Miruță își pune cenușă în cap în scandalul „Ceaușescu-patriot”. „Admit că puteam să încadrez și să nuanțez mult mai bine”
Radu Miruță a reacționat duminică seară, 25 ianuarie 2026, după mesajul transmis de IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc). Vă reamintim că Ministrul Apărării a avut o serie de declarații controversate, după ce a fost întrebat dacă îl vede „patriot” pe Nicolae Ceaușescu (vezi AICI declarațiile). Duminică seara, 25 ianuarie 2026, Radu Miruță a adus o serie de clarificări asupra declarațiilor sale de la Digi24. Ministrul Apărării a susținut că a considerat că este important să discute și de ce unii dintre cetățeni „încă îl văd ca pe un erou” pe Nicolae Ceaușescu, în contextul în care „aproape jumătate dintre cetățeni declară nostalgie față de comunism”. „Admit că puteam să încadrez și să nuanțez mult mai bine răspunsul”, a conchis ministrul. „Admit că puteam să încadrez și să nuanțez mult mai bine răspunsul” „Am primit mai multe întrebări de ce nu am răspuns „tăios” la Digi24 când am fost întrebat dacă Ceaușescu a fost sau nu patriot. Sacrificarea bunăstării, a libertății ori a demnității umane pentru un proiect personal de putere nu poate fi vreodată patriotism. Haideți să clarific și aici ceea ce am considerat deja limpede din interviu, pe care îl puteți urmări. Întrebarea a fost directă: a fost sau nu Ceaușescu patriot? Eu am răspuns de ce nu stau în picioare argumentele celor care zic că el a construit și a fost patriot. Într-o țară în care aproape jumătate dintre cetățeni declară nostalgie față de comunism, am considerat important să discut și de ce unii încă îl văd ca pe un erou – și de ce aceste argumente nu sunt valide. Cred că avem responsabilitatea de a vorbi deschis despre ideile care încă persistă în mintea unor compatrioți. A ne preface că aceste percepții nu există, a le evita sau a le respinge fără explicații ar fi o greșeală. Nu e suficient să spui „nu a fost patriot”, fără să arăți de ce: pentru că a distrus destine, a sufocat libertatea, a ruinat economia și dezvoltarea și a condamnat o țară întreagă la frică și izolare. Doar prin dialog onest și argumente putem închide definitiv această discuție cu trecutul. Altfel, admit că puteam să încadrez și să nuanțez mult mai bine răspunsul”, a notat Radu Miruță, duminică seară, pe Facebook. Autorul recomandă: Miruță, torpilat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, după declarațiile despre Ceaușescu. „Este inadmisibil” Radu Miruță bate în retragere și nu se mai poziționează pe planurile lui Trump în Groenlanda. „Nu este benefic pentru România să comenteze” Radu Miruță vrea ca România să producă arme doar că singur mărturisește că n-are cum. „Transferul de tehnologie, construirea fabricii, costă” Ministrul Radu Miruță a explicat de ce schimbă SPP cu STB: “Câteodată prefer să fac asta” Patrick André de Hillerin îl ia la ţintă din nou pe Radu Miruţă. „Cine poate opri aceste porniri criminale ale guvernului?” Victor Ponta îl penalizează pe Miruță, ministrul Apărării. „Când dă bani Ucrainei din taxele și impozitele plătite de români, eu consider că este obligat să explice” Sursă foto: Mediafax Foto
Radu Miruță la manifestările de Ziua Unirii Principatelor: Nimic din ce s-a întâmplat cu adevărat important în țara asta nu s-a reușit fără unitate și solidaritate
Vicepremierul României, Radu Miruță, a participat sâmbătă la manifestările prilejuite de Ziua Unirii Principatelor Române de la Focșani, alături de președintele Nicușor Dan. Acesta a susținut un discurs în fața locuitorilor orașului și a participanților la eveniment. Radu Miruță a vorbit despre cât de importante sunt unitatea, solidaritatea și responsabilitatea civică, făcând legătura între actul istoric al României de acum 167 de ani. „Doamnelor și domnilor, dragi focșăneni, nimic din ce s-a întâmplat cu adevărat important în țara asta nu s-a reușit fără unitate și fără solidaritate. Și dacă avem puterea să ne gândim câteva fracțiuni de secundă derulând așa cam ce a fost aici acum 167 de ani, am conștientiza că aici era o graniță administrativă, cei drept, între Moldova și Țara Românească. Dar dincolo de linia asta de demarcație, nu au reușit și linia asta de demarcație nu a reușit niciodată să despartă inimile oamenilor”, a afirmat vicepremierul. Vicepremierul a spus că actul de Unire din anul 1859 a fost mai mult decât un gest festiv, a fost un act de curaj al oamenilor care au înțeles că doar prin unitate pot depăși problemele din țară. „Unitatea a fost răspunsul acelor oameni la vulnerabilitățile vremurilor. Și dacă privim sincer în jurul nostru, trebuie să recunoaștem că nici astăzi nu sunt vremuri neapărat foarte bune. Românii sunt obosiți. Obosiți de scumpiri, obosiți de nesiguranță, obosiți de promisiuni. Mulți părinți se întreabă dacă vor putea să le ofere copiilor lor un trai mai bun. Mulți tineri, pe bună dreptate, se gândesc dacă viitorul pentru ei este mai bun aici sau este mai bun în altă țară. Mulți bătrâni își numără cu atenție fiecare ban, însă își numără cu demnitate”, a declarat Miruță. Miruță a mai afirmat că, în fața provocărilor, România are nevoie de sinceritate, de responsabilitate și de prioritizarea interesului național, mai presus de orice preocupare personală. „În fața acestor realități nu avem voie să ne ascundem după vorbe mari. Și trebuie să spunem răspicat și trebuie să spunem adevărul că da, trecem printr-o situație economică mai grea din cauza unor decizii care n-au fost luate cu gândul neapărat la interesul oamenilor. Însă unirea de la 1859 ne lasă și astăzi o lecție simplă și actuală și pentru astăzi: atunci când reușim să punem interesul național mai presus de orgolii, România merge înainte. Atunci când reușim să ne ascultăm unii pe alții, chiar dacă gândim diferit, devenim mai puternici. Când lucrăm împreună, nu ne mai poate învinge nici sărăcia, nici frica și nici dezbinarea”, a spus Radu Miruță. În discursul său, vicepremierul a declarat că încrederii între cetățeni și instituții are o însemnătate majoră, alături de rolului militarilor români care sunt apreciați pentru munca lor. „Astăzi România nu are nevoie de o unire a granițelor. România astăzi are nevoie de a uni încrederea. Pentru că fără a uni încrederea asta nici cei care astăzi consideră că lucrurile nu se întâmplă bine nu vor avea pasul 2 rezolvându-le problema pe care o revendică astăzi. Doar cu încredere și cu indicarea încrederii către persoanele care nu au fost vinovate pentru anumite situații putem să mergem mai departe. Armata României este expresia concretă a acestei solidarități. Militarii români își îndeplinesc misiunile cu profesionalism atât în țară cât și în afara ei și nu apără doar granițe, apără niște valori fundamentale, apără libertatea, apără democrația, apără pacea”, a declarat Radu Miruță. „De aici, din Focșani, oraș al Unirii, să ne aducem aminte că România s-a construit cu sacrificiu, dar cel mai important lucru e că s-a păstrat cu solidaritate. Și tot prin solidaritate o vom duce mai departe. La mulți ani celor care încă luptă, la mulți ani celor care iubesc România și la mulți ani celor care nu renunță”, a încheiat discursul Miruță.
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, s-a întâlnit cu șeful militar al NATO. Ce au discutat cei doi oficiali
Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au avut o întrevedere cu generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) și comandantul Comandamentului Forțelor Armate ale SUA din Europa (USEUCOM), în contextul vizitei sale pe care o efectuează în România. Evenimentul s-a desfășurat la sediul MApN. Întâlnirea a evidențiat angajamentul ferm al României și al NATO pentru consolidarea securității regionale și pentru întărirea apărării pe Flancul Estic aliat. În cadrul dialogului, oficialii au subliniat necesitatea adaptării posturii de descurajare și apărare în contextul provocărilor şi ameninţărilor majore la adresa Alianţei. Totodată, au fost analizate priorităţile pentru Summitul NATO de la Ankara, care va avea loc în luna iulie a acestui an, și a fost subliniată importanţa strategică a Mării Negre pentru asigurarea stabilităţii şi securității spațiului euro-atlantic. De asemenea, a fost punctată importanța implementării deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Haga, privind creșterea investițiilor în apărare, România fiind un contributor important atât la consolidarea posturii aliate pe flancul estic, cât și la acordarea sprijinului pentru Ucraina. În context, generalul Grynkewich a mulțumit țării noastre pentru contribuția la mecanismul PURL pentru sprijinirea apărării Ucrainei. Ministrul apărării naționale a subliniat faptul că „România este pe deplin angajată în avansarea demersurilor comune destinate asigurării securității și stabilității în regiunea Mării Negre, în context aliat, și susține consecvent o abordare coerentă a tuturor măsurilor adoptate pe Flancul Estic al NATO”. Șeful Statului Major al Apărării a salutat prezența în România a generalului Alexus G. Grynkewich și a apreciat că vizita acestuia în țara noastră reflectă importanța pe care NATO o acordă regiunii și consolidării posturii de descurajare și apărare în sud-estul teritoriului aliat. Un alt subiect al discuției de astăzi, de la sediul MApN, a fost războiul hibrid, amenințările și impactul pe care îl are asupra securității internaționale, precum și modalitățile pentru contracararea acestuia. „Astăzi, la Ministerul Apărării Naționale, l-am primit într-o întâlnire oficială pe generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate NATO în Europa, general în armata SUA. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării strategice dintre România, NATO și partenerul strategic american, într-un context de securitate regională tot mai complex. Am abordat subiecte esențiale precum întărirea Flancului Estic al Alianței, creșterea capacităților de descurajare și apărare, precum și adaptarea la noile tipuri de amenințări hibride, în special cele din zona războiului electronic și cibernetic. România rămâne un pilon de stabilitate la granița estică a NATO, iar dialogul constant cu liderii militari ai Alianței este esențial pentru a asigura securitatea cetățenilor noștri și a întregii regiuni. Investițiile în capabilități moderne, interoperabilitatea și pregătirea comună sunt cheia unui răspuns eficient la provocările actuale și viitoare. Securitatea nu este doar o obligație, ci o responsabilitate comună, construită prin parteneriate solide și decizii strategice asumate”, este mesajul transmis de ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, pe rețelele de socializare. Autorul mai recomandă: „Grynch” a fost primit de Nicuşor Dan, la Cotroceni: „NATO Eastern Sentry va întări apărarea Alianței Nord-Atlantice pe întreg Flancul Estic” Statul român a cumpărat o corvetă HISAR de 223 milioane de euro. Contractul a fost semnat la Ministerul Apărării Naţionale Opt țări NATO îl înfruntă pe Donald Trump și emit o declarație în sprijinul Groenlandei. Ce îi transmit președintelui SUA
Miruță: România nu are nevoie de armă nucleară. Suntem protejați de NATO
Radu Miruță a precizat că România beneficiază deja de umbrela de securitate oferită de state membre NATO care dețin armament nuclear, precum Franța și Marea Britanie, și că relațiile cu acestea nu sunt unele tensionate. „România nu este într-o logică în care analizează dacă cei cu care a interacționat până acum devin dușmani. Dacă am ajunge acolo, situația s-ar schimba complet”, a explicat ministrul, marți, la B1 TV. Miruță: Toate sistemele Patriot sunt operaționale Întrebat câte sisteme Patriot sunt funcționale în prezent în România, Miruță a afirmat că toate sistemele achiziționate sunt operaționale, precizând că donația cunoscută către Ucraina a fost făcută cu aprobarea Parlamentului. Potrivit acestuia, România urmează să primească în schimb echivalentul în armament, nu în bani. „Am donat produs și primim înapoi produs. Nu te aperi cu portofelul, ci cu capabilități militare”, a declarat Miruță. Miruță: Alianțele mențin stabilitatea Ministrul USR susține că, atât la nivel european, cât și în cadrul NATO, toate discuțiile se poartă exclusiv în logica apărării comune, fără intenții de fragmentare sau de dezvoltare a unor strategii militare individuale. În opinia sa, o astfel de schimbare ar reprezenta o modificare radicală a ordinii de securitate globale. „Nu este în interesul nimănui din tabăra occidentală ca alianțele să se destrame. Ar profita doar adversarii. Este principiul clasic divide et impera”, a afirmat Miruță. „Țările au înțeles asta și uite că e pace pe continentul european de la al doilea război mondial”, a adăugat ministrul.
Miruță, despre tăierile de venituri de la bugetari: Avem o burtă mai mare decât cuprinde paltonul
Întrebat, marți, ce îi va face pe șefii de instituții publice, care nu s-au atins deloc de banii bugetarilor, să facă asta de aici înainte, Radu Miruță a spus că „pentru că trebuie să închidă fermarul la palton, că nu-i mai încape”. „Avem o burtă mai mare decât poate cuprinde laterala paltonului. Trebuie să tragi un pic de burtă ca să închizi, altfel vei îngheța de frig. Nu vrea nimeni să reducă din cheltuielile cu salariile. Poate că ar trebui să le dublăm. Poate că sunt oameni care merită salarii de trei ori mai mari. Dar nu suntem într-o lume perfectă. Suntem într-o lume în care trebuie să ne încadrăm cu ce avem pe masă. Eu nu întreb de ce avem atât de puțin pe masă astăzi. Eu nu întreb cine a spart farfuriile anii trecuți, încât acum plătim să adunăm cioburile. Eu spun că sunt un ministru disciplinat, care nu vin în fața românilor să spun că avem o soluție miraculoasă și că problema nu există”, afirmă Radu Miruță la B1TV. Ministrul Apărării afirmă că singura judecată rațională este fie reduse și din cheltuielile pe care guvernul le face, „pentru că până acum am rezolvat parțial problema punând taxe pe alții”.
Ministrul Sănătății respinge scenariul tăierilor de salarii și anunță reorganizarea spitalelor pe patru categorii / Eu nu știu la Ministerul Sănătății, să existe vreun document strategicde tăiere cu 10% a salariilor
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a respins public informațiile potrivit cărora în sistemul sanitar ar urma să aibă loc reduceri salariale și a anunțat că ministerul lucrează la un proiect de reorganizare structurală a spitalelor, care vizează reclasificarea acestora în patru categorii și introducerea unei noi clase de „spitale strategice”. Invitat la Antena3, Rogobete a declarat că nu există „niciun document strategic” la nivelul Ministerului Sănătății care să prevadă tăieri de 10% ale salariilor din sistem și că orice ajustare bugetară va fi făcută „echilibrat, nu pe fugă, nu peste noapte”. „Reclasificarea spitalelor pe patru categorii și înființarea unei categorii noi, spitalele strategice, este un proiect început încă de anul trecut. Nu are nicio legătură cu reducerea fondului de salarii, ci cu o reorganizare a unităților sanitare care funcționează după un model vechi de peste 30 de ani”, a spus Rogobete. Tarifele CNAS, nu salariile, sunt vizate de schimbare Rogobete a explicat că, în prezent, spitalele sunt împărțite în opt categorii, fiecare având un tarif diferit pe serviciul medical decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), un sistem care nu mai reflectă realitățile actuale. „Când spun tarif diferit, mă refer la tariful pe serviciu medical plătit de CNAS, nu la salariu. Între timp s-au făcut investiții, tehnologia a avansat și este necesară o reorganizare”, a precizat ministrul. Potrivit acestuia, noul sistem va avea patru categorii de spitale, fiecare cu tarife diferențiate în funcție de rang și de performanță, iar bugetul va fi reechilibrat prin introducerea unor criterii clare de eficiență. „În momentul de față avem 8 categorii de spitale, fiecare tarifat diferit și când spun tarifat diferit mă refer la punctul pe serviciu, la tariful pe serviciu pe care îl plătește Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru serviciu medical, nu pentru salariu, și care nu mai are legătură cu realitatea de astăzi pentru că între timp s-au făcut multe investiții în spitale, lucrurile s-au mai schimbat, tehnologia asigur că a avansat și atunci este necesară o reorganizare pe patru categorii. Evident că fiecare categorie de spital va avea un tarif diferit în funcție de rangul spitalului, tarif diferit pe punctul de serviciu medical, pe serviciu medical pe care îl oferă. Reducerea bugetului, reducerea cheltuielilor, dacă pot spune așa, în sănătate se va face într-un mod echilibrat, nu pe fugă, nu pe genunchi, nu peste noapte și bugetul se va reechilibra prin includerea criteriilor de performanță”, a spus Rogobete. Probleme serioase de personal și gărzi plătite la nivelul din 2017 Ministrul a atras atenția și asupra inechităților din sistemul sanitar, în special în ceea ce privește resursa umană. „Gărzile sunt plătite la nivelul anului 2017 și pot continua cu inechitățile care se întâmplă și vedem de câteva săptămâni Sănătatea este din nou în agenda zilei cu o serie de disfuncționalități care țin în special de inechitățile resursei umane. Eu nu știu la Ministerul Sănătății, minister pe care îl conduc, să existe vreun document strategic de tăiere cu 10% a salariilor. Da, există multe măsuri pe care le-am o parte făcute deja, sunt implementate, o parte urmează, care au un singur rol și anume de a reașeza serviciile de sănătate, de a face economii în interiorul sistemului”, a declarat Rogobete. „Ca om politic, poți să-ți dai cu părerea” În același context, Alexandru Rogobete a făcut un apel la echilibru în discursul public, după ce ministrul Apărării, Radu Miruță, și-a exprimat opinii personale pe teme care țin de domeniul Sănătății, administrat de Rogobete. „Sigur, ca om politic poți să-ți dai cu părerea, dar fac apel la un discurs în cunoștință de cauză atunci când vorbim despre domenii pe care nu le coordonăm”, a spus ministrul Sănătății. Rogobete a subliniat că măsurile pregătite de minister urmăresc exclusiv „reașezarea serviciilor de sănătate și realizarea de economii în interiorul sistemului”, nu diminuarea drepturilor salariale ale personalului medical.
Radu Miruță a participat la comemorarea victimelor din Crans Montana: Gândurile mele s-au îndreptat și către tânărul de 18 ani din Gorj
Radu Miruță a scris duminică pe Facebook că a participat la comemorare împreună cu Raed Arafat. „A fost un moment de emoție profundă și sinceră, în care o țară întreagă și-a plâns morții unui incident devastator. (…) În acele momente am simțit, mai clar ca oricând, puterea acelui care salvează, care alină, care ajută să mergem mai departe, chiar și atunci când pare imposibil”, a scris ministrul Apărării. El susține că gândurile i s-au îndreptat și către tânărul de 18 ani din Gorj, „căruia destinul i-a fost frânt mult prea devreme”, și către familia sa, „care trece prin clipe cumplite, printr-o durere pe care niciun părinte nu ar trebui să o trăiască vreodată”. 40 de persoane au murit în incendiul izbucnit într-un bar din Alpi. Alte 116 persoane au fost rănite, multe dintre ele grav, când incendiul a izbucnit la mai puțin de două ore după miezul nopții, la barul Le Constellation, pe 1 ianuarie.
Miruță, despre contribuția României la mecanismul PURL pentru Ucraina: Banii sunt deja prinși în buget. Este în interesul securității naționale
„În primul rând, banii sunt deja prinși în buget. Nu a fost o alocare în afara bugetului pe care Ministerul Apărării îl primise la începutul anului. În al doilea rând, este un sprijin pe care România l-a făcut cam printre ultimele țări”, a spus Miruță. „Unele țări au făcut sprijinul într-un mod secret” Ministrul a arătat că România a ales să acorde sprijinul într-un mod transparent. „Unele țări au decis să facă acest sprijin într-un mod secret, într-un mod clasificat. Noi am decis să fie într-un mod transparent, pentru că există în spațiul public o discuție despre sprijinul și valoarea sprijinului pe care România l-a acordat până acum Ucrainei. Și este o decizie asumată, dar nu se fac publice aceste lucruri, pentru că e o chestiune de strategie, dacă vreți, militară”, a afirmat ministrul Apărării, vineri seara, la Antena 3 CNN. PURL, diferit față de altă forme de ajutor militar Miruță a explicat că, în acest caz, mecanismul de sprijin funcționează diferit față de alte forme de ajutor militar. „Nu putem pune pe ecranul televizorului ce capacități a avut Armata Română și ce cantități din capacitățile acelea au fost date. Însă aici e o chestiune un pic diferită, pentru că există un mecanism propus de Statele Unite, prin care țările care vor să sprijine Ucraina pun la comun o sumă de bani, care va intra în bugetul NATO, iar din bugetul NATO se achiziționează produse din Statele Unite, care sunt transmise, centralizate și coordonate pentru a sprijini Ucraina”, a explicat el. Ministrul Apărării a subliniat că sprijinirea Ucrainei este legată direct de securitatea României. „Eu cred că, dincolo de faptul că e bine să ajutăm, este în interesul României. Nu putem discuta nici despre școli, nici despre spitale, nici despre mediul economic, despre dezvoltarea afacerilor, dacă nu avem securitate”, a declarat Miruță. Acesta a adăugat că menținerea războiului dincolo de granițele României reprezintă un avantaj strategic. „Să-și imagineze cei care critică această decizie cam ce s-ar întâmpla în România dacă ar fi rușii pe la Galați și cam cum s-ar mai mișca mediul economic și cum ne-am mai întreba noi ce să facem. Cât timp războiul este ținut dincolo de granița României, pentru România zona asta tampon este un câștig fantastic și, da, trebuie să ajutăm și vom ajuta în continuare, în limitele pe care România le are”, a mai spus ministrul Apărării. România s-a alăturat mecanismului „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL), propus de Statele Unite ale Americii, cu o contribuție de 50 de milioane de euro.
România intervine după tragedia din Elveția. Miruță: O aeronavă, pregătită să plece la Lausanne. Va transporta la Paris șase tineri cu arsuri grave
Ministrul susține că, in urma deciziei Consiliului Național pentru Situații de Urgență, este pregătită o aeronavă care va decola spre Lausanne, de unde va transporta către spitale din Paris șase tineri cu arsuri grave, răniți în incendiul din Elveția. Radu Miruță spune că acesta face parte din sprijinul internațional pe care România îl acordă Elveției în această situație. „Când cineva are nevoie, nu întrebi sau ă>. Acționezi. Iar Armata României face exact asta. Pentru că în astfel de momente nu mai există granițe, bugete sau funcții. Există doar oameni care îi ajută pe alți oameni”, a scris pe Facebook ministrul Apărării. Ministerul italian de externe a declarat pentru Sky News că numărul total al victimelor incendiului din Crans-Montana este de 47. Incendiul a izbucnit chiar în noaptea de Revelion într-un bar din stațiunea de schi de lux Crans-Montana, din Alpii elvețieni, și s-a soldat cu zeci de morți și peste 100 de răniți.
Miruță: O aeronavă, pregătită să plece la Lausanne. Va transporta la Paris șase tineri cu arsuri grave
Ministrul susține că, in urma deciziei Consiliului Național pentru Situații de Urgență, este pregătită o aeronavă care va decola spre Lausanne, de unde va transporta către spitale din Paris șase tineri cu arsuri grave, răniți în incendiul din Elveția. Radu Miruță spune că acesta face parte din sprijinul internațional pe care România îl acordă Elveției în această situație. „Când cineva are nevoie, nu întrebi sau ă>. Acționezi. Iar Armata României face exact asta. Pentru că în astfel de momente nu mai există granițe, bugete sau funcții. Există doar oameni care îi ajută pe alți oameni”, a scris pe Facebook ministrul Apărării. Ministerul italian de externe a declarat pentru Sky News că numărul total al victimelor incendiului din Crans-Montana este de 47. Incendiul a izbucnit chiar în noaptea de Revelion într-un bar din stațiunea de schi de lux Crans-Montana, din Alpii elvețieni, și s-a soldat cu zeci de morți și peste 100 de răniți.