict? În ceea ce privește implicarea României în contextul post-conflict, Miruță a precizat că țara nu este parte în actualele ostilități, însă a oferit sprijin logistic Statelor Unite. „România în baza parteneriatului strategic pe care îl avem cu SUA a răspuns pozitiv solicitării Statelor Unite ca de pe teritoriul național să-și tragă sufletul (…) aceste avioane-cisternă”, a spus el. „Am enumerat pentru acele situații în care România s-ar implica post-conflict în eliberarea Strâmtorii Ormuz care sunt lucrurile tehnice pe care România le-ar putea pune pe masă, neînsemnând că vreuna dintre ele va fi pusă, neînsemnând că este suficient (…). Armata română are două divizii de scafandri foarte profesioniști, de mare adâncime, care bănuiesc că ar putea avea ceva de făcut acolo post-conflict, are ofițeri de Stat Major, care au coordonat astfel de activități oarecum, dacă vreți, similare, dacă nu identice, are vânători de mine, are un serviciu secret al armatei foarte conectat la nivel internațional și de multe ori informația face diferența. Lucrurile astea se înscriu în șirul de potențiale metode care ar putea fi utilizate acolo. România nu mai stă deoparte”, a completat ministrul. „România nu mai stă deoparte”, a mai subliniat Miruță, adăugând că țara „joacă la masa mare” și își respectă angajamentele internaționale, consolidând astfel credibilitatea parteneriatelor strategice. Avertismentul Iranului pentru România La jumătatea lunii martie, Iranul a avertizat România că punerea bazelor sale militare la dispoziția Statelor Unite ar echivala, în opinia Teheranului, cu participarea la o agresiune militară împotriva Republicii Islamice. „În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, pe care ați menționat-o, da, am auzit că există interviuri și declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului. Această acțiune este complet inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional și ar atrage responsabilitatea internațională a statului român dacă ar fi pusă în practică”, spunea, la momentul respectiv, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei.

Radu Miruță: Proiectul româno-ucrainean privind dronele ar putea fi pus în practică în jumătate de an

Viitoarea fabrică de drone din România ar trebui să-și actualizeze permanent tehnologia, a declarat la RFI ministrul Apărării, Radu Miruță. „Dacă fabrici niște drone cu vârf de tehnologie astăzi, peste o jumătate de an s-ar putea să le folosești doar ca să spargi nuci cu ele, pentru că tehnologia de peste o jumătate de an va fi diferită, nu vei mai avea avantaj competitiv pe câmpul de luptă”, explică vicepremierul. Radu Miruță spune că „specific pentru acest proiect este o condiție suplimentară a celor de la Comisia Europeană, pe lângă proiectele noastre, cele 21 de proiecte prin SAFE, Comisia Europeană a zis: punem pe masă 200 de milioane de euro, dacă veți reuși să faceți co-producție de drone cu un partener ucrainean. Sigur că ne interesează și acest proiect”. 15 firme ucrainene au venit în România Ministrul Apărării precizează că deocamdată au avut loc discuții tehnice privind dronele ucrainene: „Am început discuții concrete cu Ministerul Apărării ucrainean, pentru că acolo e o chestiune a Guvernului care o să acorde licențe entității private care să vină să producă în România. Săptămâna trecută, după discuțiile pe care le-am avut cu ministrul Apărării din Ucraina, au venit 15 firme ucrainene în România. La Ministerul Apărării am avut discuții cu aceste firme strict pe chestiuni tehnice. Vrem să înțelegem ce caracteristici au dronele pe care aceste firme le pot produce într-un viitor parteneriat cu România”. Vicepremierul subliniază că nu MApN stabilește companiile românești care se vor ocupa de proiectul dronelor: „Noi nu suntem deocamdată responsabili de bucata economică. Știu că a fost în spațiul public o întreagă discuție, de ce nu au participat și firmele românești. Răspunsul nu poate să-l dea Ministerul Apărării. Ministerul Apărării a intrat în acest circuit pentru a afla cum arată dronele făcute de aceste firme și care este interesul tehnic pentru dronele de care avem noi nevoie”. Proiect concretizat în șase luni Întrebat care e viziunea sa în acest proiect al dronelor ucrainene, Radu Miruță a răspuns: „Gândirea mea este ca armata română să fie mai mult implicată în acest proces, în sensul în care să se beneficieze de informațiile care sunt exclusiv la nivel MApN. La nivel MApN există informații de la radare, de la tancuri, de la avioanele F-16. Esențial în anul 2026 este să utilizezi inteligent toate aceste date, din analiza cărora să iei o decizie rapidă. Aceste informații nu sunt de a fi date oricui, aceste informații există la nivelul MApN și eu cred că de acolo trebuie plecat, aceste informații să fie utilizate într-un mod securizat de MApN. Eu văd scenariul în care în diverse puncte din România, în care acum avem alte metode de apărare, să existe drone care să se ridice automat, atunci când o analiză software rapidă a tuturor acestor parametri de date să gestioneze comanda respectivă”. Ministrul Apărării estimează că proiectul dronelor poate fi concretizat în șase luni: „Estimarea mea este undeva la o jumătate de an. Din perspectivă software, lucrurile pot fi făcute mai repede, însă sigur, va dura un pic negocierea parametrilor comerciali”.

Deputatul PSD Mihai Fifor atacă USR: Izvor inepuizabil de nenorociri morale. Acuzații grave la adresa ministrului Apărării

În mesajul său, Mihai Fifor enumeră mai mulți politicieni USR despre care susține că au fost implicați în controverse publice sau probleme de integritate, printre care Dominic Fritz, Ionuț Moșteanu, Clotilde Armand, dar și foști miniștri ai Sănătății precum Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă. El afirmă că aceste cazuri ar demonstra existența unui tipar politic în interiorul partidului, caracterizat — în opinia sa — de acuzații lansate împotriva adversarilor, urmate de controverse proprii. Ținta principală: ministrul Apărării Cea mai dură parte a declarației îl vizează pe ministrul Apărării și vicepremierul Radu Miruță, despre care deputatul PSD susține că ar fi implicat într-o situație ce ar putea duce la demisie sau demitere dacă acuzațiile prezentate public se confirmă. Potrivit lui Fifor, o anchetă jurnalistică difuzată la Antena 3 CNN ar ridica suspiciuni privind: declarații publice contradictorii, posibile incompatibilități, venituri nedeclarate, implicarea într-un dosar penal sensibil. Social-democratul afirmă că aceste elemente ar pune sub semnul întrebării credibilitatea unui ministru aflat la conducerea uneia dintre cele mai importante instituții ale statului. „Problemă de securitate instituțională” În mesajul său, Fifor susține că situația ar depăși nivelul unei dispute politice obișnuite și ar deveni o chestiune de responsabilitate publică, având în vedere rolul Ministerului Apărării în structura statului român. În mesajul său, Fifor susține că situația ar depăși nivelul unei dispute politice obișnuite și ar deveni o chestiune de responsabilitate publică, având în vedere rolul Ministerului Apărării în structura statului român. Deputatul PSD afirmă că, într-un „stat serios”, astfel de acuzații ar trebui clarificate rapid, inclusiv prin demisie sau demitere, dacă se confirmă. „În interiorul Armatei Române, onoarea nu este un slogan – este o condiție de bază. Cum poate cere un ministru al Apărării respectarea regulilor, când el însuși le ocolește? Cum poate cere loialitate și disciplină, când propriul său parcurs este marcat de ambiguități și neadevăruri? Cum poate reprezenta România în fața aliaților, când credibilitatea sa este pusă sub semnul întrebării? Aici nu mai este doar o problemă de imagine. Este o problemă de securitate instituțională. Și, inevitabil, apare întrebarea: dacă aceste lucruri sunt reale – și documentele indică asta – cât timp mai poate rămâne în funcție? Pentru că într-un stat serios, astfel de situații nu se gestionează cu explicații. Se gestionează cu demisii sau demiteri. (…) În cazul lui Miruță, această ipocrizie nu mai este doar ridicolă. Este profund periculoasă. Întrebarea e: USR-iștilor… mai aveți? Sau acesta este, în realitate, standardul vostru moral și etic pentru conducerea României?”, încheie Fifor.

Miruță, de ziua NATO: Ne aflăm pe Flancul Estic al Alianței, într-o zonă strategică și sensibilă. Asta este o responsabilitate

Ministrul Apărării susține că, la peste două decenii de la aderare, România este un membru activ și responsabil al NATO, un aliat care și-a demonstrat prin fapte credibilitatea. „Apartenența la Alianță rămâne fundamentul securității noastre și garanția că orice amenințare este gestionată în cadrul solidarității aliate. Ne aflăm pe Flancul Estic al Alianței, într-o zonă strategică și sensibilă. Asta nu este doar o realitate geografică, ci și o responsabilitate. Iar România își asumă această responsabilitate prin investiții, prin prezență și prin contribuții concrete la securitatea regională”, transmite Radu Miruță. El spune că securitatea nu este „un dat”, ci trebuie construită zi de zi. NATO funcționează pentru că statele membre sunt unite „Armata României face deja acest lucru. Modernizăm capabilitățile, lucrăm umăr la umăr cu partenerii noștri și ne adaptăm rapid la un mediu de securitate în continuă schimbare. Astăzi nu mai vorbim doar despre amenințări clasice, ci și despre război hibrid, dezinformare și presiuni care vin din multiple direcții. NATO funcționează pentru că statele membre sunt unite. Pentru România, această unitate înseamnă stabilitate, prin parteneriatul transatlantic și prin relația solidă cu Statele Unite și ceilalți aliați, într-o lume din ce în ce mai imprevizibilă”, adaugă Miruță. Aliat de încredere Ministrul vorbește și despre militarii români, despre care spune că, în țară sau în misiuni externe, „își fac datoria cu profesionalism și dedicare. Lor le datorăm respectul și recunoștința noastră”. Ministrul Apărării reafirmă că România este aliat de încredere în Alianță: „NATO înseamnă securitate, dar și direcție: o Românie ferm ancorată în spațiul euroatlantic, angajată, predictibilă și responsabilă. România rămâne un aliat de încredere. Fără ezitări. Fără jumătăți de măsură”.