Reacția lui Raed Arafat, după moartea elevului de 15 ani din Bacău: Putea fi salvat dacă cei din jur știau ce să facă
Raed Arafat a oferit mai multe detalii cu privire la tragedia care a avut loc în județul Bacău, acolo un elev de 15 ani a decedat la școală. Șeful DSU a precizat că elevul ar fi putut fi salvat, dacă „cei din jur știau ce să facă”. El a mai susținut că nu înțelege de ce nu a fost chemat un elicopter Smurd la fața locului. „S-a tot comentat lipsa medicilor. A mai fost al doilea medic în județ de gardă, numai că el a plecat la Iași cu un transfer al unui pacient. Ambulanța Bacău avea doi medici. Smurd nu avea mașina de serviciu în ziua respectivă pentru că la UPU nu erau decât medici. Când au 3 medici atunci unul din ei deservește mașina Smurd și iese cu ea pe teren. Sunt zile în care mașina Smurdului este 24 de ore”, a spus Raed Arafat. Raed Arafat, șeful DSU Raed Arafat a fost întrebat care a fost motivul pentru care nu a fost trimis un elicopter la fața locului. „Colegii vor veni cu răspunsurile, nu înțeleg de ce nu au chemat, că aveau două elicoptere care pot fi chemate. Cel de la Iași și cel de la Galați. Totuși aveau medic în stație și puteau trimite medicul respectiv. Asta e concluzia din acest moment. Să vedem care sunt măsurile care se impun împreună cu Ministerul Sănătății”, a spus Raed Arafat. Raed Arafat a fost întrebat dacă elevul de 15 ani ar fi avut mai multe șanse de supraviețuire, dacă un medic ajungea mai rapid pentru a-i acorda îngrijiri medicale. Șeful DSU a susținut că dacă elevul s-ar fi înecat cu un bol alimentar, el ar fi putut fi salvat, „dacă cei din jur știau foarte bine ce să facă”. „Avea foarte multe șanse, dacă cei din jur știau foarte bine ce să facă” Șeful DSU a precizat că la fața locului se deplasase și un medic de familie din zonă, spunând că „nu a rămas neasistat total până a sosit ambulanța”. „Avea foarte multe șanse dacă este vorba cum s-a zis de înecare cu un bol alimentar, dacă cei din jur știau foarte bine ce să facă. Deci asta este prima șansă a lui. Adică de la manevra Heimlich la resucitare, să se facă corect, normal că dă mai multă șansă o perioadă de timp. Manevra Heimlich putea să rezolve problema, dacă se putea face. Nu pot să comentez circumstanțele, dar vă spun teoretic care este situația. Înțeleg ca a fost chemat un medic de familie din zonă. Un medic de familie trebuie să știe cum se face resuscitarea. Așa că el nu a rămas neasistat total până a sosit ambulanța. Dar ambulanța avea echipamentele necesare, iar a doua ambulanța avea și mai multe, inclusiv medic care putea să le folosească”, a mai spus Raed Arafat, la Digi24. Autorul recomandă: DSU transmite condoleanțe familiei copilului din Bacău care a murit la școală Tragedie la o pensiune din Dubova. Un elev, care sărbătorea terminarea liceului, a murit înecat. Ce a făcut cu doar câteva momente înainte O adolescentă de 15 ani a căzut de pe un bloc din Sectorul 2 al Capitalei. Cum a fost surprinsă pe camerele de luat vederi înainte de tragedie Un tânăr de 19 ani a murit după ce a căzut cu motocicleta într-o prăpastie, în timpul unei curse de enduro în Bistrița-Năsăud O șoferiță a murit după ce mașina pe care o conducea a fost lovită de un tren de călători, în județul Dâmbovița Sursă foto: Mediafax Foto Sursă video: Digi24
Percheziții la DSU: Documente și telefoane mobile, ridicate de procurori / Reacția DSU
UPDATE 22:20 Comunicatul oficial al DSU „În contextul desfășurării unor activități procedurale într-un dosar aflat în faza de urmărire penală in rem, organele competente au dispus comunicarea unor documente relevante pentru clarificarea situației investigate, care urmează a fi transmise în cel mai scurt timp și au ridicat telefoane mobile aparținând unor angajați din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență”, se arată în comunicatul DSU. „Subliniem faptul că, până la acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat în cauză, nefiind dispusă vreo măsură procesuală în acest sens ori adusă la cunoștința vreunei persoane o astfel de calitate. Departamentul pentru Situații de Urgență își exprimă întreaga disponibilitate de a coopera cu organele judiciare, în vederea clarificării tuturor aspectelor aflate în analiză, sens în care vor fi puse la dispoziție toate informațiile și documentele necesare stabilirii situației de fapt. Totodată, reafirmăm angajamentul instituției pentru respectarea legalității, transparență și buna desfășurare a activităților specifice, în deplin acord cu atribuțiile ce îi revin”, mai spune instituția. Știrea inițială: Procurorii militari au descins la Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Surse au declarat pentru Observator că telefonul secretarului de stat Raed Arafat ar fi fost ridicat de procurori în timpul perchezițiilor. Într-o reacție pentru Observator, Raed Arafat nu a dorit să ofere detalii despre acțiune, precizând că este vorba un dosar care vizează fapte, nu persoane. „O să ieșim cu un comunicat. Este IN REM (n.red. ancheta), este în analiză, nu am ce să comentez până nu vedem despre ce este vorba. Nu o să comentez, o să ieșim cu un comunicat”, a declarat Raed Arafat pentru Observator. Sursele citate de Observator mai spun că ancheta vizează două spitale importante din Bucureşti: spitalul Floreasca şi spitalul Gerota. Procurorii ar avea suspiciuni că sunt doi medici de la spital Floreasca şi unul de la Gerota care nu s-ar fi prezentat la activitatea din cadrul DSU, deși figurau în schemă.
Recomandarea lui Raed Arafat pentru situații de criză: Fiecare familie ar trebui să aibă un rucsac de urgență pentru 72 de ore în caz de dezastru
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, avertizează cu privire la importanța pregătirii populației pentru eventuale situații de criză. În acest sens, el spune că fiecare familie ar trebui să aibă pregătit un rucsac de urgență cu provizii suficiente pentru cel puțin 72 de ore. Aceste precizări au fost făcute în cadrul conferinței „Quo Vadis 2026!”, în contextul unor discuții despre pregătirea societății pentru situații extreme, precum dezastre naturale, pene majore de curent, conflicte sau alte evenimente neprevăzute, potrivit bzi.ro. Potrivit oficialului, prevenția și organizarea pot face diferența în primele ore sau zile după un dezastru, perioadă în care accesul la resurse și servicii esențiale poate fi limitat. Autoritățile subliniază că pregătirea individuală este o măsură simplă, dar foarte eficientă, pentru a reduce riscurile în cazul unor situații de urgență. Raed Arafat a explicat că pregătirea trebuie privită cu seriozitate și nu tratată ca un scenariu improbabil. „Suntem obligați să ne pregătim pentru situații de dezastre sau situații speciale. Le luăm în derâdere sau le luăm în serios?”, a transmis șeful DSU. Unul dintre elementele principale recomandate de autorități este pregătirea unui rucsac de urgență, care să conțină strictul necesar pentru supraviețuirea în primele trei zile după o situație critică. FOTO – Caracter ilustrativ Un rucsac de urgență bine pregătit poate conține mai multe obiecte esențiale, menite să asigure siguranța și autonomia unei persoane pentru o perioadă limitată de timp. Printre elementele recomandate de autorități se numără: acte personale și copii ale documentelor importante; bani de rezervă în numerar; trusă de prim ajutor și medicamente esențiale; analgezice și medicamente personale; produse de igienă personală; haine și încălțăminte de schimb; pături, saci de dormit sau folii de supraviețuire; baterie externă pentru telefon; lanternă și baterii de rezervă; fluier și cuțit utilitar; măști de protecție împotriva prafului și mănuși. Aceste elemente pot ajuta persoanele afectate să facă față unei situații de urgență, până la restabilirea serviciilor esențiale. Provizii de apă și hrană pentru minimum 72 de ore Pe lângă obiectele din rucsacul de urgență, autoritățile recomandă și stocarea unor provizii de apă și alimente neperisabile. Raed Arafat a precizat că fiecare persoană ar trebui să aibă la dispoziție cel puțin 4 litri de apă pe zi. Apa trebuie depozitată în recipiente sigure, într-un loc răcoros și ferit de lumină, pentru a preveni degradarea acesteia. În ceea ce privește hrana, autoritățile recomandă produse care pot fi păstrate pe termen lung și care nu necesită gătire. Printre acestea se numără: conserve alimentare; batoane energizante; alimente deshidratate; produse alimentare pentru nevoi speciale; hrană pentru animalele de companie. În unele state europene, mai ales în nordul continentului, autoritățile recomandă chiar provizii pentru o perioadă mai lungă. În anumite situații, populația este încurajată să fie pregătită pentru până la șapte zile fără acces la resurse externe. Exemple de crize recente: blackout-uri și furtuni severe Raed Arafat a oferit și exemple concrete care arată cât de importantă este pregătirea pentru situații de criză. El a amintit furtuna puternică din 2017, care a afectat mai multe zone din vestul României. În urma acelui fenomen meteorologic, regiuni extinse din județele Timiș și Caraș-Severin au rămas fără energie electrică pentru perioade semnificative. Totodată, oficialul DSU a menționat și situații recente de blackout în mai multe state europene, inclusiv în Balcani și Spania. În astfel de scenarii, lipsa energiei electrice poate afecta rapid funcționarea societății. ATM-urile nu mai funcționează, magazinele nu pot procesa plăți, iar accesul la produse de bază devine limitat. „Dacă nu ai acasă provizii temporare, s-ar putea să te trezești că nu poți scoate bani, că nu poți cumpăra, pentru că magazinele nu pot funcționa fără energie”, a explicat Raed Arafat. Mesajul transmis de autorități este clar: pregătirea din timp este o responsabilitate individuală care poate reduce semnificativ riscurile în fața unor evenimente neprevăzute. Reprezentanții DSU transmit că pregătirea individuală este una dintre cele mai eficiente măsuri de protecție în cazul unor crize majore. Un rucsac de urgență bine echipat și câteva zile de provizii pot oferi timp autorităților să intervină și să restabilească serviciile esențiale. Așadar, în situații de dezastru, primele ore sunt adesea decisive, iar accesul rapid la apă, hrană și echipamente de bază poate face diferența pentru siguranța populației. Autorul mai recomandă: Șeful DSU explică schimbările din mesajele RO-ALERT: „Sunete diferite în funcţie de tipul mesajului şi de gravitatea situaţiei” Raed Arafat explică de ce a transmis mesaj Ro-Alert că ninge, iarna, şi spune că va schimba sunetul cu unul „mai puţin intruziv”
Șeful DSU explică schimbările din mesajele RO-ALERT: Sunete diferite în funcţie de tipul mesajului şi de gravitatea situaţiei
Mesajele RO-ALERT vor avea, pe viitor, sunete diferite în funcţie de tipul mesajului şi de gravitatea situaţiei, în acest context fiind dezvoltate mai multe niveluri de alertă, a anunțat, duminică, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat. Secretarul de stat în MAI a precizat că demersul se află în lucru de mai mult timp, fiind realizat în colaborare cu STS, iar sunetul actual RO-ALERT pentru situaţiile grave va rămâne neschimbat, fiind standardizat la nivel internaţional. „Modificările vizează în special alte tipuri de alerte, cum ar fi cele privind copiii dispăruți sau alte situații de interes public”, a transmis Arafat pe Facebook. Potrivit șefului DSU, sistemul va include mai multe niveluri de alertă: • Alerta de risc iminent și alerta extremă vor păstra sunetul original RO-ALERT, utilizat la nivel internațional; • Alerta severă va avea un sunet mai discret, similar cu cel al unui mesaj SMS; • Alerta copil dispărut va fi semnalizată, de asemenea, printr-un sunet asemănător celui al unui mesaj SMS; • A fost introdusă și o nouă categorie, alerta pentru siguranță publică, care va apărea doar pe ecran, fără niciun sunet, tocmai pentru a nu divulga poziția persoanelor care se pot afla ascunse pentru a evita un pericol. El a adăugat că adaptarea sunetelor RO-ALERT nu este rezultatul unui eveniment punctual sau al unor reacții recente, inclusiv cele generate de alerta transmisă recent în București, ci face parte dintr-un proces început în urmă cu câteva luni, derulat împreună cu STS, care nu este încă finalizat, deoarece implementarea tehnică depinde de producătorii de telefoane, atât pentru sistemele Android, cât și iOS. Pentru ca noile opțiuni să fie disponibile, este important ca utilizatorii să își actualizeze telefoanele la cea mai recentă versiune a sistemului de operare – un proces simplu, care se face online, direct din setările telefonului. Estimarea noastră este ca marea majoritate a telefoanelor să aibă acest sistem implementat în perioada următoare, pe măsură ce actualizările sunt instalate. „Având în vedere că o parte dintre telefoane au deja implementate noile opțiuni, la nivelul DSU se va lucra la actualizarea procedurilor, astfel încât mesajele RO-ALERT să fie transmise diferențiat, în funcție de gravitatea situației. Totodată, posibilitatea de a utiliza alerte mai puțin intrusive va permite introducerea unor mesaje de interes public, precum cele pentru cod galben, care până acum erau transmise exclusiv prin aplicația DSU. De asemenea, o parte dintre alertele de cod portocaliu vor putea fi transmise sub forma unor alerte severe, cu un sunet asemănător celui al unui SMS, în timp ce alertele care indică un risc major vor continua să fie semnalizate exact ca până acum, cu sunetul RO-ALERT standard”, a mai spus Arafat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Raed Arafat explică de ce a transmis mesaj Ro-Alert că ninge, iarna, şi spune că va schimba sunetul cu unul „mai puţin intruziv” Un nou mesaj RO-Alert în Capitală. A dispărut o fetiță de 12 ani
Duce la frustrare și curiozitate excesivă. Reacția lui Cătălin Predoiu la propunerea de interzicere a accesului copiilor la rețele de socializare
Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, a reacționat duminică la propunerea lui Raed Arafat de a se iniția demersuri pentru limitarea accesului copiilor la rețelele de socializare. Predoiu spune că precizările pe care le face sunt din perspectivă de avocat, senator și membru al unui partid și că Ministerul de Interne nu are „atribuția stabilirii unor limite legale de libertate în materie de liberă exprimare și acces la informație, ci doar de a aplica ce legiferează Parlamentul în această materie”. „Nu sunt pentru interdicții” Cătălin Predoiu susține că nu este „pentru interdicții”. „De principiu, nu sunt pentru interdicții. Chiar și în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conținut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat. Mai ales că o asemenea măsură e foarte greu de aplicat cu mijloacele din prezent. Platformele online au și numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (stimularea creativității și menținerea legăturii cu alți copii, acces rapid la informație etc). În plus, multe activități școlare și extracurriculare presupun deja utilizarea internetului. Cum poți să oprești toți minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet. Interdicția totală nu face decât să creeze frustrare și curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție”, a scris pe Facebook Predoiu. Educație digitală El spune că soluția reală nu poate veni decât din educație solidă și serioasă, pentru că libertatea fără educație este la fel de periculoasă. Acesta arată că rolul educației sociale și digitale este esențial. „Curricula școlară ar trebui să includă cursuri care vizează o anumită axiologie și explicații privind pericolele pentru minori din lumea online. Copiii trebuie învățați să recunoască informațiile false, manipularea, discursul instigator la ură sau comportamente toxice din mediul online. Fără aceste repere, ei pot ajunge ușor victime ale dezinformării, ale presiunii de grup sau ale persoanelor care profită de lipsa lor de experiență”, adaugă Predoiuu. El spune că interdicția pentru minorii sub 15 ani de a accesa conținutul online nu rezolvă nimic, „în plus va bloca resurse imense pentru aplicarea interdicției și va umple centrele de detenție cu minori”. În schimb, crede Predoiu, educația socială îi poate ajuta pe copii să își dezvolte gândirea critică, empatia și capacitatea de a lua decizii responsabile. „În loc să li se spună: este mult mai eficient să li se explice de ce și cum să se protejeze. Dialogul deschis cu părinții și profesorii, stabilirea unor reguli clare și adaptate vârstei și exemplul personal sunt elemente esențiale pentru o relație sănătoasă cu mediului online, arată politicianul. El adaugă că pentru a aplica astfel de interdicție trebuie să pui în funcțiune un anumit sistem:„Acest sistem ar trebui să fie capabil să detecteze când și de unde, cineva a intrat pe un anumit conținut. Ceea ce presupune evident înregistrări în baze de date și supraveghere în masă. Cred că e un drum care ridică la rândul său multe pericole. Mai ales în ceea ce privește limitele democrației”. Despre libertatea de expresie Cătălin Predoiu arată că este împotriva interdicțiilor chiar și în privința copiilor ajunși la vârsta majoratului și a libertății de expresie. „Am fost adesea criticat pe nedrept pentru că Poliția sancționează un anumit tip de conținut online sau că sancționează campania electorală online după închiderea campaniei. Dar aceasta este prevederea legii române în vigoare. Poliția este obligată să o aplice. Dacă se schimbă legea pe ideea de totală e una, dacă se merge pe ideea de interdicții de conținut, e alta. Eu cred că există și o cale de mijloc, axată pe , dar cu interdicție de conținut privind instigarea la violență și conținut violent. E o iluzie să crezi că în actualul stadiu de dezvoltare a tehnologiei, poți să interzici pe oricine postează un anumit tip de conținut”, spune Predoiu. „În concluzie, problema nu este existența platformelor online, ci modul în care sunt folosite. Interzicerea lor nu îi pregătește pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili. În schimb, o educație socială solidă, combinată cu supraveghere (de către părinți și profesori) și comunicare, îi ajută să navigheze în siguranță în mediul digital și să nu cadă pradă instigării sau influențelor negative din online”, a mai scris Predoiu pe rețeaua de socializare.
Tragedie la indigo: Crans Montana și Colectiv
Două tragedii identice, două reacții total diferite. După 5 zile, elvețienii au identificat ultimele victime ale incendiului, iar societatea pare să fie mai unită ca niciodată. Acum 10 ani, la 5 zile după Colectiv, Victor Ponta își dădea demisia din fruntea Guvernului, în urma protestelor masive. În timp ce românii căutau vinovații, iar tragedia era deturnată politic, elvețienii s-au concentrat pe salvarea victimelor. Gândul vă prezintă asemănările și deosebirile dintre cele două incendii care au șocat întreaga lume, dar și cum au reacționat două societăți cu principii și valori profund diferite. Aceleași artificii criminale, același izolator fonic inflamabil, aceeași propagare ultra-rapidă, aceeași îmbulzeală fatală… S-ar putea spune că tragedia din stațiunea montană elvețiană este trasă la indigo cu incendiul de la Colectiv. Diferența o face felul în care societatea a reacționat imediat după tragedie. În România se căutau vinovații încă din primele ore, în timp ce intervenția de salvare se desfășura haotic. În Elveția, lucrurile s-au desfășurat mult mai firesc. Autoritățile s-au concentrat pe salvarea unui număr cât mai mare de vieți. Intervenția rapidă, victime la fața locului: 27 de morți la Colectiv, 10 morți la Crans-Montana Forțele speciale elvețiene s-au mobilizat exemplar. Ambulanțele au intervenit prompt și organizat. S-a văzut imediat delimitarea și asigurarea perimetrului catastrofei, asigurarea fluxului ambulanțelor, aliniate în asteptarea răniților pe care îi preluau imediat și îi transportau către spitale. În 2015, intervenția de la Colectiv a fost un haos generalizat, cu zeci de tineri care au agonizat pe asfalt, în timp ce pompierii și paramedicii nu știau pe cine să salveze mai întâi. Imaginile surprinse imediat după demararea procesului de evacuare a răniților arătau nesiguranță și lipsă de organizare în rândul forțelor de intervenție. Arhivele televiziunilor conțin cadre tulburătoare cu răniți grav lăsați să zacă minute în șir pe asfalt, pe paleți, în fața clubului, până la venirea ambulanțelor. La Crans-Montana, unde procedurile au fost respectate la virgulă, numărul de victime la fața locului a fost aproape de 3 ori mai mic decât la Colectiv. Transferul victimelor: „Avem tot ce ne trebuie” vs. „Cerem ajutor internațional” Una din cele mai mari gafe în managementul crizei Colectiv a venit din partea ministerului Sănătății. Fostul ministru Nicolae Bănicioiu (foto jos) a ieșit public din primele momente, dând asigurări că România are suficiente paturi pentru marii arși. Drept urmare, transferul victimelor a fost îngreunat și alte vieți au fost pierdute. De altfel, statul a pierdut procese în serie cu familiile pacienților care au decedat în așteptarea transferului sau care au ajuns prea târziu la spitalele din străinătate. Autoritățile elvețiene au dat imediat alarma și toate țările s-au mobilizat cu locuri în spitale pentru marii arși. Inclusiv România a pus umărul la salvarea tinerilor răniți la Crans-Montana, punând la dispoziție o aeronavă de transport Infecții nosocomiale, doar la noi în spitale? O altă deosebire crucială pentru bilanțul deceselor o reprezintă condițiile din spitalele care au preluat victimele incendiilor. Deși Elveția nu are suficiente paturi pentru mari arși, reușește să ofere condiții sigure pentru pacienții rămași să se trateze în țară. În România, după Colectiv, multe vieți care puteau fi salvate au fost curmate din cauza infecțiilor nosocomiale, așa cum arată documentarul Colectiv al regizorului Alexander Nanau, singura producție românească de până acum nominalizată la premiul Oscar. Corupția ucide sau neglijența omoară? Autoritățile elvețiene au anunţat că au deschis o anchetă împotriva managerilor barului pentru omor din neglijenţă, vătămare corporală din neglijenţă şi incendiu din neglijenţă. Acesta pare să fie cuvântul cheie care ar putea să concentreze toată vinovăția doar asupra proprietarilor clubului, asta deși acesta funcționa fără să aibă toate autorizațiile. Coproprietarul francez al barului a declarat vineri, pentru ziarul elveţian Tribune de Genève, că localul a fost inspectat „de 3 ori în 10 ani”. Totuși, foști angajați au susținut că standardele de siguranță ale clubului erau precare, afirmând că extinctoarele erau ținute sub cheie și că ieșirea de urgență era adesea încuiată. O altă încălcare a legii o reprezintă și pPotrivit legilor federale elvețiene, începând cu ora 22:00, persoanele sub 16 ani pot accesa localurile care servesc alcool doar dacă sunt însoţite de tutore legal sau de un alt adult autorizat de tutorele legal. Or, incendiul a izbucnit în jurul orei 1:30 dimineaţa, ora locală, a declarat poliţia. Tragedia românească, armă electorală „A fost nevoie să moară oameni pentru ca Guvernul să demisioneze…”, a spus președintele Klaus Iohannis la 5 zile după tragedia de la Colectiv. Declarația președintelui a venit ca un strigăt sinistru al victoriei după o luptă electorală cu premierul Victor Ponta, care și-a dat demisia în urma unor ample proteste. Fenomenul Colectiv a declanșat un val politic care a preluat puterea printr-un nou guvern „tehnocrat” condus de Dacian Cioloș și care a adus în Parlamentul României un nou partid politic, Uniunea Salvați România, fondat de actualul președinte al României, Nicușor Dan. În Elveția, în urma tragediei de la Crans-Montana, nu s-a înregistrat niciun protest, nu s-au solicitat demisii și nimeni n-a îndrăznit să politizeze suferința oamenilor. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Care sunt diferențele dintre tragediile de la Colectiv și Le Constellation. Și între justiția elvețiană și cea dâmbovițeană Comparația pe care Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru, mort la Colectiv, o face după tragedia din Elveția. „Nu și-au permis să strige «Avem de toate!»” „A fost exact ca la Colectiv”. Un român stabilit în Elveția a ajutat la evacuarea a zeci de oameni din barul care a explodat: „S-au călcat în picioare”
Raed Arafat anunță sprijinul României pentru Elveția, după tragedia de la Crans-Montana
România este pregătită să acorde sprijin Elveției în urma tragediei produse în noaptea de Revelion, când o explozie urmată de incendiu într-un bar din stațiunea Crans-Montana a provocat zeci de morți și peste o sută de răniți. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, invitat în direct la Euronews România, în emisiunea „Vocile care Contează”. România, pregătită să ofere transport medicalizat Raed Arafat a explicat că România dispune de echipamente și specialiști capabili să intervină în astfel de situații de urgență. Șeful DSU a precizat că a discutat deja cu premierul, care și-a dat acordul pentru oferirea de sprijin Elveției. „Când se întâmplă un dezastru, noi ne sunăm pentru că ne cunoaștem și avem relații. Am discutat cu premierul nostru, care a dat «verde», cu miniștrii de interne și ai apărării și se știa că o să propunem să ajutăm, dacă este nevoie. Inițial au spus că nu este nevoie, dar după o analiză mai atentă au hotărât să solicite ajutorul”, a declarat Raed Arafat. Avioane militare și echipe SMURD, disponibile Potrivit șefului DSU, Consiliul Național pentru Situații de Urgență a aprobat ca România să ofere capacitate de transport aerian specializat, în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. „S-a ţinut o şedinţă CNSU şi s-a aprobat ca România să ofere capabilitate de transport medicalizat. La nevoie, dacă se doreşte, noi putem să folosim unul dintre avioanele militare, cu echipă de la SMURD Bucureşti, să ducem până la cinci pacienţi critici sau până la zece pacienţi mai puţin critici în avion. Asta deja este pus pe site-ul Mecanismului de Protecţie Civilă Europeană”, a mai spus Arafat. Lecțiile tragediei Colectiv și activarea mecanismului UE Raed Arafat a subliniat că statele europene au învățat lecții importante după tragedia din clubul Colectiv, din 2015, eveniment care a dus la îmbunătățirea procedurilor de intervenție și cooperare internațională. Potrivit lui Arafat, nicio țară europeană nu dispune de capacitatea necesară pentru a trata simultan un număr atât de mare de pacienți cu arsuri grave, precum în cazul incendiului din barul Le Constellation din Elveția. „În perioada noastră, mecanismul de protecție civilă nu se ocupa de astfel de situații. Acum se ocupă! Sunt proceduri foarte bine făcute, după Colectiv! Am fost un caz care a declanșat anumite lucruri la acest mecanism, iar acum acest mecanism are niște proceduri pe care nu le-a avut atunci. Ei le-au activat, după ce inițial au spus că nu este nevoie. Au cerut echipe medicale de evaluare arși, exact cum a fost și la noi… noi am avut echipe care au venit din Belgia, Norvegia, din Marea Britanie și Germania. Ei au cerut și locuri, noi am primit locuri atunci din partea țărilor care au venit și au evaluat pacienții și au cerut transport. Noi am avut mijloacele noastre de transport și nu am avut nevoie de transport… Ei au cerut transport chiar dacă Elveția este foarte bine echipată, cu elicoptere și avioane. Au nevoie de un număr mare de persoane pe care să le transporte. Noi am cerut și acceptat ajutor, nu vreau să intru în alte detalii. Din păcate, trebuie să învețe lumea că folosirea focurilor de artificii în interior nu este un lucru deloc corect”, a afirmat Raed Arafat, la Euronews România. Joi, Ursula von der Leyen a anunțat oficial că Elveția a activat mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, pentru a facilita transferul pacienților grav răniți în alte state.
În timp ce România evacuează oamenii din cauza navei cu GPL, ucrainenii spun că nu există niciun pericol. Patrick André de Hillerin reacționează
Două localități din România, Plauru și Ceatalchioi, au intrat în proces de evacuare după ce o navă încărcată cu 4.000 de tone de GPL a fost lovită de o dronă rusească în portul ucrainean Ismail. Autoritățile române vorbesc despre „pericol iminent de explozie” și trimit mesaje RO-ALERT. În același timp, Ucraina nu evacuează pe nimeni. Administrația portuară din Ismail transmite că situația este „sub control”, iar primarul orașului pare să trateze incidentul ca pe o banală întrerupere de apă. Surse ucrainene transmit că în Ismail nu se evacuează nimeni, iar din punctul lor de vedere nu este niciun pericol. „Isteria cu vaporul nu există în Ucraina. Dacă ar exista un risc real, Ismailul ar trebui evacuat imediat, lucru care nu se întâmplă,” au declarat pentru Gândul. Primarul orașului Ismail anunță întreruperea apei pentru 30 de minute în schimb. Nicio referire la risc de explozie, evacuări sau stare de urgență. „După atacul nocturn asupra portului Ismail, echipamentele de pompare a gazelor aflate la bordul unei nave civile sub steagul Turciei au luat foc. La fața locului a fost creat un sediu operațional sub președinția șefului Administrației raionului Ismail. Sediul este implicat în funcționarea sediului, inclusiv echipe dotate cu complexe robotizate, precum și servicii auxiliare. Situația este constant sub control.” Pe partea română, tonul este complet diferit. ISU Tulcea a transmis un mesaj RO-ALERT pentru avertizarea unui „pericol iminent de explozie”, iar șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat a punctat și faptul ISU Tulcea ține legătura cu partea ucraineană. „Se face evacuarea celor două localități, se vor întoarce când riscul este eliminat. Autoritățile asigură și cazarea și tot pentru cei care au nevoie până la momentul în care pot să se întoarcă. Poate să fie câteva ore toată treaba, dar este mult mai bine decât să avem alte surprize și alte situații. Noi, bineînțeles, analizând situația cu colegii de la Tulcea, analizând situația împreună, s-a luat decizia totuși că este mult mai corect să evacuăm zona care este sub un posibil impact”, a declarat șeful DSU. În Ceatalchioi, oamenii refuză să-și părăsească casele și resping avertismentele autorităților, care au cerut evacuarea de urgență a locuitorilor. Primarul din Ceatalchioi susține că pericolul de explozie a navei nu poate fi ignorat și a precizat că dorește să ia măsurile necesare, pentru ca oamenii să nu fie expuși niciunui risc. Până acum, au fost evacuate aproximativ 40 de persoane din comună. „Eu nu am copii, nu am pe nimeni. Am muncit toată vara ca să am din ce să trăiesc iarna. Mor, mor, nu mor, nu mor! Azi noapte cand s-a bubuit, am stat lângă perete și m-am închinat. Nu mai putem să suportam. Nu plec de aici ca să vină alții să-mi ia bunurile mele dacă parăsesc casa”, a declarat cu lacrimi în ochi femeia din comuna Ceatalchioi. Primarul din Ceatalchioi se gândește la evacuare forțată: „Îi vom convinge, merg eu din casă în casă, am format echipe cu oameni de primărie, îi cunosc oameni, probabil eu zic că ei au destulă încredere ca să mă înțeleagă. Pericolul e pe noi, nu se poate altfel (…). Eu merg acum, discut, fac o listă cu cei care nu vor și după aceea sunt la fața locului și oamenii vor lua decizia lor. Eu, în prima fază, merg și discut cu ei, prezint o listă, care vrea să autoevacueze, care nu. Asta, adică avem de făcut. Apoi. decizia va fi luată de ei.” Și jurnalistul Patrick André de Hillerin aduce în discuție acest subiect și menționează că „ori ucrainenii sunt inconștienți, ori noi exagerăm fără măsură”. „Pericol iminent de explozie, o posibilă catastrofă, puterea a nu știu câte bombe de la Hiroshima, să fugim, să evacuăm populația. Panică generală, murim. Asta la noi, în România. Dar mai aproape de nava Orinda, mult mai aproape decât Ceatalchioi sau Plauru, se află chiar orașul ucrainean Ismail. 72.000 de locuitori are Ismail, 72.000 de oameni care locuiesc mai aproape de nava Orinda decât cei 32 de oameni din Plauru. Ei, bine, din Ismail nu este evacuat nimeni. Autoritățile ucrainene au analizat situația, au informațiile necesare legate de cantitatea de gaz care mai era la bordul navei Orinda, știu, probabil, că flacăra aia fotogenică și telegenică reprezintă o formă de evacuare controlată a gazului rămas,” a postat acesta pe pagina sa de Facebook. Și deputatul PSD Sergiu Constantinescu a reacționat și a spus că oamenii evacuați în aceste ore fug pe singurul drum pe care comunitatea îl are – un drum care ar fi trebuit să fie modernizat cu mult timp în urmă, dar care a rămas captiv în birocrație, deși zona se află la câțiva kilometri de un război în desfășurare. „Mă gândesc cu durere și amărăciune la drumul pe care fug azi oamenii evacuați de autorități. Este drumul pentru care mă lupt de când am devenit parlamentar de Tulcea. Singurul drum pe care pot circula și locuitorii din Chilia Veche. Drumul care nu poate fi modernizat pentru că, de ani întregi, este blocat în litigii birocratice,” a scris acesta pe Facebook.
De ce explozia din Rahova nu a fost urmată de incendiu. Raed Arafat: E posibil. Este un lucru care se întâmplă des
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a explicat miercuri seară, la Digi 24, de ce explozia de la blocul din cartierul bucureștean Rahova nu a fost urmată de un incendiu. „Există explozii de gaz fără să fie urmate de incendiu. Noi avem, rapoartele noastre toate au… explozie de butelie de gaz, explozie de gaz într-o într-un apartament, fără incendiu, deci e posibil să fie fără incendiu. Cel puțin, este un lucru care se întâmplă des, să fie o explozie fără incendiu. La momentul deflagrației, posibil că a fost, bineînțeles, o minge de foc, acolo a fost ceva. Din cauza asta apar arșii, apar pacienții arși, dar incendiul înseamnă ca focul să continue să ardă în apartament, să necesită stingere. Asta n-a necesitat să stingă, cel puțin n-am informații că au trebuit să stingă acolo sau să fie o operațiune de stingere, dar asta trebuie discutat cu cei care au sosit primii. Deci, orice explozie poate să producă arși în timpul exploziei, automat, dacă ar fi prins explozia respectivă, dar nu înseamnă că este urmată de un incendiu care necesită operațiune de stingere, deci asta este cel puțin din toate rapoartele pe care le primim din două”, a precizat șeful DSU. O explozie puternică s-a produs într-un bloc din cartierul bucureștean Rahova, în dimineața zilei de vineri, 17 octombrie, care s-a soldat cu 3 morți și 15 răniți. Printre persoanele decedate s-au afat o femeie însărcinată în 7 luni, în vârstă de 24 de ani, dar și proprietara apartamentului în care s-a produs deflagrația devastatoare, o avocată în vârstă de 65 de ani. Autorul mai recomandă: Raed Arafat: „Nu e explozie de butelie”/”Aici s-a acumulat gaz pe parcursul unei perioade” Raed Arafat: Dacă se adeverește că a fost închis gazul corect și cineva l-a deschis, e clar, cineva a comis o crimă, o infracțiune majoră Raed Arafat vrea o anchetă amplă privind cauza exploziei din Rahova: „Trebuie văzut cine a rupt sigiliul, speculațiile nu au loc”
Ploile abundente obligă autoritățile să refacă HĂRȚILE de risc. Raed Arafat: Trebuie să fim pesimiști în evaluări
Secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), a declarat, joi, că ploile abundente și fenomenele meteorologice nemaiîntâlnite obligă autoritățile să refacă hărțile de risc și să intensifice măsurile preventive. Raed Arafat a fost întrebat despre situația zonelor cu risc de inundații, în contextul în care autoritățile analizează necesitatea unor noi indicatori și măsurători pentru a identifica cu precizie zonele vulnerabile și pentru a informa preventiv locuitorii care s-ar putea afla în pericol. „Noi vedem fenomene care, de fiecare dată, ne fac să spunem că nu ne-am mai întâlnit cu astfel de situații în ultimele perioade. Și nu doar în România, ci și în alte zone. Ploile abundente, majore, sunt absolut fără precedent. Este clar că va trebui să începem să privim situația diferit și să reevaluăm riscul, luând în considerare noile provocări care apar. Aceasta intră în competența mai multor autorități. În primul rând, fiecare județ trebuie să realizeze harta riscurilor și să efectueze reevaluarea, iar pentru zonele inundabile poate fi necesară o analiză suplimentară la nivelul Apelor Române”, a declarat, joi, şeful DSU, Raed Arafat. El a menționat că fiecare autoritate trebuie să analizeze aceste aspecte. Există deja strategii și puncte de vedere emise pentru gestionarea riscurilor, dar este dificil de anticipat evoluția fenomenelor, care până acum au fost evaluate doar pe baza experienței istorice. În prezent, autoritățile se confruntă cu situații fără precedent, cu fenomene care apar succesiv și fiecare este la fel de neobișnuită. „Ce înseamnă asta? Că trebuie să fim pesimiști în evaluări și să luăm în considerare scenariul cel mai nefavorabil, pentru a ne asigura că prevenim cât mai mult, atât în construcții, cât și în pregătire și în toate aceste aspecte”, a adăugat Arafat. Cât despre o perioadă de timp în care problemele cu zonele de risc vor fi rezolvate, șeful DSU a precizat că nu se poate spune încă, dar că „că există discuții pe aceste teme, nu numai la nivelul României, la nivel european chiar se discută de aceste teme”. Foto: ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: A început reconstrucția în Broșteni: „Sperăm ca cel târziu miercuri să dăm drumul la apă în satul Neagra” / Se lucrează și la rețeaua electrică Inundații în Nord, pârjol în Sud. Seceta cumplită a „OMORÂT” fântânile din Apele Vii, Dolj