Ministrul Apărării, discuții cu Secretarul General al NATO la München: România, pilon de stabilitate pe Flancul Estic
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis duminică, după participarea la Conferința de Securitate de la München că România își întărește rolul în cadrul NATO. Radu Miruţă a purtat în weekend discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu omologi din mai multe state, precum și cu reprezentanți ai industriei de apărare. „Lumea se schimbă rapid, iar România trebuie să fie printre cei care influențează această schimbare, nu printre cei care o privesc de pe margine”, a declarat Miruță pe Facebook. Conform celor spuse, întâlnirea ministrului Apărării cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost una importantă. „A fost un dialog direct, aplicat, concentrat exclusiv pe poziția și interesele noastre într-un context de securitate tot mai complicat. Am discutat clar despre întărirea Flancului Estic și despre rolul esențial al României în această arhitectură.”, a transmis Miruță. Ministrul a afirmat că discuțiile au fost și despre Flancul Estic, ce include segmentul de la Marea Baltică până la Marea Neagră, dar și contribuțiile pentru susținerea acestuia. „Am discutat fără echivoc despre ceea ce cred: Flancul Estic înseamnă întregul segment de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar resursele trebuie distribuite echilibrat pe toată această axă strategică. România trebuie privită ca un pilon central în regiunea Mării Negre.”, a spus ministrul. În cadrul deplasării sale la München, discuțiile cu oficialii europene au fost „directe și orientate spre acțiune”, a declarat Radu Miruță. „Europa își consolidează forța, NATO rămâne pilonul central al securității noastre, dar nimic nu este automat sau garantat. Stabilitatea și prosperitatea se construiesc prin decizii asumate, prin claritate și prin capacitatea de a acționa la timp.” „Realitatea este simplă: fie că vorbim despre amenințări convenționale sau despre războiul hibrid, vechile reflexe nu mai sunt suficiente. România trebuie să fie mai puternică, mai pregătită și mai prezentă în deciziile care îi definesc securitatea. Avem parteneri puternici. Avem argumente solide. Și avem responsabilitatea de a transforma această poziție într-un avantaj strategic pentru România.”, a adăugat Miruță.
Radu Miruță, răspuns la acuzațiile că România cumpără vechituri pentru Armată: Țara are brusc 21 de proiecte noi, derulate concomitent, pentru înzestrarea Armatei
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat sâmbătă dimineață că România nu stă deoparte în privința schimbărilor actuale care au loc, ci participă activ la ele în această perioadă. El le-a răspuns criticilor care spun că armata cumpără „vechituri” prin Programul SAFE. „După ani de stagnare, este pentru prima oară când România are brusc 21 de proiecte noi, derulate concomitent, pentru înzestrarea Armatei Române cu tehnologie de ultimă generaţie”, a transmis ministrul. „Uitati-va la date, nu la propaganda deranjată groaznic ca ne mişcăm”, a adăugat acesta. „Am apucat să citesc, în dimineaţa aceasta, câteva comentarii: că suntem «sclavii Franţei», sau ai Germaniei, că luăm «vechituri» pentru armată…Oameni buni, realitatea – bazată pe date şi fapte – este cu totul alta. Uitati-va la date, nu la propaganda deranjată groaznic ca ne mişcăm. După ani de stagnare, este pentru prima oară când România are brusc 21 de proiecte noi, derulate concomitent, pentru înzestrarea Armatei Române cu tehnologie de ultimă generaţie. Miliarde de euro pentru producţie în România”, a scris, sâmbătă, pe Facebook, Radu Miruţă. Ministrul Apărării a precizat că proiectele sunt planificate astfel încât o parte importantă din producţie să se realizeze în România, prin aducerea de roboţi şi linii moderne de fabricaţie în industria naţională de apărare. „E despre România, nu mai este despre firme ale politicienilor învăţate la combinaţii. Asta înseamnă locuri de muncă, tehnologie adusă acasă şi mai multă securitate pentru România. Lumea se schimbă rapid, iar România, alături de partenerii europeni, trebuie să fie pregătită pentru această schimbare. Mai mult decât atât, România nu este un spectator, ci parte activă din această transformare”, a mai transmis Miruţă. El a punctat că „depinde de noi cum ne aşezăm la masa deciziilor şi cum ne apărăm interesele”. „Nu este vorba despre conspiraţii, ci despre seriozitate, profesionalism şi capacitatea noastră de a negocia şi construi parteneriate solide”, a adăugat ministrul. Pe 26 ianuarie, Radu Miruţă a anunţat că Programul SAFE include 21 de proiecte legate de MApN, în valoare totală de 9,53 de miliarde de euro. Zece dintre aceste proiecte sunt achiziţii comune cu alte state, iar 11 sunt achiziţii individuale ale României. Printre acestea se numără rachete Mistral, elicoptere H225 şi trei sisteme de apărare antiaeriană.
Radu Miruță, întrevederi cu reprezentanți ai industriei europene de apărare, la München
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a avut vineri întâlniri cu reprezentanți ai industriei europene de Apărare, sectorului tehnologic și organizațiilor de analiză strategică, în cadrul Conferinței de Securitate de la München. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, discuțiile s-au concentrat pe extinderea cooperării industriale, stimularea investițiilor în România, dezvoltarea parteneriatelor pe termen lung și facilitarea transferului de tehnologie, în acord cu obiectivele de modernizare a forțelor armate și consolidare a bazei industriale și tehnologice de apărare la nivel european. În întâlnirile cu Gerd Chrzanowski, CEO Schwarz Group, Thomas Saueressig, membru al Comitetului Executiv SAP SE, Éric Béranger, CEO MBDA, și Michael Schöellhorn, CEO Airbus Defence and Space, s-au analizat perspectivele cooperării în producția de echipamente și sisteme de apărare, digitalizarea proceselor industriale, reziliența lanțurilor de aprovizionare și dezvoltarea capabilităților tehnologice avansate. Radu Miruță a spus că România „își asumă un rol activ în arhitectura de securitate euroatlantică, fiind nu doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate în regiune”. Ministrul a afirmat că dezvoltarea unei industrii naționale de apărare competitive, interoperabile și integrate în ecosistemul european reprezintă o prioritate extrem de importantă. El a mai punctat interesul României pentru atragerea de investiții, realizarea de proiecte comune de producție și mentenanță pe plan intern și crearea de parteneriate care să crească autonomia strategică și capacitățile industriale europene. Potrivit MApN, „România este un partener de încredere, predictibil și angajat în dezvoltarea unor proiecte industriale sustenabile, care să sprijine atât securitatea națională, cât și consolidarea Pilonului European al NATO și a dimensiunii de apărare a Uniunii Europene”. În cadrul întâlnirilor cu oficiali seniori ai Atlantic Council și The Cohen Group au fost discutate progresele pe partea de securitate regională, consolidarea relației transatlantice, rolul NATO și al Uniunii Europene, dar și perspectivele sprijinului pentru Ucraina și investițiile în sectorul apărării.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, întâlnire cu omologul său ucrainean la Bruxelles: Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiție directă în securitatea Europei”
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, s-a întâlnit miercuri la Bruxelles cu omologul său ucrainean, Mihailo Fedorov, pentru a discuta despre cooperarea în domeniul securităţii şi sprijinul României pentru Ucraina. Potrivit unui comunicat al MApN, discuţiile „au vizat evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, sprijinul acordat Ucrainei pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi coordonarea eforturilor în contextul agresiunii ilegale şi neprovocate a Federaţiei Ruse”. În cadrul întrevederii, Radu Miruţă a pus accent pe angajamentul României de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la evenimente internaţionale. „România şi-a reafirmat angajamentul de a sprijini Ucraina prin programe bilaterale de instruire şi prin participarea la iniţiative internaţionale, inclusiv la nivel european, pentru valorificarea oportunităţilor comune din domeniul industriei de apărare şi al cooperării tehnologice, precum SAFE şi BraveTech EU”, se arată în comunicatul MApN. Partea ucraineană a apreciat donaţia sistemului PATRIOT de către România, alături de contribuţia financiară la mecanismul NATO – Prioritised Ukraine’s Requirements List (PURL). Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a declarat că gesturile României sunt esenţiale pentru consolidarea rezilienţei armatei ucrainene. Discuţiile au inclus şi planuri de sprijin pe termen mediu şi lung în formate multinaţionale, creşterea interoperabilităţii şi consolidarea arhitecturii regionale de securitate. „Sprijinul României pentru Ucraina reprezintă o investiţie directă în securitatea Europei şi a NATO, o investiţie în securitatea noastră. Vom continua să contribuim activ la eforturile comune de apărare şi descurajare, prin instruire, participare la misiuni internaţionale şi implicare în iniţiative multinaţionale”, a afirmat Radu Miruță. Întrevederea a reconfirmat dialogul excelent dintre cele două ţări şi angajamentul comun pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării, în beneficiul stabilităţii euroatlantice şi al securităţii regionale, potrivit MApN. Radu Miruță, discuții la Bruxelles despre întărirea apărării europene până în 2030 De asemenea, Radu Miruță s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, și cu Andrius Kubilius, Comisarul European pentru Apărare și Spațiu. Cei doi au discutat despre planurile UE de întărire a capacității de apărare, creșterea competitivității industriei europene și pregătirea Europei pentru obiectivele stabilite până în 2030. În cadrul discuțiilor, s-a vorbit despre importanța aplicării inițiativelor europene pentru creșterea nivelului de pregătire în domeniul apărării, conform Foaiei de parcurs „Defence Readiness Roadmap 2030”. Oficialii au declarat că este nevoie de o întărire a industriei și tehnologiei de apărare la nivel european, astfel încât echipamentele necesare să poată fi produse rapid până în 2030. Ei au apreciat rolul Comisiei Europene în susținerea investițiilor și implementarea programelor pentru industria de apărare, cum ar fi SAFE și Programul privind industria europeană de apărare (EDIP), se arată în comunicatul MApN.
H. D. Hartmann: Miruță vrea ca satelitul să stea sus, nu pe jos
Într-o ediție transmisă live de Gândul, analistul politic H. D. Hartmann a avut un discurs critic la adresa ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, privitor la acțiunile și declarațiile din mandatul acestuia. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, H. D. Hartmann a vorbit despre ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, care, după spusele analistului politic, prin autoritatea pe care i-o conferă funcția politică, încearcă să se poziționeze într-o postură de forță, în loc să se bazeze pe realizările personale. „Acum noi doi avem o vârstă, cu experiențele noastre, bune și rele. Dar noi am învățat să fim bărbați prin ceea ce am făcut și nu prin ceea ce suntem, adică haina aia pe care ne-o pune statul, sau prin ceea ce spunem. Noi suntem bărbați pentru că am protejat o familie, ne-am protejat copiii, i-am crescut. Am ținut oameni, au mâncat după noi, am semnat salarii lunare. Lucrurile astea fac parte din definiția unui bărbat, care nu este bărbat numai pentru o familie, ci este în general. Tatăl meu, Dumnezeu să-l ierte, avea o vorbă: Este o onoare ca cineva să vină să-ți ceară ajutorul. Este o onoare pentru tine, te onorează.” Hartmann ironizează și taxează dur declarațiile ministrului, punând accent atât pe gafa oficialului privind intervenția în Groenlanda, cât și pe alte subiecte tratate superficial. „I-a pus partidul haină pe el, e ministrul Apărării. Cumpără un satelit, vrea satelit care stă pe sus, nu pe jos. Când a făcut declarația cu Groenlanda, că el trimite soldații, că sunt cele două posibilități, eu am primit înregistrarea. Voi, în paralel la Gândul, ați primit și voi înregistrarea. Acum recunosc, e păcatul meu, n-am fost primul care am dat-o, voi ați fost primii. Dar eu am fost cel care, după aceea, am sunat la Ministerul Apărării Naționale și mi-a răspuns un domn foarte amabil care, la întrebarea mea: E adevărat ce a zis ministrul? Jur că așa mi s-a răspuns: Haideți, domnule Harmann, de astea ne luăm acum? Nu, nicio glumă. Omul era într-o situație în care putea să spună, dacă era da, era rău; dacă era nu, era și mai rău.”
Trupele SUA ar putea pleca din Europa. Ce spune ministrul Apărării din România
Întrebat despre avertismentul extern că ar fi posibilă o retragerea soldaților americani din Europa, Radu Miruță a spus, joi, la Digi 24, că el crede că „pe noi trebuie să ne preocupe ca România să fie în stare să apere România, Europa să fie în stare să apere Europa, NATO să fie în stare să apere tările membre NATO”. „Unele lucruri pot fi influențate direct, altele pot fi influențate diplomatic, politic, cu o componentă mai puțin directă pe decizii care țin de 32 de țări. Hai să ne concentrăm pe ce influențează absolut direct, adică ce putem face noi. Ce putem noi face? Și facem. Suntem țara care ne creștem constant de vreo 2 ani cheltuielile pe apărare. Suntem țara care ne-am scuturat un pic, de vreo jumătate de an, zic eu, mai degrabă, și vrem să folosim niște bani ca să dezmorțim industria de apărare. Nu se poate doar să aștepți ca cineva să vină să-ți curețe pantofii când tu nu vrei nici să te apleci. României au o industrie de apărare, României au o armată care comandă constant. Armata română emite comenzi pe sume mari. Armata română ia produse, ia echipamente, ia tehnologie. Și nu are cui să dea comenziile astea al industria națională de apărare. E o familie cu un apartament cu două camere. O cameră curățică, curată, Armata română, o cameră care ar trebui să producă pentru camera cealaltă, e cu geamurile sparte. Și noi ne autosabotăm, plătim la întreținere, dublu că colo geamurile sunt sparte și scapă căldura afară. Trebuie să oprim asta, nu o să ne întâmple minune altfel”, spune Miruță, la Digi 24. Ministrul Apărării afirmă că a dat afară 21 de administratori speciali, a făcut documentele pentru a se selecta conducerea în 26 de companii de stat, „cu speranța ca cei care au gând de șurubăreală să se mai dilueze”. Miruță a fost întrebat despre cele două exerciții militare în desfășurare, la care participă și militari americani, la Smârdan și la Cincu. „Poligonul de la Smârdan este foarte potrivit pentru astfel de activități. Înțeleg că vor mai veni, se vor mai roti. Au venit americani, au venit cu aceste tancuri Abrams. E un lucru bun pentru România. Suntem preocupați, avem proiect să extindem acest poligon, să extindem facilitățile în acest poligon. Pentru armata română, în primul rând, pentru interacțiune cu armata altor țări care are nevoie să folosească poligonul ăsta pentru a se antrena, toată lumea are de câștigat din povestea asta și România în principal. Faptul că militarii români se antrenează cot la cot, umăr la umăr, șold la șold, cu militari americani, învăță să foloască tehnologie, atunci când noi cumpărăm tehnologie știm direct să folosim tehnologiea respectivă, pentru că ne-am antrenat cu ea, e un lucru extraordinar de bun de care eu sunt preocupat să-l facem cât de mult putem”, a spus ministrul. Întrebat, în continuare, dacă are vreun indiciu sau vreo informație în legătură cu vreo intenție de retragere a americanilor, Radu Miruță a spus că „pe ce se întâmplă în România, nu am astfel de indici”. „A fost acea rotire la finalul anului trecut, informațiile sunt că nu mai există rotire semnificativă în continuare pentru situația României. Pentru ce se întâmplă în alte țări, nu știu. Din informațiile pe care le avem, chiar am întrebat, mai pleacă șapte, vin opt, o chestie de-asta clasică, în care se mai termină misiunea câte unu, dar venind alții în loc”, a explicat ministrul.
Lia Olguța Vasilescu îi răspunde lui Miruță, după ce a acuzat că un bloc de 9 etaje din Craiova obturează un radar militar: N-au văzut soldați decât în filme / Găgăuță de ministru
Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a reacționat la declarațiile lui Radu Miruţă, după ce ministrul Apărării a susținut că, în Craiova, un dezvoltator imobiliar ar fi construit un bloc de nouă etaje în apropierea unor depozite de muniție, fără respectarea distanței legale, afectând totodată traiectoria radarului militar de la Cârcea. Vasilescu a afirmat că a aflat „cu stupoare” despre existența depozitelor de muniție din zonă, precizând ironic că informația nu vine „de la vreo babă care bârfește pe marginea șanțului”, ci chiar de la ministrul Apărării. Ea a subliniat că este vorba despre depozite amplasate lângă un spital – fie el și militar – și în apropierea unor blocuri de zece etaje construite încă din perioada comunistă. Olguţa Vasilescu a reacționat dur la afirmațiile lui Miruţă privind presupusa afectare a unui radar militar de un bloc din Craiova „Ministrul Miruță de la Apărare, de sorginte USR-istă, care nu iese din tiparul miniștrilor din același partid care s-au ocupat de Armată și care n-au văzut soldați decât în filme, face aprecieri vis-a-vis de Craiova, mai precis despre o clădire din oraș. Din conferința lui de presă de azi, am aflat că, aici, s-a construit un bloc de 9 etaje într-o zonă cu interdicție de construire, pentru că acolo se află un depozit de muniție și obturează și radarul de la Cârcea. Ministrul și nominalizează despre ce bloc e vorba, Satina Park. Nu mă interesează deloc ce aviz a dat MApN sau ce anchetă face el acolo, că atât timp cât avizul s-a depus la dosar și există, autoritatea locală nu avea niciun motiv să nu elibereze autorizația de construire de bloc cu 9 etaje, în zonă de blocuri turn”, a precizat Lia Olguța Vasilescu. Lia Olguța Vasilescu a oferit și detalii despre unde este blocul situat „Dar, haideți să vedem unde e amplasat acest bloc. Într-un ansamblu rezidențial cu multe alte blocuri de 10 etaje și supermarketuri. Fix lângă cartierul chinezesc unde a început construcția unor blocuri pe un teren care a aparținut MApN și pe care MApN l-a dat prin hotarâre de guvern, nu o dată, ci de două ori, prin hotărâri diferite ale unor guverne diferite, primăriei, ca să construiască blocuri de 10 etaje. Păi, dacă MApN a dat un teren lângă Satina Park pentru construcția de blocuri de 10 etaje, nu se putea construi și Satina de 9 etaje? Mai aflu cu stupoare că în zonă sunt „depozite de muniție „. Nu de la vreo babă care bârfește pe marginea șanțului, ci de la Ministrul Apărării. Depozite de muniție lângă un spital, fie el și militar și lângă alte blocuri de 10 etaje construite de pe vremea comunistă. E de atunci depozitul de armament între ele? Sau a adus MApN muniție de război între blocuri și un spital, recent? Că atunci e foarte foarte grav! Cum să faci depozit de armament în mijlocul unuia dintre cele mai populate cartiere craiovene? Cine a decis asta? De ce autoritatea publică nu a fost informată? Era un depozit secret? Păi și dacă e secret de ce vorbește ministrul Apărării despre el în conferință de presă și nu în buncărul lui din minister sau în CSAT? E de Doamne ferește! Mai aflăm de la ministrul Miruță că blocul respectiv obturează radarul de la Cârcea. Serios? Cred că și cu busola în mână s-ar pierde prin Craiova… Păi dacă luăm raza cercului radarului de la Cârcea, vedem că e afectată toată Calea București, cu blocuri doar de 10 etaje, construite tot în comunism, nu după ce au amplasat ei radarul, toată strada Caracal, Mall-ul Electroputere, toată platforma industrială etc. Până la Satina Park sunt zeci de blocuri. Le demolează ministrul Miruță pe toate? Ce e prostia asta?”, a spus aceasta. Primarul Craiovei a și calculat distanța dintre bloc și radar „În pozele atașate am folosit Google Earth pentru a vedea distanța dintre cele două puncte dar și cotele de înălțime. Și de la Google aflăm că blocul ridicat se află la o înălțime de 105 m față de nivelul mării, iar radarul de la Cârcea se află la 178 m față de nivelul mării, adică cu o diferență de nivel de 73 m și la o distanță de 8 km unul față de celălalt! Deci între radar și Satina Park sunt 8 km!!! Iar blocul construit ar fi trebuit să aibă 30 de etaje că să ajungă la nivelul solului unde e amplasat radarul. Mai mult, linia imaginară care unește radarul cu blocul trece exact prin mijlocul clădirii de birouri a Fabricii Ford, tot cu 10 etaje. O dărâmăm și pe ea? Dar să revin la depozitul de muniții. Dacă el există într-o zonă de locuințe, spital, supermarketuri, hoteluri, restaurante, biserici etc, autoritatea locală trebuie să primească urgent detalii. Nu e problemă, avem certificat ORNISS. Și nu făceam conferință de presă să anunțăm asta, cum a făcut Miruță. Dar am fi luat măsuri! Am fi cerut să fie scos acest depozit dintre blocuri care au o vechime de peste 40 de ani, nu autorizate de Olguța Vasilescu. De multe ori m-am întrebat de ce mai există unități militare în orașe. Printre blocuri. Dacă începe vreodată vreun război, ar fi primele ținte atacate. Vedeți ce se întâmplă în Ucraina. Tot cu clădiri militare în zone civile. Chiar așa, de ce nu sunt strămutate în zone nelocuite? Că mai dai de un găgăuță de ministru care mai și spune că sunt depozite de armament și cartiere întregi devin ținte sigure!”, a încheiat primarul Craiovei mesajul. Recomandarea autorului:
Miruță, despre pensiile militarilor: E o nedreptate care a început în 2017 și o voi corecta
„Problema a plecat din momentul în care creșterea veniturilor celor care sunt în activitate nu a mai fost sincronizată să tragă după ea și creșterea pensiilor celor care nu mai sunt în activitate (…) E o nedreptate care a început în 2017 (…) Eu vă spun că am preluat o situație cu foarte multe probleme și o voi lăsa cu mai puține probleme”, a explicat ministrul, joi seară, la Digi24. Miruță a detaliat că soluția trece prin stimularea militarilor să rămână mai mult în activitate, fără obligativitate, pentru a economisi resurse care apoi să fie folosite pentru reducerea diferențelor dintre pensiile mai vechi și cele noi. „Astăzi am verificat la Ministerul Apărării dintre cei care ar fi îndeplinit toate condițiile să se pensioneze, 75% au decis să nu plece la pensie chiar dacă ar fi putut, fără să primească nimic în plus (…) Dacă oamenii primesc 10% în plus după ce îndeplinesc vârsta de pensionare și decid să rămână în activitate, cred că vor rămâne”, a spus Miruță. El a adăugat că legea în vigoare stabilește că vârsta standard de pensionare va ajunge la 65 de ani în 2035 și că orice modificare va fi aplicată doar dacă persoanele aleg să se pensioneze conform noilor reguli.
Ministrul Apărării spune că un bloc din Craiova blochează un radar militar. Cazul ar putea ajunge în instanță
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că un ansamblu imobiliar construit la Craiova fără respectarea regulilor face ineficient radarul militar de la Cârcea. Este vorba despre complexul Satina Park, unde blocurile au ajuns la nouă etaje, peste nivelul permis. Potrivit ministrului, ansamblul nu respectă nici distanța legală față de depozitele de muniție din zonă. Din acest motiv, radarul de la Cârcea nu mai poate fi folosit în condiții normale. „MApN a avizat negativ și 3 săptămâni mai târziu a revenit aceeași cerere și de data asta a fost avizată facvorabil. Structura de cadre e deja construită. Nu e respectată distanța și nu e respectat nivelul de înălțime și nu mai poate fi folosit radarul de la Cârcea. E o analiză începând de aseară pentru a vedea care e cea mai rapidă formă juridică. Analizăm toate variantele pentru a se ajunge cât mai rapid la starea inițială. Probabil că vom merge în instanță”, a declarat ministrul. În același timp, Miruță a anunțat că au fost dispuse controale la toate unitățile militare din țară, pentru a verifica modul în care s-au acordat avize de construcție în apropierea obliectivelor militare. „Au fost declanșate verificări la toate unitățile militare pentru a vedea modul în care s-au dat avize pentru construcții în apropierea unor unități militare”, a menționat ministrul Apărării. AUTORUL RECOMANDĂ: Miruță se victimizează după ce AUR a depus moțiune împotriva lui. „O declarație tehnică corectă despre Groenlanda, scoasă complet din context” Miruță anunță marea robotizare: 32 de instituții vor lucra mai repede între ele
Miruță, despre moțiunea depusă de Opoziție: Nu am să îndulcesc realitate
AUR și alți parlamentari din opoziție au depus o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruță, după declarația privind trupele trimis eîn Groenlanda. Miruță spune că acea declarație a fost „scoasă complet din context și rostogolită cu titluri mincinoase de o întreagă mașinărie de propagandă”. „Voi merge în Parlament, așa cum este firesc, din respect pentru instituție și pentru cetățenii care și-au trimis acolo reprezentanții prin vot. Dar le reamintesc inițiatorilor: moțiunea simplă e un instrument democratic important, nu o jucărie de PR ieftin. Să o folosești pe un subiect inventat nu e doar o pierdere de timp, e o formă de dispreț pentru oamenii pe care spui că îi reprezinți. Da, poate sunt prea direct uneori. Poate că, în anumite momente, mi-a lipsit claritatea. Dar știu sigur un lucru: nu am să îndulcesc realitatea și nu am să ambalez adevărul în jumătăți de propoziții care să sune bine la televizor. Rolul unui ministru este să spună lucrurilor pe nume, nu să le ascundă în ambalaje poleite”, spune ministrul. Acesta afirmă că are respect pentru cetățenii care i-au votat pe parlamentarii AUR și le recomandă să îi întrebe „dacă asta e tot ce pot face pentru voi. Să transforme o minciună în moțiune? Să ignore subiectele serioase – cum ne dotăm armata, cum sprijinim rezerviștii, cum gestionăm provocările de securitate din regiune – doar pentru câteva titluri bombastice?” Miruță afirmă că va răspunde în Parlament „cu respect și cu date”, dar speră că, „măcar în al doisprezecelea ceas, toți ne vom aminti că politica nu e doar spectacol. E, în primul rând, responsabilitate”. Moțiunea care îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, este intitulată „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică” și a fost depusă, miercuri, în Parlament.