Raluca Turcan: Ilie Bolojan poate duce România pe un drum de creștere
Raluca Turcan, fost ministru al Culturii și al Muncii, vicepremier al României și în prezent deputat, membru în Comisia pentru învățământ, în Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă și în Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, vorbește despre cum se construiește azi încrederea în politică și despre distanța tot mai mare dintre critică și soluții reale în spațiul public. Ea aduce în discuție și felul în care tinerii se raportează la decizie și importanța surselor de informare credibile, într-un context marcat de neîncredere și tensiuni publice. În același timp, Ilie Bolojan este menționat ca exemplu de lider în care are încredere. INTERVIU Reporter: Numele complet?Raluca Turcan: Raluca Turcan. Reporter: Studii și funcția actuală?Raluca Turcan: Economist, absolvent de Academia de Studii Economice, facultatea de Relații Economice Internaționale, deputat. Despre încrederea în politica actuală, Ilie Bolojan, Theodor Stolojan și Traian Băsescu Reporter: Numiți trei politicieni pe care îi admirați.Raluca Turcan: Ilie Bolojan, pentru că într-un context dificil a stabilizat România și cred că poate să ne conducă pe un drum în care țara noastră să înceapă să crească din nou și economic, și din perspectiva atractivității pentru oameni. Theodor Stolojan, un om care în doi ani de zile a dublat scorul Partidului Național Liberal și și-a menținut o cotă de credibilitate ani la rând după ce a deținut funcția de prim-ministru. Traian Băsescu, un om care a riscat suspendarea din funcția de președinte atunci când a considerat că țara trebuie să meargă pe un anumit drum. Reporter: Un mit despre politicieni care vă deranjează?Raluca Turcan: Că toți fură, nu toți politicienii fură. Politicienii care jignesc și refuză alternative Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată.Raluca Turcan: Nu pot să spun a priori că n-aș vota anumiți oameni politici, însă pot să vă spun ce mă îndepărtează de oamenii politici de multe ori: când jignesc, când critică și nu oferă alternativă, când încearcă să acopere cu cuvinte lipsa ideilor. Reporter: Ce vă enervează cel mai tare în sistemul cultural românesc?Raluca Turcan: Mă deranjează enorm de tare faptul că mulți oameni grei, cu decizie importantă, consideră cultura un domeniu nesemnificativ. De ce indiferența nu e o opțiune Reporter: De ce ar trebui un tânăr să nu dea scroll când aude de politică?Raluca Turcan: Tinerii trebuie să înțeleagă că, oricât de mult le-ar displăcea politica, politica înseamnă decizie. Dacă politica este proastă, decizia este proastă. Dacă ei dau scroll și nu se informează bine, riscă să aibă opțiuni greșite care duc la decizii greșite. Reporter: Care e diferența dintre un ministru bun și unul excelent?Raluca Turcan: Cred că un ministru bun e cel care își îndeplinește mandatul cu un confort de resurse, un ministru excelent este acela care se străduiește, de multe ori cu resurse puține, să facă lucruri și să le termine. România reală vs percepția publică Reporter: Ce funcționează în România mai bine decât cred majoritatea oamenilor?Raluca Turcan: Cred că în fiecare domeniu există lucruri care funcționează mai bine decât oamenii vor să creadă, de exemplu în educație sunt profesori excepționali, dar sunt tentați să arunce în derizoriu întregul sistem de educație românesc. În sănătate, sunt oameni care performează, care salvează vieți, dar de multe ori se preferă să fie scoase în evidență disfuncționalități ale sistemului de sănătate. Reporter: Cum i-ați schimba părerea unui tânăr care crede că „toți politicienii sunt la fel” în 20 de secunde?Raluca Turcan: Asta da o provocare! Surse de informare credibile. Asta este sfatul pe care i-l dau și copilului meu, care este în formare, în clasa a XI-a, și îi spun: dacă vrei să ai o opțiune corectă și o opinie clară, bine fundamentată, încearcă să ai mai multe surse de informare și acelea să fie credibile. Discurs agresiv, fără rezultate Reporter: Cum separați critica onestă de atacul gratuit?Raluca Turcan: Critica onestă întotdeauna ar trebui să comporte și e utilă atunci când comportă și alternativă, adică nu doar să critici, ci să ai întotdeauna și ceva de pus în loc. Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi, distrug o guvernare, dar nu au o soluție despre ce se întâmplă după acest moment al dărâmării unui guvern. Critica gratuită este aceea superficială și care de multe ori ascunde lipsa de performanță. Sunt foarte mulți oameni politici care au în spate zero realizări, dar care au un discurs foarte bun și, de multe ori, decât să ți-i pui în cap, mai bine îi ignori și încerci să treci pe lângă ei, pentru că sunt foarte agresivi. Respectul față de omul simplu Reporter: Ce lucru/gest mic spune cel mai mult despre un lider?Raluca Turcan: Mic nu e, dar nu se vorbește. Integritatea. Integritatea face un lider lipsit de vulnerabilități. Și aș mai spune ceva: dai omului o funcție, ca să vezi ce caracter are, știți, e o vorbă veche. Merită să urmărești omul, mai ales cel cu funcții importante, cum se raportează la omul simplu. Reporter: Alături de ce politician din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul?Raluca Turcan: Aș spune Margaret Thatcher. Reporter: Cu ce emoji ați caracteriza contextul politic actual?Raluca Turcan: E unul în care sunt niște steluțe, pentru că, realmente, România este aruncată într-o criză extrem de periculoasă și nu este clar un plan de parcurs pentru viitor, deci cine a făcut lucrul acesta nu cred că a gândit foarte mult. Întoarcerea acasă între dorință și realitate Reporter: De ce ar trebui ca românii din diaspora să revină acasă?Raluca Turcan: Evit să spun că ar trebui să se întoarcă în țară, mi-ar plăcea să fie convinși să se întoarcă în țară, pentru că și în România pot să găsească o calitate a vieții comparativă cu țările în care au ales să meargă să muncească, însă calitatea vieții în România, modul în care ești tratat de instituțiile statului, infrastructura pe care o ai la dispoziție, calitatea serviciilor publice, de multe ori îi face pe români să prefere să rămână în străinătate. Reporter: Dacă politica românească ar fi un restaurant, ce fel de mâncare ar servi cel mai des?Raluca
Fostă ministră a Culturii, după recuperarea Coifului de la Coțofenești: Nu am avut nicio îndoială că piesa de tezaur va fi recuperată
Fosta ministră a Culturii, Raluca Turcan, a reacționat joi, într-o postare pe Facebook, la anunțul autorităților olandeze, dar și al celor române, privind recuperarea coifului de la Coțofenești și a două din cele trei brățări dacice, furate din Muzeul Drents la sfârșitul lunii ianuarie 2025. „Sunt extrem de fericită și nu am avut nicio îndoială că, mai devreme sau mai târziu, această piesă de tezaur va fi recuperată. Absolut nicio îndoială. Contractul de asigurare a fost unul solid, dovadă că olandezii au plătit imediat despăgubirea de aproape 6 milioane de euro”, a scris Turcan pe Facebook. Ea a apreciat eforturile depuse de autorități, arătând că „poliția olandeză s-a străduit foarte mult și nu a abandonat căutarea” artefactelor. „Poliția olandeză s-a străduit foarte mult și nu a abandonat căutarea, deoarece asigurarea a fost mare și nimeni nu și-a imaginat că vor ajunge să o plătească vreodată. Felicitări, de asemenea, Poliției Romane, pentru profesionalism si determinare!”, a mai spus Turcan în mesajul său. În același timp, fostul ministru a criticat atacurile la adresa specialiștilor din muzee, pe care le consideră nejustificate. „Să nu uităm un lucru profund nedrept care s-a întâmplat în Romania – specialiști cu o reputație profesională ireproșabilă din domeniul muzeal au fost atacați și denigrați din cauza unor hoți! Un prim ministru si un partid aflat la guvernare si-au făcut o temă de campanie din atacarea unor oameni fără nicio vină! Și la ce i-a ajutat? La nimic. Nici specialiștii din muzee și nici oamenii politici nu pot controla când dau hoții spargeri. Hoția trebuie condamnată unanim și nu oamenii care încearcă să își facă treaba ca la carte”, a adăugat aceasta. Raluca Turcan era ministru al Culturii la momentul deciderii transferului tezaurului dacic la Muzeul Drents, în vederea organizării unei expoziții. Ea a fost prezentă la momentul deschiderii expoziţiei „Dacia! Regatul aurului şi argintului”, găzduită în iulie 2024. La momentul jafului, Raluca Turcan explica faptul că ministerul Culturii nu decide cu privire la conţinutul colecţiilor prezentate în expoziţii şi orice aprobare de export temporar de bunuri culturale se face doar cu avizul specialiştilor din Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor
Raluca Turcan sare la gâtul celor care susțin impozitul progresiv: N-au idei și nici soluții
Deputata PNL Raluca Turcan critică dur ideea introducerii impozitului progresiv, susținând că aceasta este o „falsă teorie” relansată în spațiul public de actori politici „fără idei și fără soluții”. Într-o postare publicată pe Facebook, Turcan afirmă că impozitarea progresivă nu doar că nu ar rezolva problemele economice ale României, ci ar readuce țara la un model care, în trecut, a blocat dezvoltarea și a încurajat evaziunea fiscală. „Impozitul progresiv a ținut România pe loc” „Când unii rămân fără idei și fără soluții, aruncă în spațiul public falsa teorie că impozitul progresiv salvează România și ne rezolvă toate problemele! Cei care susțin impozitarea progresivă au uitat complet faptul că românii au fost impozitați progresiv și agresiv până în ianuarie 2005, când PNL a introdus cota unică. Impozitul progresiv a ținut România pe loc, departe de investitori și de șansa la dezvoltare”, scrie Turcan, care nu crede că acest tip de taxare ar fi adus mai multă echitate socială, dimpotrivă. „România a fost aproape de incapacitate de plată” Lidera liberală amintește că România a avut un sistem de impozitare progresivă până în ianuarie 2005, când a fost introdusă cota unică de impozitare. Potrivit acesteia, efectele acelui sistem au fost negative atât pentru economie, cât și pentru angajați. „Cu impozit progresiv, România a fost aproape de incapacitate de plată. Chiar dacă impozitul ajungea și la cota de 40% din venituri, evaziunea fiscală era la cote istorice”. Raluca Turcan susține că impozitul progresiv a alimentat economia subterană și munca la negru, cu efecte grave asupra angajaților. „Cu impozit progresiv, economia subterană a înflorit, iar munca la negru era regula – impactul fiind devastator asupra angajaților, fără asigurări de sănătate și fără contribuții la pensie”, a afirmat aceasta. Concentrare pe combaterea fraudei Turcan arată că efectele cotei unice de 16% au adus mai mulți bani la buget și au redus economia gri. „Cu o cotă unică de numai 16% s-au strâns mai multe venituri la bugetul de stat, sute de mii de contracte de muncă au ieșit la suprafață, iar România a devenit atractivă pentru investitori strategici”, a mai scris ea. În mesajul său, deputata PNL respinge ideea majorării taxelor pentru cei care își plătesc deja obligațiile fiscale și cere concentrarea pe combaterea fraudei. „Să eliminăm frauda fiscală” „Soluția nu este să îi impozităm mai mult tot pe cei care își plătesc impozitele la timp. Soluția este să eliminăm frauda fiscală, tolerată de autorități prea mulți ani, din cauza căreia pierdem anual zeci de miliarde de lei”, afirmă Turcan. Aceasta mai susține că România ar trebui să păstreze impozite reduse și să reducă risipa din administrația publică prin reforme structurale, nu prin creșteri de taxe. Declarațiile vin în contextul reluării dezbaterii publice privind introducerea impozitului progresiv, susținut de o parte a spectrului politic ca soluție pentru reducerea inegalităților și creșterea veniturilor bugetare.
Raluca Turcan critică Guvernul pentru reducerea contingentului de muncitori străini: O lovitură dată firmelor care încă mai produc și plătesc taxe
Deputata PNL avertizează că această decizie ar putea duce la blocaje economice și la relocarea unor companii românești în alte state. Declarația vine după ședința Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie, în care s-a stabilit că executivul va elibera cel mult 90.000 de permise de muncă pentru lucrătorii străini în 2026 – cu 10.000 mai puțin decât în 2025. Potrivit ministrului Muncii, Florin Manole, reducerea contingentului este necesară deoarece urmează un val de disponibilizări, iar Guvernul dorește să creeze oportunități pentru românii care vor rămâne fără locuri de muncă. Raluca Turcan a reacționat pe Facebook, criticând argumentul: „Reducerea contingentului de muncitori străini cu justificarea că astfel se eliberează locuri pentru persoanele concediate din sectorul public va genera, la început, amuzament, iar ulterior dezamăgire. Nu îmi pot imagina cum o persoană care câștiga 7.500 de lei sau mai mult într-o companie de stat se va angaja în ferme de animale, în confecții sau în livrare de mâncare pentru salariul minim pe economie.” Deputata liberală a subliniat că mediul de afaceri are nevoie urgentă de forță de muncă și că patronatele au cerut majorarea contingentului la 150.000 de muncitori străini pentru anul 2026. „În loc să asculte mediul de afaceri, pare că se preferă o măsură populistă, care va genera blocaje în sectoare vitale”, a mai spus Turcan. Aceasta a adăugat că România are nevoie de „o strategie deșteaptă a muncii”, care să susțină firmele și economia reală, nu de „gesturi de imagine care nu vor produce rezultatele așteptate”.
Șah-mat la cultură. Cât pierde statul român prin COMASĂRILE ministrului András István Demeter: „Poți finanța un mic Broadway, aici, la București”/”O formă mascată de politizare”
Cultura românească a ajuns, în 2025, la ceasul comasării. Mai exact, Ministerul Culturii a anunțat oficial că intenționează să unească două instituții importante din București, respectiv Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii.” Demeter András István, ministrul Culturii, a precizat că măsura propusă are rolul de a consolida oferta artistică și că nu va fi un caz izolat, fiind posibil ca și alte instituții culturale să treacă prin procese similare de reorganizare. Profesioniști din zona culturală resping însă versiunea ministrului și estimează că vor fi pierderi uriașe în urma comasării, mai ales în lipsa unor studii de impact privind costurile acestor decizii de fuzionare a unor instituții. Aceștia amintesc de precedenta comasare din 2013, dintre Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă, care s-a dovedit un fiasco. Oficialul de la Cultură susține că Teatrul de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” desfășoară activități complementare și se adresează aceluiași public, justificând că o eventuală unificare ar putea duce la o ofertă mai coerentă pentru iubitorii de muzică, operetă și musical. Șah-mat la cultură: „93 de milioane de lei pierderi în cazul comasării Operetei cu Ambasadorii” Sursele Gândul contrazic teoria ministrului Culturii și spun că, la un simplu calcul, efectele comasării nu ar aduce câștiguri la bugetul de stat. Dimpotrivă, se vorbește despre pierderi de zeci și sute de milioane de lei, cuantificate pe o perioadă de cinci ani. „Efectele sunt pe termen lung. Comasarea Teatrului de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” costă statul român în jur de 93 de milioane de lei, pe o perioadă de cinci ani. În ceea ce privește comasarea Operei cu Opereta am estimat niște costuri care se ridică la 268 milioane de lei. Îți pui întrebarea ce poți să faci cu 93 de milioane de lei? Festivalul Enescu are un buget de 70 de milioane de lei, iar concursul Enescu undeva sub 20. Adică, cu banii aceștia poți să finanțezi o ediție de Festival și de concurs Enescu, și-ți mai rămân și bani de protocol. Câte producții de musical foarte bune, producții noi ai putea finanța pe o perioadă de cinci ani? – Dacă ai cheltui 93 de milioane de lei numai pentru asta, ai putea face în jur de 37 de producții cam de același nivel cu Romeo și Julieta de la noi de la Operetă. Practic, poți finanța un mic Broadway, aici la București. Dar noi ce facem? Investim într-o comasare care nu va da rezultate sau are riscuri foarte mari să nu funcționeze”, a conchis sursa citată. Comasarea Teatrulului de Operetă „Ion Dacian” și Teatrul Muzical „Ambasadorii” costă statul român în jur de 93 de milioane de lei Comasarea Teatrulului de Operetă „Ion Dacian” și a Operei Naționale București costă statul român 268 milioane de lei Întrebările Monicăi Anisie către ministrul Culturii cu privire la comasările propuse Monisa Anisie, senator PNL, a făcut o interpelare către ministrul Culturii cu privire la comasarea Teatrului Național de Opereră și Musical Ion Dacian și a Teatrului Muzical Ambasadorii, precizând că ridică semne serioase de întrebare, privind transparența și fundamentarea unei astfel de decizii. „Care este justificarea ce stă la baza acestei propuneri de comasare? Ce studiu de impact a fost făcut? Care sunt costurile estimate ale comasării? Care sunt beneficiile financiare rezultate în urma acestei propuneri de comasare? Care este numărul de angajați disponibilizați în urma acestei propuneri de comasare? Cum se justifică această nouă tentativă de comasare, în condițiile în care precedenta comasare dintre Opera Națională București și Teatrul Național de Operetă s-a dovedit a fi un eșec total? Cum justificați acuzațiile de conflict de interese care vi se aduc, din cauza faptului că, în momentul de față, sunteți parte dintr-un proces, aflat pe rolul Tribunalului București, prin care se solicită anularea rezultatului consursului pentru funcția de manager al Teatrului de Operetă și Musical Ion Dacian?” Monisa Anisie, senator PNL, a făcut o interpelare către ministrul Culturii Ce alte comasări și mutări se mai pregătesc în zona culturală Potrivit surselor Gândul, se pregătesc și alte comasări și mutări de la o instituție la alta. Vorbim despre „Filarmonica George Enescu” cu „Tinerimea Română”, dar și „Opera Națională București” cu „Centrul Național al Dansului.” Sursele noastre au mai precizat că ministrul Culturii ar mai pregăti și alte mutări, cum ar fi trecerea unor centre culturale din subordinea Ministerului Culturii în subordinea autorităților locale. „Două dintre ele – Centrul Cultural de la Toplița și Centrul Cultural Arcuș de la Sfântul Gheorghe s-ar muta practic de sub autoritate românească. Ceea ce este un punct bun pentru UDMR care își ajută comunitatea. Însă, identific aici o manevră a ministrului Culturii pentru a obține sprijinul necondiționat al UDMR și pentru a se putea trece mai ușor peste conflictul dânsului de interese de la Operetă. Pe lumea asta se fac multe fuziuni, achiziții de firme, comasări și, fie că sunt la stat sau la privat, toate au costuri. Problema este că, de fiecare dată când ministerul Culturii inventează o năstrușnicie din asta, pe ideea « haide să comasăm două entități », asta se face de obicei printr-o Hotarâre de Guvern. Și Hotărârea de Guvern are atașată o notă de fundamentare, în care se scot în evidență beneficiile. De obicei, sunt niște poezii, dar există o rubrică acolo care se numește impact macro-economic și la acea rubrică Ministerul Culturii trece întotdeauna «nu s-a identificat»”, au precizat sursele Gândul. Demeter András István, ministrul Culturii, anunță comasarea unor instituții de cultură Opera Naţională din Bucureşti şi Teatrul Naţional de Operetă ”Ion Dacian”, fuzionare în 2013: „A fost un eșec!” La acea vreme, s-a constatat că noua formulă organizatorică nu avea deloc efectele scontate și nu a dus la creşterea eficienţei activităţii şi nici la reducerea cheltuielilor de funcţionare. Totodată, s-a remarcat şi o diminuare semnificativă a repertoriului de stagiune a spectacolelor de operetă, dar şi a celor de operă şi de balet faţă de stagiunile anterioare reorganizării. Teatrul Naţional de Operetă şi Musical ”Ion Dacian” din Capitală s-a reînființat în 2016, prin reorganizarea Operei Naţionale Bucureşti. ”S-a reparat
Raluca Turcan: Oare cine vrea să ia comisioane de pe urma pensiilor private ale românilor?
„Proiectul de lege privind plata pensiilor private, inițiat de ASF și trimis Parlamentului, conține unele prevederi corecte, menite să evite situații neprevăzute precum retragerile masive care ar putea destabiliza sistemul investițional și ar putea afecta cele peste 170 de miliarde de lei acumulate. Există, însă, și unele prevederi care ridică un mare semnal de alarmă și care pot deschide calea unor noi afaceri pentru așa-numiții „băieți deștepți”, care se bucură de avantajul unor informații din interior”, anunță fostul ministu al Muncii, Raluca Turcan, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Deputatul PNL atrage atenția asupra anumitor aspecte de care ar beneficia băieții deștepți. „Potrivit proiectului furnizori de pensii private pot deveni: Administratorii actuali ai fondurilor de pensii (NN, BCR etc.); Societăți de asigurare de viață; Societăți de administrare a investițiilor; ”Societăți nou-înființate”, denumite „societăți de plată a pensiilor private” (S.A.). Această ultimă categorie ridică întrebări foarte serioase!” „Este nevoie de ”societăți noi” pentru plata pensiilor private, într-o piață deschisă și competitivă, dar cele noi au oare aceleași rigori de autorizare cu administratorii existenți și societățile de asigurări sau de investiții care dețin deja atât infrastructura, mecanismele, cât și expertiza necesare realizării plăților? În practică, acest mecanism ar însemna că fondurile acumulate – cu randamente pozitive în ultimii ani – vor fi transferate către aceste societăți ”nou-înființate” care, printr-un simplu soft de plată, ar deveni nu doar distribuitori de pensii, ci și beneficiari ai unor noi comisioane”, mai menționează parlamentarul PNL. OARE CINE VREA SĂ IA COMISIOANE DE PE URMA PENSIILOR PRIVATE ALE ROMÂNILOR? Este întrebarea pe care o pune Raluca Turcan și atrage atenția că o analiză atentă a mecanismului de înființare a unor “noi” societăți de plată, precum și a acționarilor lor ar fi extrem de utilă, pentru a înțelege cine sunt, de fapt, adevărații beneficiari ai acestei prevederi. „Din punct de vedere economic, măsura pare discutabilă: banii deja investiți, cu diferite randamente, sunt scoși din piață și transferați către entități noi, care adaugă un cost suplimentar fără a ști dacă aduc o valoare reală pentru participanți. Pensiile private și, în mod special, Pilonul II trebuie tratate cu maximă responsabilitate. Este vorba despre economiile de o viață ale românilor, care deja suportă povara unui Pilon I nesustenabil. Pentru orice guvernant sau parlamentar, cu atât mai mult pentru cei care se revendică liberali, protejarea acestui mecanism ar trebui să fie o prioritate absolută”, mai spune fostul ministru al Muncii. Raluca Turcan mai spune că în situația unei prevederi din OCDE ar trebui ca lucrurile să fie transparente. „De aceea, solicit colegilor parlamentari ca această prevedere privind „societățile de plată a pensiilor private” din proiectul de lege să fie analizată cu toată atenția în Parlament. De asemenea, dacă există o recomandare OCDE cu privire la o astfel de măsură, ASF să o transmită Parlamentului, împreună cu o analiză comparativă cu situația din alte state OCDE”.